2 Corinthians 11:23 in Macuna 23 “Cristore moa ĩsirã ñari gãjerã rẽtoro ñasarã ña gʉa”, yama ĩna. Ĩna rẽto bʉsaro Cristore moa ĩsigʉ̃ ña yʉ. Yʉmasi gaye bʉsigʉ queno tʉo masibicʉre bajiro bʉsia yʉ. Ito bajibojarocati yʉ gaye yʉ gotija quena. Ĩna rẽto bʉsaro moasotia yʉ. Coji meje yʉre tubiacã masa, Dios oca yʉ riasoja ticõri. Coji meje yʉre bajecã. Coji meje yʉre sĩabocã ĩna.
Other Translations King James Version (KJV) Are they ministers of Christ? (I speak as a fool) I am more; in labours more abundant, in stripes above measure, in prisons more frequent, in deaths oft.
American Standard Version (ASV) Are they ministers of Christ? (I speak as one beside himself) I more; in labors more abundantly, in prisons more abundantly, in stripes above measure, in deaths oft.
Bible in Basic English (BBE) Are they servants of Christ? (I am talking foolishly) I am more so; I have had more experience of hard work, of prisons, of blows more than measure, of death.
Darby English Bible (DBY) Are they ministers of Christ? (I speak as being beside myself) *I* above measure [so]; in labours exceedingly abundant, in stripes to excess, in prisons exceedingly abundant, in deaths oft.
World English Bible (WEB) Are they servants of Christ? (I speak as one beside himself) I am more so; in labors more abundantly, in prisons more abundantly, in stripes above measure, in deaths often.
Young's Literal Translation (YLT) ministrants of Christ are they? -- as beside myself I speak -- I more; in labours more abundantly, in stripes above measure, in prisons more frequently, in deaths many times;
Cross Reference Acts 9:16 in Macuna 16 Yʉre cʉdigʉ ñari jaje ĩ tõbʉjaroca yirã yirãji gãjerã. Ĩ tʉ coji wasa mʉ, yiyijʉ Jesús Ananíasre.
Acts 14:19 in Macuna 19 Iti rʉmʉri judio masa Antioquía gãna ito yicõri Iconio gãna ejayijarã. Ito ejacõri iti cʉto gãna Pablore ti junisinijaro yirona, ĩnare oca meni ejayijarã ĩna. Ito bajiri Pablore gʉ̃ta reayijarã masa ĩre sĩa ãmorã. “Ʉsi jedicoami ĩja”, yi tʉoĩacõri cʉto sõjʉajʉ ĩre weja wayijarã ĩna.
Acts 16:23 in Macuna 23 Ito bero bʉto ĩnare bajecõri, tubiara wijʉ cũ roticã ĩna. Ito yicõri tubiara wi coderi masʉre cõacã ĩna. “Queno ĩnare tirʉ̃nʉña”, yicã.
Acts 20:23 in Macuna 23 Adi riti mʉare goti masia yʉ. Espíritu Santo yʉre ĩ gotija, “Jeyaro cʉtori mʉ riaso ucurojʉ mʉre tubiarã yirãji ĩna. Ito yicõri quenabeto tõbʉjagʉ yigʉja mʉ”, yami yʉre.
Acts 21:11 in Macuna 11 Gʉa tʉ ejacõri Pablo ya wecʉ wiro ruaquĩ ĩ. Ito yicõri ĩmasiti gʉbori, ãmori siatuquĩ. Ito yicõri ado bajiro gotiquĩ ĩ: —Espíritu Santo yʉre ĩ gotija, Jerusalénjʉ judio masa ado bajiro siaturã yirãji adi wiro wecʉ wiro ʉjʉre. Ĩre siatucõri judio masa meje ñarãre ĩsirã yirãji, yiari gotiami Espíritu Santo yʉre, yiquĩ Agabo.
Acts 24:26 in Macuna 26 “Ĩ yʉre niyeru ĩsija, ĩre bucõacʉja yʉ”, yi tʉoĩa wacʉ, biyaro Pablore ji ñucayijʉ ĩ, ĩ rãca bʉsirocʉ. Ito bajibojarocati ĩ ãmoro bajiro meje yiyijʉ Pablo.
Acts 25:14 in Macuna 14 Yoa bʉsari ĩ ñaja bero Pablo gayere bʉsiyijʉ Festo, ʉjʉ Agripare. —Yʉ ʉjʉ wasoaroca Félix budi wacʉ sĩgʉ̃ ʉ̃mʉgʉ̃ ĩ tubiarʉ ñami ado.
Acts 27:1 in Macuna 1 Ito yija, “Pablo ito yicõri ĩ rãca tubiara wijʉ ñarãre cʉni Italia sitajʉ cõarʉja mani”, yiri seyoñi ʉjarã. Ito bajiro yicõri sĩgʉ̃ Julio wame cʉtigʉre gʉare Italiajʉ ãmi wa roticã ĩna. Roma gagʉ ʉjʉ ĩ ya surara coderi masʉ ñaquĩ Julio.
Acts 28:16 in Macuna 16 Romajʉ gʉa ejaja bero tubiarona ãmi wacãnare surara ʉjʉ gotiquĩ, tubiara wi coderi masʉ ʉjʉre. Pabloreama ricati sĩgʉ̃ surara codegʉ cʉtiro ĩre cũcã.
Acts 28:30 in Macuna 30 Ĩna wasoara wire jʉa rodo queno ñañi Pablo itojʉre. Ĩre tirã ejarãrecõti ĩnare boca ãmiyijʉ Pablo.
Romans 8:36 in Macuna 36 Ado bajiro gotiyijʉ Dios oca goti ĩsiri masʉ, ĩ oca tuti uca wacʉ: Mʉ ñarã gʉa ñajare, co rʉmʉ rʉyabeto gʉare gãjerã sĩa ãmoama. Ovejare ĩna sĩarocʉ bajiro gʉare yama, yiyijʉ Dios oca goti ĩsiri masʉ.
1 Corinthians 3:5 in Macuna 5 Yʉ Pablo ñasagʉ meje ña. Apolos cʉni ñasagʉ meje ñami. Diore moa ĩsirã ña gʉa. Gʉa riasorisere tʉorʉ̃nʉcõri Cristore tʉorʉ̃nʉyija mʉa. Gʉa Apolos rãca mani Ʉjʉ ĩ moare cũado bajiroti moa gʉa.
1 Corinthians 4:1 in Macuna 1 Ado bajirojʉa gʉare mʉa tʉoĩaja quena: “Cristore moa ĩsira ñama ĩna”, gʉare mʉa yi tʉoĩaja quena. Gʉare cũñi Dios ĩ oca masa ĩna masibitire gʉa riasotoni.
1 Corinthians 15:10 in Macuna 10 Yʉre ti maicõri yʉre beseñi Dios, ĩre yʉ moa ĩsitoni. Quenoguti Dios ĩ yʉre yijare ĩre queno moa ĩsia yʉ. Ito bajiri, “Bʉjato bajia. Ĩre besebojacʉ yʉ”, yibeami Dios yʉre. Gãjerã Jesús ĩ cũana rẽto bʉsaro Diore moa ĩsia yʉ. Ito bajibojarocati yʉmasi meje Diore moa ĩsia yʉ. Yʉre ti maicõri ĩre yʉ moa ĩsi masiroca yami Dios yʉre.
1 Corinthians 15:30 in Macuna 30 Dios oca yʉ riasoja, bʉto guijosotia yʉre, jãjarã yʉre sĩa ãmorã ĩna cʉníjare. “Riti godana tʉdi catirã yirãji ĩja”, yi tʉoĩacõri Dios oca riaso jidicãbea yʉ.
2 Corinthians 1:9 in Macuna 9 “Pablore sĩana mani”, ĩna yire masicãcʉ yʉ. “Yʉre ĩna sĩaroti yʉmasiti camota masibea yʉ”, yi tʉoĩacʉ yʉ. Ito bajiro rẽtacʉ yʉre, Diore riti yʉ tʉorʉ̃nʉtoni. “Dios ñami godarãre mʉcana tʉdi catiroca yigʉ. Ito bajiri ĩ sĩgʉ̃ti ñami yʉre maso masigʉ̃”, yʉ yi masitoni, ito bajiro rẽtacʉ yʉre.
2 Corinthians 3:6 in Macuna 6 Dios ñami ĩ ye yʉ tʉo masiroca yigʉ. Ito bajiri Dios oca ĩ mame wasoare goti rẽtobu masia yʉ. “No yʉ rotirisere cʉdi jeobicʉti ĩ godaja jeame ʉ̃jʉrojʉ wacʉ yiguĩji”, yi gotia bʉcʉ oca. Mame oca ĩ wasoare bʉcʉ oca ucare bajiro meje bajia. Mame oca ĩ wasoareama ado bajiro bajia: “No Espíritu Santore boca ãmirã yʉre cʉdi masirã yirãji ĩna”, yi gotia Dios oca mame ĩ wasoare. “Espíritu Santona sʉoriti catitĩñarã yirãji ĩna”, yi gotia Dios oca.
2 Corinthians 4:11 in Macuna 11 Jesús oca yʉ riasojare, coriarã masa sĩa ãmosotiama yʉre. Yʉre ĩna sĩa ãmobojarocati Jesuama yʉre tirʉ̃nʉami. “Catigʉ ñami Jesús. Ito bajiri ĩ ñarãre tirʉ̃nʉami ĩ”, yi mʉare yʉ riasojare, yʉre sĩarona cʉníama masa. Ito bajiro ĩna yibojarocati Dios oca riaso jidicãbea yʉ. Jesure tʉorʉ̃nʉcõri, mʉa catitĩñare ãmogʉ̃ mʉare riasoa yʉ.
2 Corinthians 6:4 in Macuna 4 Ado bajirojʉa ya yʉ. “Diore queno moa ĩsigʉ̃ ñami Pablo”, yʉre masa yijaro yirocʉ quenarise riti yiĩasotia yʉ. Ito bajiri tʉoĩa bʉjatobitibojagʉti ñemecʉtia yʉ. Yʉre masa ĩna ñeñaro yi codebojarocati ñemecʉtia yʉ. Diore tʉorʉ̃nʉcõri ĩ ocare jidicãbea yʉ.
2 Corinthians 6:9 in Macuna 9 “¿Ñimʉ ñaguĩjida Pablo? Ĩre masibea gʉa”, yama coriarã. “Ñasagʉ ñami Pablo. Ĩre masia gʉa”, yirã ñama gãjerã. Coji meje yʉre masa ĩna sĩaboroca, catia yʉ maji. Jãjarã yʉre ñeñaro ĩna yi codebojarocati, Dios yʉre ĩ ejabʉarisena catia yʉ maji.
2 Corinthians 10:7 in Macuna 7 Yʉre tibojarãti yʉ tʉoĩarise masibea mʉa. Ito bajiri queno tʉoĩaña mʉa, “Riti Cristo ñarã ña gʉa”, mʉa yijama, “Riti Cristo yagʉ ñami Pablo”, yi ti masiborãji mʉa yʉre.
2 Corinthians 11:5 in Macuna 5 “Dios ĩ cũana ña gʉa. Gãjerã rẽtoro masirã ña gʉa”, yirãji ĩna. “Dios ĩ cũrʉ ña yʉama. Ĩna rʉja bʉsaro meje ñagʉ̃ja yʉ ñarea”, yi tʉoĩa yʉ.
2 Corinthians 11:24 in Macuna 24 Co rʉmʉ treinta y nueve jiri yʉre bajecã ĩna. Mʉcana yʉre ñiacõri jʉaria rʉmʉri ito bajiro bajecã ĩna.
2 Corinthians 12:11 in Macuna 11 Yʉmasi gaye gotigʉ, queno tʉo masibicʉre bajiro bʉsia yʉ. “Queno yigʉ ñami Pablo”, mʉa yibejare, yʉmasiti ito bajiro ya yʉ. Ito bajibojarocati, “Queno yigʉ ñami Pablo”, yirʉjaboja mʉare. Mʉa tʉ gãna, “Dios ĩ cũana ñasarã ña gʉa”, yirã rẽtoro ñasagʉ ña yʉ. No yigʉ meje ñabojagʉti ĩna rẽtoro ñasagʉ ña yʉ.
Ephesians 3:1 in Macuna 1 Yʉ ña Pablo, Jesucristore moa ĩsiri masʉ. Mʉa judio masa meje ñarãre Jesucristo oca yʉ riasoja ticõri, ado tubiara wijʉ yʉre cũama ĩna. Adocãta Dios ñarã mʉa ñajare mʉare yiari Diore seni ĩsisotia yʉ.
Ephesians 4:1 in Macuna 1 Mani Ʉjʉ Jesucristo oca masare yʉ riasoja ticõri, adojʉ tubiara wi yʉre tubiacã ĩna. Mʉare yʉ riasogore tʉoĩacõri ado bajiro mʉare riasoa yʉ mʉcana. “Quenarise riti mani yi ñatoni manire beseñi Dios”, yi tʉoĩarã ña mʉa. Ito bajiri, “Ĩ ãmoro bajiro riti cʉdisotiya mʉa”, yi josa yʉ mʉare.
Ephesians 6:20 in Macuna 20 Iti oca yʉ gotitoni yʉre cũñi Dios. Iti oca masare yʉ gotija ticõri, ado tubiara wijʉ yʉre tubiacã ĩna. Dios ĩ ãmoro bajiro güibicʉti iti oca yʉ gotitoni, yʉre yiari Diore seniña mʉa.
Philippians 1:13 in Macuna 13 “Cristore ĩ tʉorʉ̃nʉja ticõri, ĩre tubiayijarã ĩna”, yi masiama adi cʉto gagʉ ʉjʉ ya wi coderi masa. Ito bajiro riti yi masi jediama ado gãna yʉre.
Philippians 2:17 in Macuna 17 Cristore tʉorʉ̃nʉjaro yirocʉ, mʉare riasocʉ yʉ. Ito bajiro mʉare yʉ riasoja ticõri, yʉre sĩarã yirãji gajea. Ito bajiro yʉre ĩna sĩabojarocati wanʉ quenaro ñagʉ̃ yigʉja yʉ. “Cristore tʉorʉ̃nʉcõri wanʉrã yirãji yʉ riasogoana”, yi tʉoĩacõri wanʉa yʉ cʉni.
Colossians 1:24 in Macuna 24 Dios oca riaso ucuri masʉ ñari, bʉto wanʉa yʉ. Ito bajibojarocati ĩ oca yʉ mʉare riasoja, yʉ tʉoĩa bʉjatobitiroca yama gãjerã. Tʉoĩa bʉjatobitibojagʉti wanʉa yʉ. Manire yiari tʉoĩa bʉjatobisĩ Cristo cʉni. Ito bajiri Dios oca Cristore tʉorʉ̃nʉrãre riasogʉti yʉ tʉoĩa bʉjatobitibojaja, no yibea yʉre. Tʉoĩa oca jaibea yʉ. Wanʉa yʉ. Mani ĩ ñarãre yiari tʉoĩa bʉjatobisĩ Cristo cʉni.
Colossians 1:29 in Macuna 29 Jesucristore queno masa masitoni josari moa yʉ. Yʉmasirio meje moasotia yʉ. Cristo yʉre ĩ ejabʉarisena moasotia yʉ.
1 Timothy 4:6 in Macuna 6 Iti oca gãjerã Jesucristore tʉorʉ̃nʉrãre mʉ gotija, queno ĩre moa ĩsigʉ̃ ñagʉ̃ yigʉja mʉ. Dios oca ñasarise mani tʉorʉ̃nʉrisere mʉ riasoti jidicãbeja bʉto bʉsa Jesucristore tʉorʉ̃nʉ wacʉ yigʉja mʉ.
2 Timothy 1:8 in Macuna 8 Mani Ʉjʉ Jesucristore bʉsi ejabʉagʉ, “Masare masogʉ̃ ñami ĩ. Ĩre riti tʉorʉ̃nʉa yʉ”, yibojobesa. Masare Jesucristo oca yʉ riasore waja ado tubia ecorʉ ña yʉ. Ito bajiro yʉ bajibojarocati, “Pablo ñami yʉ baba”, yibojobesa. “Pablo ĩ tʉoĩa bʉjatobitiro bajiro bʉjagʉ yigʉja yʉ cʉni”, yi tʉoĩa güibesa. Jesucristo oca quenarise mʉ masare riasobojarocati co rʉmʉ mʉ tʉoĩa bʉjatobitiroca yirã yirãji gãjerã. Ito bajiro ĩna yibojarocati mʉ ñemecʉti masitoni mʉre ejabʉagʉ yiguĩji Dios.
2 Timothy 1:16 in Macuna 16 Yʉre ĩna jidicãbojarocati Onesíforo wame cʉtigʉama yʉre ejabʉaquĩ. Ito yicõri yʉ oca sẽoroca yiquĩ ĩ. Tubiara wi yʉ ñabojarocati “Ĩre ti ãmobea yʉ”, yibitiquĩ yʉre. Ito bajiri ĩre mani Ʉjʉ Dios queno ĩ yire ãmoa yʉ. Ĩ ñarãre cʉni ito bajiroti Dios ĩ yire ãmoa yʉ.
2 Timothy 2:9 in Macuna 9 Iti oca masare yʉ riasore waja ado tubiara wijʉ tʉoĩa bʉjatobiti ña yʉ. Ñeñaro yigʉre bajiro come mana yʉre siacã ĩna. Come mana yʉre ĩna siabojarocati Dios ocareama camota masimenaji ĩna.
Philemon 1:9 in Macuna 9 Mʉre tʉo maicõri mʉre senia yʉ, yʉre mʉ queno yitoni. Bʉcʉgʉ ña yʉ ĩja. Ito yicõri masare Jesucristo oca yʉ riasojare ado tubiara wijʉ ña yʉ.
Hebrews 10:34 in Macuna 34 Mʉa baba mesare ĩna tubiaja ĩnare tʉo maiyija mʉa. Mʉa ya gajeonire ĩna ẽmabojaja cʉni bʉto bojori bʉjabisija mʉa. “Ũmacʉ̃jʉ Dios ĩ ñarojʉ jogabitire boca ãmirã yirãji mani. Ĩna manire ẽmarise rẽtoro quenarise bʉjarã yirãji mani”, yi wanʉre rãca tʉoĩayija mʉa.