Hebrews 2:10 in Tuyuca 10 Cõãmacʉ̃ niipetirere, niipetirare bauanérigʉ niiwĩ, niipetira cʉ̃ʉ̃rẽ “ãñugʉ̃rã tiiyí” jĩĩãrõ jĩĩgʉ̃. Cʉ̃ʉ̃rã́ paʉre ʉ̃mʉã́sepʉ wáaadarimarẽ maa ẽñosʉguégʉdʉ, cʉ̃́ãrẽ netõnégʉ̃dʉre biiro tiirígʉ niiwĩ: Niipetirere ãñurõ tiiĩñápetijããrõ jĩĩgʉ̃, ñañarõ netõrĩ́ tiirígʉ niiwĩ. Cõãmacʉ̃ teero tiigʉ́, diamacʉ̃́ tiirígʉ niiwĩ.
Other Translations King James Version (KJV) For it became him, for whom are all things, and by whom are all things, in bringing many sons unto glory, to make the captain of their salvation perfect through sufferings.
American Standard Version (ASV) For it became him, for whom are all things, and through whom are all things, in bringing many sons unto glory, to make the author of their salvation perfect through sufferings.
Bible in Basic English (BBE) Because it was right for him, for whom and through whom all things have being, in guiding his sons to glory, to make the captain of their salvation complete through pain.
Darby English Bible (DBY) For it became him, for whom [are] all things, and by whom [are] all things, in bringing many sons to glory, to make perfect the leader of their salvation through sufferings.
World English Bible (WEB) For it became him, for whom are all things, and through whom are all things, in bringing many children to glory, to make the author of their salvation perfect through sufferings.
Young's Literal Translation (YLT) For it was becoming to Him, because of whom `are' the all things, and through whom `are' the all things, many sons to glory bringing, the author of their salvation through sufferings to make perfect,
Cross Reference Luke 2:14 in Tuyuca 14 “Ʉ̃mʉã́sepʉ niirã́ Cõãmacʉ̃rẽ ‘ãñunetõjõãĩ’ jĩĩ, ʉsenire ticoaro. Atiditapʉ́re cʉ̃ʉ̃ ãñurõ tiinórã ãñurõ niirecʉtiaro”, jĩĩyira.
Luke 13:32 in Tuyuca 32 Jesús cʉ̃́ãrẽ yʉʉyigʉ: —Herodes basocʉ́ ñañagʉ̃́rẽ ateré wedera wáaya: “ ‘Bʉ́recoricõrõ wãtĩãrẽ cõãwionecogʉda; diarecʉtirare netõnégʉ̃da. Apebʉ́recope tiitúgʉda’, jĩĩãwĩ”, jĩĩña.
Luke 24:26 in Tuyuca 26 “Cõãmacʉ̃ beserigʉ Cristo, cʉ̃ʉ̃ Õpʉ̃ sãããdari sʉguero, ñañarõ netõgʉ̃́daqui”, jĩĩ jóarira niiwã, jĩĩyigʉ.
Luke 24:46 in Tuyuca 46 —Biiro jóanowʉ̃, jĩĩyigʉ—. “Cõãmacʉ̃ beserigʉ Cristo diagʉdaqui. Itiábʉreco siro masãmʉãgʉ̃daqui.
John 11:52 in Tuyuca 52 Jesús judíoa dícʉre diabosariyigʉ. Niipetira Cõãmacʉ̃ põna cʉ̃ʉ̃rẽ padeoádarare, apeyé ditapʉ niirã́cãrẽ diabosayigʉ. Sicapõna macãrã sĩcʉ̃põna tiiróbiro niiãrõ jĩĩgʉ̃, teero tiiyígʉ.
John 19:30 in Tuyuca 30 Cʉ̃ʉ̃ teeré sĩniã́ri siro: —Niipetire peotítoaa, jĩĩwĩ. Teero jĩĩãri siro, cʉ̃ʉ̃ya dupu ñaañumu, diajõãwĩ.
Acts 3:15 in Tuyuca 15 Jesús marĩrẽ catiré ticogʉ́pere sĩãdutíwʉ. Cõãmacʉ̃ cʉ̃ʉ̃rẽ diarigʉpʉre masõrigʉ niiwĩ. Ʉ̃sã teeré ĩñawʉ̃.
Acts 5:31 in Tuyuca 31 Cʉ̃ʉ̃rẽna masõtoa, ʉ̃mʉã́sepʉ néemʉã, cʉ̃ʉ̃ya wãmo diamacʉ̃́niñape dʉpoyigʉ. Marĩrẽ netõnérigʉ, marĩ Õpʉ̃ niiãrõ jĩĩgʉ̃, teero tiirígʉ niiwĩ. Marĩ judíoa ñañaré tiirére wãcũpati, wasorí, marĩrẽ acabógʉdaqui.
Romans 3:25 in Tuyuca 25 Too sʉguero macãrãpʉre cʉ̃́ã ñañaré tiipacári, ñañarõ tiiríyigʉ. Bóaneõ ĩñaré cʉojĩ́gʉ̃, cʉ̃́ãmena cʉ̃ʉ̃ cúarere ẽñoríyigʉ ména; teerora ĩñajãyigʉ. Too síro Cõãmacʉ̃ Jesuré marĩrẽ diabosari tiirí, cʉ̃ʉ̃ye díi õmayudiayiro. Marĩ cʉ̃ʉ̃ diabosariguere padeorí, Cõãmacʉ̃ marĩmena cúanemoriqui. Teeména Cõãmacʉ̃ cʉ̃ʉ̃ “diamacʉ̃́rã tiigʉ́ niiã” jĩĩrére ẽñoyígʉ.
Romans 8:14 in Tuyuca 14 Niipetira Espíritu Santo dutirobiro tiinʉnʉ́serano Cõãmacʉ̃ põna niiĩya.
Romans 8:29 in Tuyuca 29 Cõãmacʉ̃ sicatopʉra cʉ̃ʉ̃rẽ padeoádarare masĩpetitoayigʉ. Cʉ̃́ã niiãdare maquẽrẽ biiro jĩĩyigʉ: “Cʉ̃́ãrã yʉʉ macʉ̃ niirirobirora niiãdacua; cʉ̃ʉ̃ niirecʉtirebirora niimʉãnʉcããdacua”, jĩĩyigʉ. Teero tiigʉ́, cʉ̃ʉ̃ macʉ̃rẽ “niipetira yʉʉre padeorá sõwʉ̃ tiiróbiro niigʉ̃́ pʉtʉágʉdaqui” jĩĩtoayigʉ.
Romans 9:23 in Tuyuca 23 Teero tiigʉ́ sũcã, cʉ̃ʉ̃ basirora bóaneõ ĩñarirapereja ãñurõ tiiápugʉdaqui. Cʉ̃ʉ̃ ãñurére cʉoáro jĩĩgʉ̃, besetoajĩyi.
Romans 9:25 in Tuyuca 25 Oseas Cõãmacʉ̃ wederiguere tee jĩĩ jóatoarigʉ niiwĩ mée: Basocá yáa põna macãrã niihẽrãpere “yáa põna macãrã niiĩya” jĩĩgʉ̃dacu; yʉʉ maĩrã́ niihẽrãpere “yʉʉ maĩrã́ niiĩya” jĩĩgʉ̃dacu, jĩĩ jóarigʉ niiwĩ.
Romans 11:36 in Tuyuca 36 Niipetire cʉ̃ʉ̃ tiirígue dícʉ niiã. Teeré cʉ̃ʉ̃ cotequi. Teeménarã cʉ̃ʉ̃ booró tiidʉgáro tiijã́qui. Teero tiirá, niipetira Cõãmacʉ̃rẽ “cʉ̃ʉ̃ niipetirere dutimasĩqui” jĩĩrucujããda. Teerora niiãrõ.
1 Corinthians 2:7 in Tuyuca 7 Ʉ̃sãpe wedera, Cõãmacʉ̃ye masĩrére wedea. Cʉ̃ʉ̃ masĩré too sʉguero macãrãpʉ masĩña maniríguere wedea. Atibʉ́reco tiiádari sʉguero, Cõãmacʉ̃ tee yayiórere “biiro tiigʉ́da” jĩĩ wãcũtoayigʉ. Marĩrẽ netõnéãdarere, marĩrẽ ʉ̃mʉã́sepʉ ãñurõ tiiádarere wãcũyuetoayigʉ.
1 Corinthians 8:6 in Tuyuca 6 Marĩpe ateré masĩã: Cõãmacʉ̃ marĩ Pacʉ sĩcʉ̃rã niiqui. Cʉ̃ʉ̃ niipetire atibʉ́reco maquẽrẽ bauanéyigʉ. Marĩ cʉ̃ʉ̃ põna cʉ̃ʉ̃ dutiró tiiádara niiã. Jesucristo sĩcʉ̃rã marĩ Õpʉ̃ niiĩ. Cʉ̃ʉ̃menarã niipetire bauanénoriro niiwʉ̃. Marĩcãrẽ cʉ̃ʉ̃mena niirĩ tiirígʉ niiwĩ.
2 Corinthians 3:18 in Tuyuca 18 Teero tiirá, marĩ niipetira dupupʉ bʉ́atori casero manirã́ niijĩrã, cʉ̃ʉ̃ ãñurõ asibatérere ĩñamasĩã. Teero tiirá, jõõpemena cʉ̃ʉ̃biro wáara tiia; cʉ̃ʉ̃yere cʉonemóã. Tee niiã marĩ Õpʉ̃ tiiré. Cʉ̃ʉ̃rã́, Espíritu Santomena sĩcʉ̃rã niiĩ.
2 Corinthians 4:17 in Tuyuca 17 Biiro wãcũã: Ʉ̃sã atibʉ́recopʉ ñañarõ netõré máata petiádare niiã. Tee ñañarõ netõré wapa apeyé nemorṍ ãñuré bʉaádacu. Bayiró ʉseniremena cʉ̃ʉ̃ pʉtopʉ niirucujããdacu.
2 Corinthians 5:18 in Tuyuca 18 Cõãmacʉ̃rã niipetirere teero wáari tiiquí. Cʉ̃ʉ̃rã́ Cristo diariguemena ʉ̃sãrẽ cʉ̃ʉ̃mena ãñurõ niirecʉtiri tiirígʉ niiwĩ. Niipetirare teero niirĩ boogʉ́, ʉ̃sãrẽ cʉ̃ʉ̃ye quetire wededutigʉ cṹũrigʉ niiwĩ.
2 Corinthians 6:18 in Tuyuca 18 Yʉʉ mʉ́ã Pacʉ niigʉ̃da; mʉ́ã yʉʉ põna niiãdacu”, jĩĩĩ marĩ Õpʉ̃ tutuanetõjõãgʉ̃.
Galatians 3:26 in Tuyuca 26 Mʉ́ã niipetira Jesucristore padeorémena Cõãmacʉ̃ põna niiã.
Ephesians 1:5 in Tuyuca 5 Cõãmacʉ̃ too sʉgueropʉ marĩrẽ maĩgʉ̃́, Jesucristomena marĩrẽ “yʉʉ põna niirĩ tiigʉ́da” jĩĩrigʉ niiwĩ. Teeré tiigʉ́, cʉ̃ʉ̃ tiidʉgárirobirora tiirígʉ niiwĩ.
Ephesians 2:7 in Tuyuca 7 Too síro macãrãpʉre cʉ̃ʉ̃ marĩrẽ ãñuré ticoriguere ẽñogʉ̃́da jĩĩgʉ̃, teero tiirígʉ niiwĩ. Cʉ̃ʉ̃ marĩrẽ tiiápugʉ, Jesucristomena niirĩ tiirígʉ niiwĩ.
Ephesians 3:10 in Tuyuca 10 Teero tiiró, atitóre Jesuré padeorí põna macãrãmena biiro wáaa: Cʉ̃́ã pʉapõná niimirira sicapõna wáari ĩñarã, ʉ̃mʉã́se macãrã dutirá, teero biiri cʉ̃́ã doca macãrã dutirá biiro jĩĩãdacua: “Cõãmacʉ̃ masĩnetõneĩ; niipetire cʉ̃ʉ̃ tiirémena cʉ̃ʉ̃ masĩrére ẽñoĩ”, jĩĩãdacua.
Colossians 1:16 in Tuyuca 16 Cõãmacʉ̃ niipetirere tiigʉ́, cʉ̃ʉ̃ macʉ̃menarã tiirígʉ niiwĩ. Ʉ̃mʉã́se maquẽrẽ, atibʉ́reco maquẽrẽ, baurére, bauhérere, õpãrã́ ʉ̃mʉã́sepʉ niirã́rẽ, atibʉ́recopʉ niirã́rẽ, teero biiri niipetirere cʉ̃ʉ̃menarã tiirígʉ niiwĩ. Teeré tiigʉ́, “yʉʉ macʉ̃ye niiãdacu” jĩĩyigʉ.
Colossians 3:4 in Tuyuca 4 Cristo mʉ́ãrẽ catirére ticogʉ́ pʉtʉaatiri, mʉ́ãcã cʉ̃ʉ̃mena atiadacu sũcã. Cʉ̃ʉ̃ tiiróbiro asibatéadacu.
2 Timothy 2:10 in Tuyuca 10 Teero tiigʉ́, Cõãmacʉ̃ beserirare ãñurõ wáaaro jĩĩgʉ̃, ñañarõ netõã. Jesucristo cʉ̃́ãrẽ netõnérĩ boogá. Teero biiri cʉ̃́ã cʉ̃ʉ̃mena cʉ̃ʉ̃ ãñurõ niirṍpʉ niirucuri boogá.
Hebrews 5:8 in Tuyuca 8 Cõãmacʉ̃ macʉ̃ niipacʉ, ñañarõ netõyígʉ. Teero netõpacʉ́, Cõãmacʉ̃ dutirére ãñurõ yʉʉgʉ́ wáayigʉ.
Hebrews 6:20 in Tuyuca 20 Toopʉ́ Jesús marĩ sʉguero jeasʉgueyigʉ. Toopʉ́ paiaré dutigʉ́ niijĩgʉ̃, marĩrẽ sãĩbosáqui. Cʉ̃ʉ̃ pai Melquisedec niirirobirora niirucujãgʉ̃daqui.
Hebrews 7:26 in Tuyuca 26 Teero tiigʉ́, Jesús paiaré dutigʉ́ peti niiĩ. Cʉ̃ʉ̃ tiiróbiro niigʉ̃́rẽna marĩ booa. Cʉ̃ʉ̃ biiro niiĩ: Ñañaré manigʉ̃́, ãñuré tiigʉ́, ñañaré tiihégʉ niiĩ; marĩ ñañaré tiirá tiiróbiro niirii; niipetira ʉ̃mʉã́sepʉ niirã́ nemorṍ quioníremena ĩñanogʉ̃ niiĩ.
Hebrews 7:28 in Tuyuca 28 Moisére dutiré cṹũriguepʉ paiaré dutiráre besedutire biiro niiã: Cʉ̃́ã wãcũbayihera niipacari, paiá sõneconowã. Tee dutiré cṹũri siro niipacari, Cõãmacʉ̃pe cʉ̃ʉ̃ wãmemena cʉ̃ʉ̃ macʉ̃rẽ paiaré dutigʉ́ sõnecoyigʉ. Cʉ̃ʉ̃ macʉ̃pé cʉ̃ʉ̃ tiidutíriguere tiipetírigʉ niijĩgʉ̃, ãñugʉ̃́ peti niiĩ.
Hebrews 12:2 in Tuyuca 2 Jesuré wãcũnʉnʉsero booa. Cʉ̃ʉ̃rã́ marĩrẽ sicato padeorí tiiwí. Cʉ̃ʉ̃rã́ marĩrẽ padeoyapácʉtiri tiigʉ́daqui. Cõãmacʉ̃rẽ padeojĩ́gʉ̃, cʉ̃ʉ̃ too síro ʉsenire bʉaádarere wãcũgʉ̃, curusapʉ páabiaturere nʉcãjã́yigʉ. Boboró manirṍ diayigʉ. Teero tiigʉ́, mecʉ̃tígãrẽ Cõãmacʉ̃ya wãmo diamacʉ̃́niñape jeanuãqui.
1 Peter 1:12 in Tuyuca 12 Cõãmacʉ̃ cʉ̃́ã masĩdʉgari ĩñagʉ̃, cʉ̃́ãrẽ biiro masĩrĩ tiiyígʉ: “Mʉ́ã wederé queti mʉ́ã niiritopʉ wáaricu ména” jĩĩrére masĩrĩ tiiyígʉ. Mʉ́ã atitópʉ niirã́pe ĩñaãdare niiyiro. Cʉ̃́ã wederé queti mʉ́ã tʉotóacu. Atitóre tee quetire wederá Espíritu Santo ʉ̃mʉã́sepʉ ticodiocorigʉ tutuaremena mʉ́ãrẽ wedeyira. Jesucristoye queti ãñuré queti niiã. Ángelea tee queti basocáre netõnére quetire “¿deero peti niiĩ?” jĩĩ tʉomasĩ́dʉgamicua.
1 Peter 5:1 in Tuyuca 1 Mecʉ̃tígãrẽ Jesuré padeorá bʉtoá dutiráre jóagʉda. Yʉʉcã bʉtoá menamacʉ̃ niiã; Cristo ñañarõ netõrĩ́ ĩñawʉ̃. Cʉ̃ʉ̃ pʉtʉaatiri, Cõãmacʉ̃ niipetirare Jesucristo asibatérere, cʉ̃ʉ̃ tutuarere ẽñogʉ̃́daqui. Teeré yʉʉcã niipetira cʉ̃ʉ̃rẽ padeorámena niisotoapeonemogʉ̃dacu. Yʉʉ teero niijĩgʉ̃, mʉ́ãrẽ wãcũtutuare ticoa:
1 Peter 5:10 in Tuyuca 10 Marĩ atiditapʉ́re ñañarõ netõrucúa ména. Teero netõã́ri siro, Cõãmacʉ̃ marĩrẽ quẽnojeári tiigʉ́daqui sũcã; wãcũtutuari tiigʉ́daqui; tutuari tiigʉ́daqui; nemorṍ padeorá wáari tiigʉ́daqui. Cõãmacʉ̃ marĩrẽ ãñurõ tiigʉ́ tiiápurucujãqui. Cʉ̃ʉ̃ macʉ̃ Jesucristo diariguemena marĩrẽ netõnérigʉ niiwĩ. Cʉ̃ʉ̃rã́ marĩrẽ cʉ̃ʉ̃ asibatéropʉ cʉ̃ʉ̃mena niirucujãdutigʉ beserigʉ niiwĩ.
1 John 3:1 in Tuyuca 1 Cõãmacʉ̃ marĩ Pacʉ marĩrẽ bayiró maĩrére wãcũñate mʉ́ã. Marĩrẽ bayiró maĩgʉ̃́, “yʉʉ põna niiĩya” jĩĩqui. Teerora niiã marĩ. Atibʉ́reco macãrã Cõãmacʉ̃rẽ masĩrijĩrã, marĩ cʉ̃ʉ̃rẽ padeorá tiirécʉtirere tʉomasĩ́ricua.
Revelation 4:11 in Tuyuca 11 Cõãmacʉ̃ ʉ̃sã Õpʉ̃, niipetirere bauanérigʉ niiã mʉʉ. Mʉʉ boorómenarã ate niipetire niiã. Teero tiirémena mʉʉ ʉ̃sã ʉsenipeogʉnorã niiã. Ʉsenipeonojĩgʉ̃, biiro jĩĩnoã mʉʉ: Mʉʉ niipetirere dutimasĩgʉ̃ niiã; ʉ̃sã mʉʉrẽ padeóa; ʉ̃sã mʉʉrẽ “tutuanetõjõãgʉ̃ niiĩ” jĩĩã, jĩĩwã.
Revelation 7:9 in Tuyuca 9 Too síro yʉʉ ĩñawʉ̃ sũcã. Paʉ basocá niipetire dita macãrã, niipetire põnarĩ macãrã, niipetire macãrĩ macãrã, niipetire wedeserare ĩñawʉ̃. Cʉ̃́ã tiipĩrõ díamacʉ̃, Cordero díamacʉ̃ nucũwã. Cʉ̃́ãrẽ bapaqueopetimasĩña manitú niiwʉ̃. Cʉ̃́ã suti butiré sãñarira iquiquerire cʉowá.