James 3:6 in Piratapuyo 6 Sa yero mari dʉsero ʉjʉ̃ri peca yero saha ijire. Mari dʉseropʉ wijiaye ijipihtiye ñañene yegʉ̃ yere marine. Peca ʉjʉ̃ dʉcaro saha mari dʉseropʉ wijiaye mehna mari quehnoano ijiborire ña yʉhdʉaro yeaja mari. Ñañene yahuducuna watĩno tiquiro dutiro saha mari yena niaja.
Other Translations King James Version (KJV) And the tongue is a fire, a world of iniquity: so is the tongue among our members, that it defileth the whole body, and setteth on fire the course of nature; and it is set on fire of hell.
American Standard Version (ASV) And the tongue is a fire: the world of iniquity among our members is the tongue, which defileth the whole body, and setteth on fire the wheel of nature, and is set on fire by hell.
Bible in Basic English (BBE) And the tongue is a fire; it is the power of evil placed in our bodies, making all the body unclean, putting the wheel of life on fire, and getting its fire from hell.
Darby English Bible (DBY) and the tongue [is] fire, the world of unrighteousness; the tongue is set in our members, the defiler of the whole body, and which sets fire to the course of nature, and is set on fire of hell.
World English Bible (WEB) And the tongue is a fire. The world of iniquity among our members is the tongue, which defiles the whole body, and sets on fire the course of nature, and is set on fire by Gehenna.{Gehenna is a name that describes a burning Hell with rotting bodies and unclean things in it}
Young's Literal Translation (YLT) and the tongue `is' a fire, the world of the unrighteousness, so the tongue is set in our members, which is spotting our whole body, and is setting on fire the course of nature, and is set on fire by the gehenna.
Cross Reference Matthew 5:22 in Piratapuyo 22 Ahri tiquina yahuri yʉhdʉo cjũno mʉsare ahri pehere yahu nemoutja. Tiquiro acayʉro mehna usuariquiro pehe tiquina buhiri dahreatiquiro ijire masʉnore wejẽdiquiro yero saha. Tiquiro acayʉrore tuhtiriquiro “Ne tʉho masiñe mariegʉ ijire mʉhʉ”, nidiquiro buhiri dahre dutiyequina cahapʉ tiquina neatiquiro ijire. “Tʉho masiegʉ ijire mʉhʉ”, tiquiro acayʉrore sa nidiquirore pecapʉ wahaboaga tiquiro.
Matthew 12:24 in Piratapuyo 24 Jesu watĩare tiquiro cohãrire tʉhoye fariseo masa ohõ saha ni tʉhoturi: —Beelzebú watĩa pʉhtoro tiquiro tutuaye mehna watĩare cohãre Jesu, ni tʉhoturi tiquina.
Matthew 12:32 in Piratapuyo 32 Yʉhʉre masʉ Cohãcjʉ̃ ohorigʉre yʉhʉre tiquina ñano ni yahuducurire bo masine Cohãcjʉ̃. Espíritu Santo pehere tiquina ñano ni yahuducurire ne bosi Cohãcjʉ̃. Yojopʉre, deco pihtigʉ̃ gʉ̃hʉre tiquina sa nidire bosi tiquiro, ni buheri Jesu tiquinare.
Matthew 15:11 in Piratapuyo 11 —Tʉhoya mʉsa. Yʉhʉ niñene quehnoano masiña mʉsa. Mʉsa dʉserire sajãñe pehe mʉsa ihyaye pehe mʉsare ñana ijigʉ̃ yerare. Mʉsa ñañe yahuducuye pehe mʉsa dʉseri wijiaye pehe mʉsare ñana ijigʉ̃ yere, nidi Jesu.
Mark 7:15 in Piratapuyo 15 Mʉsa dʉserire sajãñe pehe mʉsa ihyaye pehe mʉsare ñana ijigʉ̃ yerare. Mʉsa ñañe yahuducuye pehe mʉsa dʉseri wijiaye pehe mʉsare ñana ijigʉ̃ yere.
Mark 7:20 in Piratapuyo 20 Ohõ saha ni nemoahye: —Mʉsa ñañe yahuducuye pehe mʉsa dʉseri wijiaye pehe mʉsare ñana ijigʉ̃ yere.
Mark 14:55 in Piratapuyo 55 Pahia pʉhtoa, ijipihtiyequina apequina pʉhtoa gʉ̃hʉ Jesure wejẽ duti duaye, ni mehoñe mehna tiquirore tiquina ñano buhiri dahreatore wacũ macañe nimahye. Tiquina yahusãtire wacũ bocaerahye.
Luke 16:24 in Piratapuyo 24 Ihña tuhasa, tiquiro Abrahãre pisuahye. “Yʉhʉ acayʉ Abrahã, paja ihñaña yʉhʉre. Pecapʉ yʉhʉ ñano yʉhdʉgʉ niaja. Yʉhʉ sa wahagʉ̃ Lázarore yʉhʉre ohoya. Sa yero acore tiquiro omo piriapʉ soha, yʉhʉ ñehmenore aco mehna nehono ahtaahro. Tire yʉsʉoahro tiquiro”, niahye doeri cjẽ upʉro.
Acts 5:3 in Piratapuyo 3 Tiquiro sa yegʉ̃ ihñano Pedro tiquirore yahuahye: —Anania, watĩno mʉhʉre ni meho dutiri jiri Espíritu Santore. Sa yegʉ mʉhʉ ya yehpare dua, mʉhʉ wapatarire mʉhʉ basi nedi jiri.
Acts 6:13 in Piratapuyo 13 Sa ye tiquina apequinare ni meho dutiahye: —Ahriquiro decoripe Cohãcjʉ̃ wʉhʉre, tiquiro dutiye gʉ̃hʉre ñano yahuducuriquiro ijire. Tʉhou ʉsã tiquirore tiquiro ohõ saha nigʉ̃: “Jesu Nazare cjʉ̃no Cohãcjʉ̃ wʉhʉre cohãnota. Sa yero tiquiro Moise dutiyere marine yahurire camesarota Jesu”, nidi Estebã ʉsã tʉhogʉ̃, ni meho yahusãmahye tiquina.
Acts 20:30 in Piratapuyo 30 Camepʉre apequina mʉsa mehna cjẽna pehe Jesu yequinare ni meho, apeye buheyere tʉho dutieta. Tiquina sa dutigʉ̃ tiquina tʉhoeta.
Romans 3:13 in Piratapuyo 13 Tiquina dʉseri masa coperi tiquina põo docoro yero saha ijire. Tiquina yahuducugʉ̃, masa coperi ʉrĩ wijiaro saha ni mehoñe dihita tiquina dʉserire wijiare. Sa yahuducuye aña dʉsero tiquiro nima purĩñe wijiaro saha purĩno tiquina yahuducuye wijiare tiquina dʉserire.
Romans 16:17 in Piratapuyo 17 Yʉhʉ acaye, mʉsa mehna cjẽna ihquẽquina mʉsare cahme ihña tuhtigʉ̃ yeyequina, cahme tu wagʉ̃ yeyequina ijiñohti. Sa ye mʉsare Jesu ye buheyere dojomehnene. Sa yena sa yeyequinare ihñana quehnoano yeya, “Dojomehneari”, nina. Sa ijiyequinare piti tieracãhña.
2 Corinthians 11:13 in Piratapuyo 13 Tiquina potota Jesu cũriquina waro ijierare. Tiquinare ne cũedari tiquiro. “Jesu cũrina ijiaja”, ni mehoñe, ʉsã yero saha ijimene.
Ephesians 5:3 in Piratapuyo 3 Sa yena Cohãcjʉ̃ yequina ijina ne numia mehna ñano yeracãhña. Numia gʉ̃hʉ ʉmʉa mehna ñano yeracãhña. Apeye ñañene ohõ saha ijiye ñañene yeracãhña. Apee borore cahme yʉhdʉeracãhña. Ne sa yeraro cahmene mʉsare Cohãcjʉ̃ yequina ijina.
Colossians 3:8 in Piratapuyo 8 Sa ijimedina ijiepenata yojopʉre ahri ñañene duhu peho cãhña mʉsa: Usuayere, apequinare ñano ni tʉhotuyere, apequinare ñano quiti dahreyere, ñano yahuducuyere tire ijipihtiyere duhu cãhña.
2 Thessalonians 2:9 in Piratapuyo 9 Ñano yeducuriquiro pehe watĩno ye tutuaye mehna ahtaro, ti tutuaye mehna ni meho, peye ye ihñonota.
Titus 1:11 in Piratapuyo 11 Tiquina judio masa pehe niñerure wapata dua, buhere. Sa yeraro cahmene. Sa buheye ihquẽ wʉhʉse cjẽnare ijipihtiyequinare Cohãcjʉ̃ ye pehere cohãgʉ̃ yeye niaga tiquinare. Tiquina sa yegʉ̃ tiquinare sa ye dutieraro cahmene.
James 2:7 in Piratapuyo 7 Mʉsa pehe “Cristo yequina,” masa tiquina ninohna ijire. Peyequina doeri cjẽ opana pehe Cristore ñano ni yahuducuyequina ijire. Sa ye pejecʉoyequinare mʉsa ño peoriro yʉhdʉoro doeri cjẽ opanare mʉsa ño peogʉ̃ ñarĩne.
2 Peter 2:1 in Piratapuyo 1 Panopʉ mari acaye judio masa mehna cjẽna “Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtarina ijiaja”, ni mehoñequina ijie tiahye. Tiquina yero sahata yojopʉ gʉ̃hʉre mʉsa mehna cjẽna sa ni mehoñequina ijieta. Potota tiquina buheboro sahata ni mehoñe pehere buheeta. Sa buheye Cristo ye buheye pehere dojomehneeta. Sa ye “Cristo yʉhdʉonohrina ijiaja”, niepeta Cristo dutiyere ne yʉhtierare tiquina. Sa ye tiquirore “Ʉsã pʉhtoro ijire”, ni tʉhotuerare. Ti ijipihtiyere tiquina sa yeri buhiri duita tiquinare Cohãcjʉ̃ pecapʉ waha dutirota.
2 Peter 3:3 in Piratapuyo 3 Sa yena ahrire wacũ mʉhtaña: Pihtiati deco panogã Cohãcjʉ̃ yere bʉjʉpeyequina ijieta. Tiquina ñañene tutuaro cahmeducuyequina ijiye, ti ñañene yeducueta. Ohõ saha ni bʉjʉpeeta:
3 John 1:10 in Piratapuyo 10 Mʉsa cahapʉ yʉhʉ esari bato tiquiro yerire mʉsare yahu pehoutja. Ʉsãre ñano yahuducure tiquiro. Sa yero ni mehoñe peyariquiro ijire tiquiro. Sa yero apeye ñañe gʉ̃hʉre yere tiquiro. Jesu yequinare tiquiro yere buhe tiniñequinare tiquiro ya wʉhʉre sajã dutierare. Sa yero apequina to cjẽna Jesu yequina pehe buhe tiniñequinare tiquina sajã dutigʉ̃ ihñano tiquiro pehe “Buhe tiniñequinare sajã dutieracãhña mʉsa ye wʉhʉsepʉre”, ni yahusãre tiquinare. “Mʉsa ye wʉhʉsepʉ buhe tiniñequinare mʉsa sajã dutiri buhiri mari Jesu yequina mari ya wʉhʉpʉre mari cahmecoari wʉhʉpʉre sajãedacãhña mʉsa pehe”, nine Diotrefe to cjẽnare Jesu yequinare.
Jude 1:8 in Piratapuyo 8 Tiquina Cohãcjʉ̃ buhiri dahrenohriquina mʉna yero saha yojopʉ gʉ̃hʉre sata yeducure ni mehoñene buheyequina. Tiquina quehẽñequina yero saha ijiye, tiquina pagʉri mehna ñano yere. Sa yeye Cohãcjʉ̃ dutiyere cahmedare tiquina. Sa ye tiquina yʉhdʉoro tutuayequinare tiquina pehe ñano yahuducu cohtere.
Revelation 2:14 in Piratapuyo 14 Mʉsa sa wacũ tutua duhuerapenata mehenogã yʉhʉre yʉhdʉdʉcari mʉsa. Ihquẽquina mʉsa mehna cjẽna Balãa ye buheyere cahmene. Panopʉ Balac wame tiriquiro pʉhtorore ohõ saha ni buhee tiri Balãa pehe: ‘Israe masare yʉhdʉdʉca duana “Cohãcjʉ̃ ijire”, mʉsa niñe queoyere ño peo mʉsa duhu peo ihyayere ihya dutiya tiquinare. Sa yena numia mehna ñano yegʉ̃ yeya tiquinare’, ni buhee tiri Balãa mʉnano. Panopʉ tiquiro yeriro saha yojopʉ gʉ̃hʉre ñano yegʉ̃ yere ihquẽquina mʉsa mehna cjẽna apequinare.
Revelation 12:9 in Piratapuyo 9 Sa yero pajiriquiro pinonore cohã cãhye Cohãcjʉ̃. Tiquiro pinono watĩnota ijiro nidi. Satana wame tiriquiro ijiri. Panopʉ tiquiro pinono pagʉ saha bajuriquiro ijiahye. Sa yero ijipihtiri yehpa cjẽnare ni mehoriquiro ijire. Tiquirore tiquiro yequina angele mehna yehpapʉ cohã dijioahye.
Revelation 13:1 in Piratapuyo 1 Pajiri ma dʉhtʉ cahapʉ ducugʉ, nʉcʉ cjʉ̃nore ti mapʉ ijiriquirore wahcã pahagʉ̃ ihñaʉ. Tiquiro pehe siete dapu paca, diez sahari waro cʉoriquiro ijiri. Tiquiro sahari pʉhtoa pesaye behtori borore pesari. Sa yero tiquiro dapu pacare tiquiro wamene ojoa ohõri dapu paca ijiri. Ti wame tiquiro ñano wame tigʉ̃ ihña yabiri Cohãcjʉ̃.
Revelation 13:14 in Piratapuyo 14 Sa yero iji mʉhtariquiro ihñonopʉ apequiro nʉcʉ cjʉ̃no pehe tutuaye mehna masare mehori “Ahriquiro mʉsa ño peoatiquiro ijire”, nino. Sa yero tiquiro masare mehono, iji mʉhtariquiro queoyere masare ye dutiri. Tiquiro iji mʉhtariquiro ñoseni pjĩ mehna tiquina ñosediquiro ijieperota catiriquiro ijiri. Tiquiro yero saha bajuye queoye ye dutiri apequiro nʉcʉ cjʉ̃no masare. Tiquina sa yegʉ̃ Cohãcjʉ̃ yabieperota sa ihña cãrĩahye.
Revelation 18:23 in Piratapuyo 23 Ne ti maca buhrio cuñariro saha ne ijisi. Sa ye omoca dʉhtena mʉsa bucue yahuducuriro saha pari turi ne acaro tisi. Ti maca cjãna mʉsa doeri cjẽne duana, dúna gʉ̃hʉ apequina yʉhdʉoro cʉomedi mʉsa. Sa yena yayia masare ujuayequina yero saha yena ijipihtiro cjẽnare mehori mʉsa. Mʉsa sa yerire ihña mariañe, Cohãcjʉ̃ pehere cahmedari masa, nidi tutuariquiro angel.
Revelation 19:20 in Piratapuyo 20 Tiquina sa cahme wejẽgʉ̃ caballo bui pesariquiro nʉcʉ cjʉ̃nore peresu yeri. Apequiro “Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtagʉ ijiaja”, ni mehoriquiro gʉ̃hʉre peresu yeri. Tiquiro ni mehoriquiro pehe nʉcʉ cjʉ̃no tiquiro ihñonopʉ tutuaye mehna ye ihñoriquiro ijiri. Tiquiro sa ye ihñori mehna nʉcʉ cjʉ̃no wamene wahñañequinare tiquiro queoyere ño peoyequinare ni mehori “Ahri Cohãcjʉ̃ ye ijire”, nino. Tiquina pʉarore tiquiro peresu yeri bato tiquinare catiyequinareta pecapʉ cohãri. Ti peca pajiri ma yero saha pajiri peca azufre mehna ʉjʉ̃ri peca ijiri.