John 8 in Chiquitano

1 Tapü arrti Jesús sürotitü onü manu yiriturrü nürirri Olivos.

2 Tansürü quiatarrü nanenese basücübücoti tato au niporrti Tuparrü. Nanaiña manu genterrü cuatü esati. Tümonsoti acamanu, na anunecati ümoma.

3 Auqui iñataimia acamanu bama maestro ümo nüriacarrü ichepe manuma fariseorrü. Cuatü uimia taman paürrü, arrüna tabüco uimia aübuti quiatarrü ñoñünrrü. Süro uimia cümuinta manu genterrü esati Jesús.

4 Auqui namatü ümoti Jesús: —Maestro, arrüna paürrü tabüco soboi, ananca aübuti quiatarrü ñoñünrrü.

5 Nantü nüriacarrü uiti Moisés, arrüna paürrü sane nisüboriquirri tiene que barurui oboi canca nauqui aco osoi. ¿O uracü sane?

6 Ui arrüna ñanquitioma sane pünanaquiti, ñacocotorrüma ümoti, nauqui puerurrü urabomati. Tapü arrti Jesús mataconoconoti, y maconomonoti acü ui neherrti.

7 Arrüma ñanquitioma tatito pünanaquiti. Auqui atüraiti, nanti ümoma: —Arrti naqui champü nomünantü uiti abuturuqui, tari cusürüboti aruruiti na paürrü.

8 Auqui mataconoconoti tatito, seguibo ñaconomocorrti acü ui neherrti.

9 Numo toncoimia arrüna nurarrti ümoma, masamuña aüroma tato auqui manu taiquianati taman, cusürüboma bama manrrü tüyarusürürrüma. Onconoti Jesús acamanu aübu manu paürrü.

10 Auqui atüraiti tato, nanti ümo manu paürrü: —¿Cauta nacarrüma? ¿Champüti naqui uiche carrtigabocü?

11 —Champü, Señor —nantü manu paürrü. —Bueno —nanti Jesús ümo—, ni sobipito carrtigabocü. Acosi tato au napo, tapü ananto sane obi aisamune arrüna churriampü.

12 Auqui manitanati tatito ümo manuma macrirrtianuca, nanti ümoma: —Arrüñü tacana basarurrü ümo macrirrtianuca icu na cürrü. Arrti naqui icocorotiñü ane basarurrü ümoti, arrüna bachebo isüboriquiboti. Chauqui chamencotiquipü au tomiquianene.

13 Arrübama fariseorrü namatü ümoti: —Arrücü ta anitaca atacucüatoe, sane nauquiche chüvaleopü arrüna nura.

14 Aiñumuti Jesús: —Ñemanauntu arrüna nisura. Valeo arrtü rranitaca ichacuñüantoe. Itopiqui tusio iñemo auquiche isetü y cauta niyücü. Tapü arraño chütusiopü aume auquiche isetü, ni cautapü niyücü.

15 Arraño apacurrtaca aübuti quiatarrü isiu napapensaca icuqui nantai cürrü. Arrüñü chiyacurrtacapü aübuti quiatarrü.

16 Arrtü yacurrtaca aübuti quiatarrü ta ñemanauntu ito niyacurrtaca, itopiqui arrti Iyaü, naqui uiche aicüpuruñü anati ichepeñü.

17 Ane arrüna nüriacarrü aboi, nantü sane: Na atusi arrtü ñemanauntu nurarrti taman ñoñünrrü, tiene que aboma bama torrüma o trerrüma bama terrticurrü, bama chepatai nurarrüma.

18 Arrüñü terrticurrüñü iñemoantoe, y arrti Iyaü terrticurrtito iñemo, itopiqui uiti aicüpurutiñü.

19 —¿Cautamo nacarrti aüma? —ñanquitioma pünanaquiti. Nanti Jesús: —Arraño chapisuputacapüñü, ni apisuputaratipito Iyaü. Arrtünampü apisuputacañü, apisuputacatipito naqui Iyaü.

20 Nanaiña arrüna sane nanti Jesús numo anancati manunecanati au niporrti Tuparrü au manu cauta naca manu baurirri auche aüro monirri macumanatarrü ümoti Tuparrü. Y champüti naqui puerurrü aiquianatiti Jesús au preso, itopiqui chiñataiquipü manu nesarrti horarrü ensümunu uiti Tuparrü ümoti.

21 Nanti tatito Jesús ümoma: —Arrüñü yecatü auquina. Arraño caüma apapachequiucañü, pero chüpuerurrüpü ichabü aboi. Sane nauquiche caüma auconca aübu nanaiña nomünantü aboi. Chüpuerurrüpü aye aboi au na cauta niyücü.

22 Arrübama israelitarrü namatü: —¿Causane nanti chüpuerurrüpü aye osoi auna cauta niyücürrti? ¿Taqui rranrrti aitabairotiyü?

23 Aiñumuti Jesús: —Arraño te icuqui nantai cürrü. Tapü arrüñü champürrtü icuqui na cürrü. Arrüñü isecatü auqui napese.

24 Sane nauquiche tüsurapoi ausucarü, que auconca ñana aübu nanaiña nomünantü aboi, itopiqui chaurriancapü apicoco ta arrüñü arrti maniqui üriotü ayetitü.

25 Auqui ñanquitioma pünanaquiti: —¿Ñacucümo? Aiñumuti Jesús, nanti: —Chauqui tüsurapoi ausucarü auqui maübo.

26 Ane cütüpürrü surapoboiboñü ümo arrüna churriampü napisamute. Pero chüsurapoipü caüma. Solamenterratai surapoi icu na cürrü arrüna nanti iñemo naqui uiche icüpuruñü. Arrüna nurarrti ñemanauncurratoe.

27 Pero arrüma chentienderrüpüma que manitanati icütüpüti Tuparrü, naqui Yaütoti.

28 Sane nauquiche nanti ümoma: —Arrtü tapiñacañü apü curusürrü, auqui caüma tusio aume ta arrüñü naqui Cristo, itopiqui champü isane isamute ui niñoñemantoe. Solamenterrtai surapoi ausucarü arrüna ñanunecacarrti Iyaü iñemo.

29 Arrti icüpurutiñü auna icu na cürrü, y anati ichepeñü. Champürrtü iñoconotiñü tamanñü, itopiqui isamute arrüna urria ümoti.

30 Numo nanti Jesús arrüna sane, sürümanama macrirrtianuca icocoromati.

31 Auqui nanti ümo bama israelitarrü, bama ticocoromati: —Arrtü apiñata nausüboriqui isiuqui arrüna nirranunecaca aume, ñemanauncurratoe nirranunecasa año caüma.

32 Auqui ito caüma apisuputacai arrüna ñemanauntu. Ui arrüna ñemanauntu librerrü año, chümosorrüquipü año.

33 Aiñumuma: —Arrüsomü eanaqui nesarrti familiarrü Abraham tücane, y champü tümosorrü somü. ¿Causane ucanü librerrü somü ñana? Uncamo librerrü somü.

34 Auqui nanti Jesús ümoma: —Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Arrti naqui isamutenti nomünantü, mosorrti ümo nomünantü.

35 Arrübama mosorrü champü isane nüriacarrüma. Tapü arrti naqui aütorrti patrón torrio ümoti nanaiña üriacaboti.

36 Arrüñü Aütorrti Tuparrüñü. Arrtü autaesübuca sobi eanaqui nomünantü auqui caüma ñemanauncurratoe nautaesübucu.

37 Tusio te iñemo que arraño eanaqui nesarrti familiarrü Abraham. Pero ta aurrianca apitabairoñü, itopiqui chaurriancapü apasurio nisura.

38 Arrüñü surapoi arrüna itusiancatati naqui Iyaü isucarüñü. Sane ito arraño apisamute arrüna amoncoi uiti aubaü.

39 Arrüma iñumutama, namatü: —Arrti naqui suiyaü tücañe, tonenti te Abraham. Nanti Jesús ümoma: —Arrtü nampü ñemanauntu que aubaüti Abraham, apisamutempü isiu arrüna urriante uiti tücañe.

40 Isecatü suraboi ausucarü arrüna ñemanauntu manunecatarrü, arrüna ñoncoi uiti Tuparrü. Pero arraño aurrianca apitabairoñü. Arrti Abraham nuncapü aisamunenti arrüna sane.

41 Arraño apisamute isiu tacana arrüna isamutenti naqui ñemanauncurratoe aubaü. Auqui namatü ümoti Jesús: —Arrüsomü champürrtü aütorrti naqui chüposopü. Anati tamantiatai suiyaü, naqui Bae Tuparrü.

42 Auqui nanti Jesús ümoma sane: —Arrtüpü ñemanauntu aütorrti Tuparrü año, isuasürücapü aume, itopiqui isecatü esaquiti. Champürrtü isecatü ui niñoñemantoe. Uiti aicüpurutiñü.

43 ¿Causane chüpuerurrüpü aüro au nautanu arrüna sucanañü aume? Ta ui na te chaurriancapü amoncoi arrüna nisura.

44 Arrti aubaü tonenti naqui choborese. Aurrianca apisamune isiu arrüna nirrancarrti. Arrti auqui maübo yatabayorrti. Churriampü ümoti arrüna ñemanauntu nurarrti Tuparrü. Arrtü manitanati, mapañati auqui nuñemarrti, itopiqui ñemanauncurratoe ñapanrrti. Nanaiña arrüba mapancaca icu na cürrü cuantio uiti.

45 Arrüñü rranitate arrüna ñemanauntu. Sane nauquiche chüpuerurrüpü apicoco.

46 Arraño chüpuerurrüpito apitusianca arrtü ane nomünantü sobi. Pero arrüñü surapoi arrüna ñemanauntu. ¿Causane chapicocotapü?

47 Arrübama icocoromati Tuparrü pucünuñama arrtü oncoimia nurarrti. Pero arraño champürrtü apicococati. Sane nauquiche chaurriancapü amoncoi nurarrti.

48 Auqui namatü manuma israelitarrü ümoti: —Taiquiana sumucana somü nurria aemo, arrücü tacana samaritanorrücü y anati choborese aucü.

49 —Arrüñü champüti choborese sauñü —nanti Jesús—. Más bien arrüñü tarucu nirranauncu ümoti Iyaü, pero arraño apuncañü.

50 Champürrtü yapacheca niquiubuñü nauqui tarucu ñanauncurrüma macrirrtianuca iñemo. Pero anati quiatarrü naqui bapachero causane nauqui aiñanaunumañü. Arrti te ñemanauncurratoe yacurrtacarrti.

51 Ñemanauntu te arrüna sucanañü aume: Arrti naqui macoconaunrrü ümo nisura, chüpuerurrüpü aconti.

52 Aiñumuma manuma israelitarrü: —Chauqui tütusio nurria suiñemo, que anati choborese aucü. Itopiqui arrti Abraham coiñoti, y arrübama profetarrü tücañü coiñoma ito. Pero arrücü ucanü: “Arrti naqui macoconaunrrü ümo nisura, chücoiñotipü”.

53 Taqui ane manrrü nüriaca pünanaquiti Abraham, naqui suiyaü? Arrti coiñoti, y bama profetarrü coiñoma ito. ¿Isanempatai arrüna naca auna naquionco?

54 Auqui iñumutati Jesús: —Arrtü nampü niñuñemantoepü arrüna nisüriaca, chüvaleopü. Pero anati naqui uiche atorri iñemo isüriacabo, ta uiti Iyaü. Arraño amucanaño que tonenti naqui Autupa.

55 Pero chapisuputacatipü. Arrüñü te isuputacati. Arrtüpü sucanañü que chisuputacatipü, ñapanrrüpüñü ito tacana arraño. Pero ñemanauntu te, isuputacati nurria, icocota nurarrti.

56 Arrti Abraham, naqui aubaü tücañe pucünuñati ui yarrüperacarrti isumenuñü. Auqui asaratiñü, pucünuñati.

57 Auqui namatü manuma israelitarrü: —Ni tütanempü cincuenta añorrü aemo, ¿causane ucanü que asacati Abraham?

58 Aiñumuti Jesús: —Ñemanauntu sucanañü aume: Tücañe numo champütiqui Abraham icu na cürrü, arrüñü chauqui tanancañüantai.

59 Auqui macanama canca uiche arurumati, nauqui aitabairomati. Pero arrti Jesús iñanecanatiyü ñünanama, pasaoti eanaquimia. Auqui sürotitü türüpo auqui niporrti Tuparrü.