Matthew 5:19 in Yucuna 19 Iná la'acáloje piyuqueja nacaje rimacá que penaje ricá. Ajopana ca'ajná uncá a'alaño nanacojó rinaquiyánaja, majopéjari. Nehuíña'ata caja ajopana, na'acá piyá nanacojó ricá. Ilé cajena i'imajeño majopéjaruna queja je'echú chu. Rehuájena huacára'ajeri Tupana. Ajopana ca'ajná a'añó nanacojó ripuráca'alo. Nehuíña'ata caja ajopana, nala'acáloje rimacá que penaje. Ilé cajena i'imajeño ajopana chaje je'echú chu. Rehuájena huacára'ajeri Tupana.
Other Translations King James Version (KJV) Whosoever therefore shall break one of these least commandments, and shall teach men so, he shall be called the least in the kingdom of heaven: but whosoever shall do and teach them, the same shall be called great in the kingdom of heaven.
American Standard Version (ASV) Whosoever therefore shall break one of these least commandments, and shall teach men so, shall be called least in the kingdom of heaven: but whosoever shall do and teach them, he shall be called great in the kingdom of heaven.
Bible in Basic English (BBE) Whoever then goes against the smallest of these laws, teaching men to do the same, will be named least in the kingdom of heaven; but he who keeps the laws, teaching others to keep them, will be named great in the kingdom of heaven.
Darby English Bible (DBY) Whosoever then shall do away with one of these least commandments, and shall teach men so, shall be called least in the kingdom of the heavens; but whosoever shall practise and teach [them], *he* shall be called great in the kingdom of the heavens.
World English Bible (WEB) Whoever, therefore, shall break one of these least commandments, and teach others to do so, shall be called least in the Kingdom of Heaven; but whoever shall do and teach them shall be called great in the Kingdom of Heaven.
Young's Literal Translation (YLT) `Whoever therefore may loose one of these commands -- the least -- and may teach men so, least he shall be called in the reign of the heavens, but whoever may do and may teach `them', he shall be called great in the reign of the heavens.
Cross Reference Matthew 11:11 in Yucuna 11 ’Jema'á marí: Uncá na i'imalá Juan chaje, i'imacá marí eja'ahuá chu huayámajo. Eyá je'echú chu uncá ñaqué calé ricá. Na'apejé i'imacá je'echú chu, i'imari Juan chaje. Je'echú churuna huacára'ajeri Tupana.
Matthew 15:3 in Yucuna 3 Jesús quemari najló: —Eyá icá yuriño Tupana puráca'alo ja'apiyá i'imacana, ila'acáloje peñahuilánami chuna quemacá que penaje.
Matthew 19:28 in Yucuna 28 Jesús quemari najló: —Jema'á marí: Huajé eja'ahuá i'imajica piño. Rihuacajé nucá i'imajeri piyuque ina'uqué huacára'ajeri. Ina'uquéloje penaje i'imacá nucá. Palá huani nuhuacára'ajica ina'uqué rihuacajé. Icá caja, no'opiyatéjena, huacára'ajeño caja nujhua'até. Re ñáca'ajori nahuacára'ajeñojlo. Iyamá iphata ji'imaji nacojé quele ricá. Icá yá'ajeño richu, imacáloje icá'ana nacú mecajenaca necá penaje. Iyamá iphata ji'imaji nacojé quele Israelmi chu laquénami a'ajútayami chuna i'imacá. Necá, icá'ana nacú imaje.
Matthew 20:26 in Yucuna 26 Eyá ijló uncá ñaqué calé ri'imajica. Ihuata ca'ajná inaquiyana chá'atacana. A'ajeri inaquiyana ñaté, ricá chá'atari e'iyá.
Matthew 23:16 in Yucuna 16 ’Chapú huani ri'imajica najló. Mejluruna que necá. Nahuata ina'uqué jehuíña'atacana. E'iyonaja uncá nahue'epila quehuácaje puráca'aloji nacojé. Marí que nemacá: “Iná quemacachu: ‘Quehuaca nula'ajica numacá que’, Tupana ñacaré ií a'acana aú, uncá iná pajlala, uncachu iná la'alá iná quemacá que. E'iyonaja iná quemacachu: ‘Quehuaca nula'ajica ricá’, oro ií a'acana aú, Tupana ñacaré chu i'imacare ií a'acana aú, iná pajlá, uncachu iná la'alá ñaqué ricá”, que nehuíña'ataca ina'uqué majopeja.
Matthew 28:20 in Yucuna 20 Jehuíña'ata caja necá, na'acáloje nupuráca'alo nanacojó piyuqueja penaje. Nucá i'imajeri ijhua'até hua'ajini huani eja'ahuá tajnájico ejená. Uncá nuyurílaje icó icá —que Jesús quemacá najló. Caja quetana riyucuna.
Luke 1:15 in Yucuna 15 Palá huani Tupana pechu i'imajica pi'irí nacú. Uncá ri'iralaje nacaje jalá amúra'atacanami. Tupana Pechu i'imajeri re'iyá rimoto'ojica ejéchami.
Luke 9:48 in Yucuna 48 E rimá najló: —Re ca'ajná apú, ra'á marí caje yuhuají ñaté, nujhua'ateje ri'imacale. Raú iná hue'epí íqui'ija rihuátaca caja nucá Nora'apá hua'até. Ilé huacára'ari nucá majó. Re ina'uqué naquiyana, uncá la'alaño nanacuhuá hue'epiño que. “Ajopana ñaté a'ajeño huecá”, que napechu nanacuhuá. Palani nojló ilé que péchuruna. Necá chá'ataño ajopana nujhua'atéjena.
Luke 11:42 in Yucuna 42 ’¡Meque chapú huani ri'imajica ijló, icá fariséonajlo! Iyamá té'ela quele a'ajnejí puní ejátacare naquiyana icá a'añó pajluhuaja Tupánajlo. Raú ca'ajná ipechu i'imá inacuhuá: “Palá la'acaño huecá” que. Uncá paala ila'acá, uncale ihuátala Tupana íqui'ija. Uncá caja ila'alá palá ajopana ina'uqué. Chuhua ila'á palá. Ihuata caja Tupana íqui'ija. Marí que la'acana, ricá a'acáreno rijló hua'ató, palani Tupánajlo.
Luke 22:24 in Yucuna 24 Eyá ra'apiyatéjena pura'añó pajhua'atéchaca piño apú nacú. Mecajeca ne'iyayá i'imari nachá'atajeri, ricá nacú napura'ó pajhua'atéchaca.
Acts 1:1 in Yucuna 1 Nuteló Teófilo, apú huacajé nuhuacára'a pijló papera. Richu nu'umá pijló Jesucristo yucuna. Nacaje rila'ajícare, nacaje rehuíña'atajicare nacú, caje yucuna nu'umá pijló i'imacá. Pajimato nu'umacá riyucuna pijló. Riqueño'ocá eja'ahuá chu i'imacana aú nuqueño'ó riyucuna i'imacana pijló.
Romans 3:8 in Yucuna 8 Ñaqué caja ne'iyajena quemacá. Nemá: “Palani pu'uhuaré la'acana. Rijlunami chojé nacaje Tupana la'acare i'imacá palá. Marí que caja Pablo jehuíña'ataca ina'uqué rinacu i'imacá,” que nemacá nunacu. Majopeja napajlaca ta. Tupana huajájeri necá, quemaño ilé que nunacu. Nahuajácana richona palani ricá.
Romans 6:1 in Yucuna 1 ¿Meque la'acana ca'ajná palani? ¿Ñaqueja chi huala'ajica pu'uhuaré, Tupana amácoloje huachaje cajrú penaje?
Romans 6:15 in Yucuna 15 Tupana palamane huecá chuhuaca. Rilanaquiya uncá hue'emalá Tupana puráca'alo, Moisesmi chu lana'acare ja'apiyá. Huala'aniya huani pu'uhuaré me'etení, hue'emacale ripalamane.
Romans 13:8 in Yucuna 8 Eyá marí que i'imajica pajhua'atéchaca rehuá. Ilehuériniya pajlocaca liñeru aú. A'á najló ilehuéricare huemí, itajátacaloje iliyó lehuéricaje penaje. Ihuata ajopana íqui'ija. Itajátaniya iliyó ajopana huátacana íqui'ija. Iqui'ija ajopana huátacana aú iná jema'á Tupana puráca'alo jupichumi lana'aquéjami ja'apiyá.
Galatians 3:10 in Yucuna 10 Re ina'uqué, Moisesmi chu puráca'alomi ja'apiyá i'imacaño necá. Raú nahuata necó lamára'atacana Tupánajlo pu'uhuaré nala'acare liyá. Marí que nala'acale namaje Tupana huajájica necá. Tupana puráca'alo lana'aquéjami quemari marí que nanacu: “Uncachu iná la'alá richuhuaja huani Moisesmi chu puráca'alomi quemacá que, Tupana huajájeri iná. Iná capichajo Tupana liyá raú,” que rimacá nanacu.
Galatians 5:14 in Yucuna 14 Marí que Tupana puráca'alo lana'aquéjami huacára'aca iná la'acá: “Pihuata íqui'ija ajopana ina'uqué. Pihuátaca picó que caja pihuátaca necá.” Metajlani aú rimá piyuque nacaje Tupana huátacare iná la'acá nacú.
Philippians 3:17 in Yucuna 17 Nojena, ila'á palá nula'acá que caja. Palá nu'umacá e'iyohuá, ihue'epícaloje méqueca iná i'imacá palá raú penaje. Ihue'epí mecajenaca inaquiyana la'acá ñaqué caja palá.
Philippians 4:8 in Yucuna 8 Nojena, caja penaje numaje ijló: I'ijnatá ipéchuhua quehuácaje nacú. I'ijnatá caja ipéchuhua apú nacaje chaje huani i'imacá nacú. I'ijnatá caja ipéchuhua palá la'acana nacú. I'ijnatá caja ipéchuhua palani nacú, uncá pu'uhuareni nacú calé. I'ijnatá caja ipéchuhua nacaje palani inajlo i'imacare nacú. I'ijnatá caja ipéchuhua palani puráca'aloji nacú. I'ijnatá caja ipéchuhua nacaje palani ajopana la'acare nacú. Marí caje nacú i'ijnatá ipéchuhua, ila'acáloje ñaqué caja penaje.
1 Thessalonians 2:10 in Yucuna 10 Caja ihue'epí marí numacare nacú, quehuaca ricá. Tupana hue'epícare caja ricá. Icá, Jesucristo ja'apiyá jema'ajeño, hue'epiño mecajenaca huecá. Palá la'acaño huecá; Tupana huátaca que la'acaño caja huecá. Uncá na calé huala'á pu'uhuaré rehuá hue'emaqué ijhua'até huacajé.
1 Thessalonians 4:1 in Yucuna 1 Nojena, caja ila'á palá Tupana huátaca que. Huehuíña'ata icá i'imacá que caja ila'acá nacaje palá. Chuhua Jesucristo puráca'alo aú nuhuacára'a ila'acá richaje, richájeno que palá.
1 Timothy 4:11 in Yucuna 11 Pihuacára'a ina'uqué la'acá nacaje numacare nacú pijló. Pehuíña'ata caja necá rinacu.
1 Timothy 6:3 in Yucuna 3 Re ne'iyajena, uncá Jesucristo puráca'alo chuhuá calé nehuíña'ata ina'uqué Tupana nacú. Marí que nala'acá aú nala'á nanacuhuá hue'epiño que huani. Uncá na calé nahue'epí. Huéchiruna necá ajopana hua'até aca'ácacano nacú. Meque quemacánaca puráca'aloji jimaje naca'ácaco pajhua'atéchaca. Pachá napechu i'imacá chapú nachá'atajeño nacú. Marí que nala'acá aú uncá paala ne'emacá pajhua'atéchaca. Pu'uhuaré caja napura'acó panacuhuácaca. Uncá ina'uquélaruna que napechu i'imacá panacuhuácaca.
1 Timothy 6:11 in Yucuna 11 Tupana ja'apiyá jema'ajeri picá. Pila'aniya pu'uhuaré numacare nacú pijló. Pila'á palá; pihue'epí caja pitucumó Tupana huátaca que la'acana; pipechu i'imá caja caphí Tupana chojé. Piyuríniya ra'apiyá i'imacana. Pihuata caja íqui'ija Tupana, ajopana ina'uqué hua'até. Pi'imá caja ina'uqué huani najhua'até. Pila'aniya caja ujhuí piliyó ajopana ina'uqué; pila'aniya caja pipéchuhua ujhuí Tupana ja'apiyá jema'acana liyá. Pila'aniya caja picó hue'epiri que huani.
Titus 2:8 in Yucuna 8 Pimá caja palá nacaje nacú, nemacá piyá pinacu: “Pu'uhuaré ripura'acó” que. Palá la'acana aú chapú péchuruna huanacu apáña'ajo na'apihuá, uncale na i'imalaje najló nachapujré penaje.
Titus 3:8 in Yucuna 8 Marí numacare nacú, quehuaca huani ricá. Ñaquele nuhuata pi'imacá pulapeno que riyucuna re i'imacáñojlo, nahue'epícaloje ricá palá raú penaje. Pimá caja Tupana ja'apiyá jema'ajéñojlo riyucuna, ri'imacáloje napechu nacuja penaje, nala'acáloje palá ajopana ina'uqué raú penaje. Marí que la'acana palani. Palani piyuque ina'uqué nacú ricá.
James 2:10 in Yucuna 10 Re ina'uqué, uncá huani na'alá nanacojó Tupana puráca'alo. Uncá pachá nema'alá ra'apiyá, Tupana huajájeri necá. Tupana huajájeri caja ajopana. Ripuráca'alo lana'aquéjami quemacá que la'ajeño necá. E'iyonaja uncá nala'alá ricá pajimato. Pachá Tupana huajájeri necá. Rihuajájica uncá huani jema'alaño ra'apiyá, que caja rihuajájica necá, la'añó huejápaja pu'uhuaré.
1 Peter 5:4 in Yucuna 4 Marí que la'acana aú rihuemí i'imajé ijló, Huamájeri huani Jesucristo iphájica majó huacajé. Palá nojé huani nacaje yuréjero ijló rihuacajé. Palá ila'acare huemí ri'imajica. Chá'atari necá jécho'ocajo aújlo na'á rihuemí. Uncá rihuemí que calé rihuemí i'imajica ijló rihuacajé. Jecho'ocajo aú chá'atajerijlo na'á rihuemí marí que: Na'á richá pútenaji caje, huíchu'upe naquiyá la'acanami. Aú ajopana hue'epiño ricá chá'ataca necá jecho'ocajo aú. Pútenaji caje na'á rijló rihuemí, richá'atacale necá jecho'ocajo aú. E'iyonaja uncá huíchu'upe ña'alá panacu. Quiñaja rihuijíño'oco. Hua'até que rijimárecha capichaco. Eyá ijló, uncá ñaqué calé rihuemí i'imajica. Uncá rijimárecha tajnálajo; ñaqueja ri'imajica.
Revelation 2:14 in Yucuna 14 Eyá re nacaje ila'acare uncá paala nojló ricá. Re ina'uqué ijhua'até uncá huani paala napuráca'alo. Balaami chu puráca'alomi chuhuá na'apá. Marí que Balaami chu la'acá pu'uhuaré i'imacá. Rimá Balacmi chujlo i'imacá, ra'acáloje Israelmi chu laquénami me'é penaje, najñácaloje a'ajnejí, nato'otácare nacaje jenami nacojé i'imacá. “Huachi'ináricana ricá” que nemájica renami nacu. Rimá caja rijló, ra'acáloje name'é, nala'acáloje namanaicho ajopana hua'até penaje.
Revelation 2:20 in Yucuna 20 Eyá re apú nacaje ila'acare, uncá huani paala ricá nojló. Re ijhua'até apa'ahuelo, Jezabel ruí. Rucá quemayo runacuhuá: “Tupana puráca'alo ja'apátajeyo nucá”. E'iyonaja uncá quehuaca calé rumacá. Rupuráca'alo jimaje no'opiyá jema'ajeño naquiyana jácho'oño quehuácaje puráca'aloji chiyá. Re nacaje jenami nemá nacú: “Huachi'ináricana jenami ricá”. Renami nacojé nato'otá a'ajnejí. Ejomi na'á ricá ajopánajlo, najñácaloje penaje. Rucá quemayo ilé a'ajnejí nacú: “Uncá iná la'alá pu'uhuaré rajñacana aú.” Rumá caja: “Uncá pu'uhuaré la'acana calé, achiñana, inaana, quele la'acachu namanaicho pajhua'atéchaca”. Marí que rohuíña'atacale ina'uqué, uncá huani paala rula'acá. Ica'aquela e'iyayá rucá, ila'ájla palá. E'iyonaja uncá ica'alá rucá e'iyayá. Raú caja uncá ila'alá palá.