2 Peter 2:3 in Macuna 3 Ito yicõri mʉa ya gajeoni bʉja ãmorã, mʉare rʉorã yirãji ĩna. Ito bajiro ĩna ñeñaro yiroto riojʉa masicãyijʉ Dios. Iti masicõri, “Ĩna ñeñaro yirise waja, waja senicʉja yʉ”, yi tʉoĩayijʉ Dios. Ito bajiri co rʉmʉ ĩnare waja senirocʉ ãcabojabiquĩji Dios.
Other Translations King James Version (KJV) And through covetousness shall they with feigned words make merchandise of you: whose judgment now of a long time lingereth not, and their damnation slumbereth not.
American Standard Version (ASV) And in covetousness shall they with feigned words make merchandise of you: whose sentence now from of old lingereth not, and their destruction slumbereth not.
Bible in Basic English (BBE) And in their desire for profit they will come to you with words of deceit, like traders doing business in souls: whose punishment has been ready for a long time and their destruction is watching for them.
Darby English Bible (DBY) And through covetousness, with well-turned words, will they make merchandise of you: for whom judgment of old is not idle, and their destruction slumbers not.
World English Bible (WEB) In covetousness they will exploit you with deceptive words: whose sentence now from of old doesn't linger, and their destruction will not slumber.
Young's Literal Translation (YLT) and in covetousness, with moulded words, of you they shall make merchandise, whose judgment of old is not idle, and their destruction doth not slumber.
Cross Reference Luke 18:8 in Macuna 8 Ado bajirojʉa mʉare ya yʉ. Yoari mejeti ĩnare ejabʉagʉ yiguĩji. Yʉ Masa Rĩjorʉ adi sitajʉ tʉdi ejagʉ yigʉja mʉcana. ¿Adojʉ yʉ tʉdi ejaroca yʉre tʉorʉ̃nʉrã ñarã yirãjida maji? yiyijʉ Jesús ĩnare.
Luke 20:20 in Macuna 20 Ĩre ñia masibiticõri coriarã Jesús rãca baba cʉti rʉoronare cõayijarã ĩna: “Titẽña. Sita ʉjarãre ĩ bʉsituja tʉoba. Ĩ bʉsituja tʉocõri, ‘Ĩre seti ña’, yirã yirãji mani. Ito yicõri adi sita ʉjʉ tʉjʉ ĩre ãmi warã yirãji mani”, yiyijarã ĩna.
Luke 22:47 in Macuna 47 Jesús ĩ bʉsiroca riti, masa jãjarã ejayijarã. Ĩnare ũmatã wacʉ Jesús tʉ eja rʉ̃gʉ̃yijʉ Judas wame cʉtigʉ. Ĩ ñayijʉ Jesús rãca riasotigorʉ jʉa gʉbojeno ñarã rãca ñagorʉ. Jesús tʉ ejacõri wayugajʉ muwãcõri usuyijʉ ĩre.
John 2:16 in Macuna 16 Ito yicõri, buja ĩsiri masare ado bajiro yiquĩ Jesús: —Ãna mʉa ĩsironare ãmi budi wasa mʉa. Yʉ Jacʉ ya wire gajeoni ĩsira wi godo weobesa mʉa, yiquĩ Jesús ĩnare.
Romans 16:18 in Macuna 18 Mani Ʉjʉ Cristore yiari meje moama ĩna. Ĩna tʉoĩaro bajiroti yama ĩna. Ĩna bʉsija, bʉroti quenarise bajiro ruyua. Quenarise meje ña iti. Ito bajiri queno tʉo masimena ĩna bʉsirisere tʉorʉ̃nʉbojama ĩna.
2 Corinthians 2:17 in Macuna 17 Niyeru bʉjarona riti masare Dios oca riasorã jãjarã ñama ĩna. Dios oca ñasarise meje riasoama ĩnaõna. Riojo meje riasoama ĩna. Ĩna ãmoro bajiroti riasobojama. Ĩnare bajiro meje riasoa yʉama. Dios ĩ tiro riojo queno tʉoĩacõri masare riasoa yʉ. Cristo oca yʉ riasotoni Dios ĩ cũrʉ ña yʉ. Ĩ oca queno masare riasoa yʉ. “Queno masare riasoami Pablo”, yi tiguĩji Dios yʉre.
2 Corinthians 12:17 in Macuna 17 “Manire ĩ oca cõana rãca manire rʉoñi Pablo”, ¿yi tʉoĩati mʉa? Rʉobiticʉ yʉ mʉare.
1 Thessalonians 2:5 in Macuna 5 Tʉo seyore bajiro bajijaro yirã meje mʉare goticʉ gʉa. “Riti bajia iti”, yi tʉoĩarãji mʉa. “Niyeru bʉjarona meje yʉ ocare riasoama ĩna”, yiguĩji Dios gʉare.
1 Thessalonians 5:3 in Macuna 3 “Ñe oca mano queno ñacã mani”, yi masa ĩna tʉoĩari rʉmʉ ñajasaroti guijorise ejaro yiroja ĩnare. Iti guijorisere sĩgʉ̃jʉa rudi masimena yirãji masa. Cojʉ rudirajʉ mano yiroja ĩnare. Romio macʉ rʉcoroco ñajasaroti iso cõro robo bajiro bajiro yiroja iti.
1 Timothy 3:3 in Macuna 3 Idire queagʉ meje, gãjerã rãca gãmeri tã ãmogʉ̃ meje, ito yicõri niyerure tʉorʉ̃nʉgʉ̃ meje ĩ ñaja quena. Ado robojʉa ĩ bajija quena: Gãjerãre queno yigʉ, oca queno masigʉ̃, ito yicõri niyerure tʉo maibicʉ ĩ ñaja quena.
1 Timothy 3:8 in Macuna 8 Dios oca riasori masʉre ejabʉarã cʉni ito bajiroti gãjerã ĩna rʉ̃cʉbʉorã ñaja quena. “Ado robojʉa yiana mani”, ĩna yiro bajiroti ĩna yirã ñaja quena. Idire quearã meje, niyerure tʉo mairã meje ñaja quena.
1 Timothy 6:5 in Macuna 5 Ñeñarise tʉoĩarã ñari masa rãca oca josasotiama ĩnaõna. Oca riojo ñasarisere masirã meje ñama ĩna. “Dios oca masare mani riasoja niyeru jairo bʉjarã yirãji mani”, yi tʉoĩama ĩna. Ito bajiro yirã rãca baba cʉtibesa.
Titus 1:7 in Macuna 7 Jesure tʉorʉ̃nʉrãre ũmatã ñagʉ̃ Diore moa ĩsigʉ̃, ñe seti macʉ ĩ ñaja quena. “Gãjerã rẽtoro masigʉ̃ ña yʉ”, yi tʉoĩagʉ̃ meje ĩ ñaja quena. Gãjerãre ejori tʉo junisinigʉ̃ meje ĩ ñaja quena. Idire cʉni queagʉ meje ĩ ñaja quena. Gãjerã rãca ĩ gãmeri jagʉ meje ĩ ñaja quena. Niyerure tʉoĩa ãmosabicʉ ĩ ñaja quena.
Titus 1:11 in Macuna 11 Ito bajiro rʉore oca riasocõri, jãjarã co wi gãna ñabojarãti ĩna gãmeri tudiroca yirãji ĩna. Ito bajiro ĩna yija quenabea. “Waja bʉjarãji mani”, yi tʉoĩacõri masare riasorãji ĩna. Rʉore oca riasorãji ĩna. Ito bajiri ĩna bʉsirisere mʉ bʉsi camotare ãmoa yʉ.
1 Peter 5:2 in Macuna 2 Jesucristo ñarãre mani tirʉ̃nʉtoni manire cũñi Dios. Ito bajiri ĩ ñarãre queno tirʉ̃nʉrʉja manire. Tere mano wanʉ quenare rãca ĩnare tirʉ̃nʉrʉja manire. Ito yicõri, “¿Ñe waja bʉjagʉ yigʉjada yʉ?” yi tʉoĩabitirʉja mani. Ado bajirojʉa mani tʉoĩaja quena. “Dios ĩ ãmoro bajiro cʉdi ãmoa yʉ. Ito bajiri ĩ ñarãre tirʉ̃nʉgʉ̃ yigʉja yʉ”, yi tʉoĩaja quena.
2 Peter 1:16 in Macuna 16 Mani Ʉjʉ Jesucristo ija ĩ masiro robo ĩ tʉdi ejaroti gayere mʉare goticʉ yʉ. Yʉmasi tʉoĩa rujeocõri meje itire mʉare goticʉ yʉ. Ado bajirojʉa bajia iti gaye. Yʉmasiti ĩre ticõri, “Rẽtoro masigʉ̃ ñami”, yi tʉoĩacõri mʉare goticʉ yʉ.
2 Peter 2:1 in Macuna 1 Ito bajibojarocati gãjerãma rʉore oca gotiyijarã ĩna. “Diore goti ĩsiri masa ña gʉa”, yi rʉoyijarã ĩna. Adi rʉmʉri cʉni mʉa wato ñarãji ĩnare bajiro rʉo jairã. “Dios oca riojo gotirã ña gʉa ĩja”, yi riaso rʉorã yirãji ĩna. Ito bajiro riaso rʉocõri Jesucristo ocare masa ĩna jidicãroca yirã yirãji ĩna. Iti gaye riti meje rʉorã yirãji ĩna. “Manire goda ĩsirʉ meje ñami Jesucristo”, yi rʉorã yirãji. Ito yicõri, “Mani Ʉjʉ meje ñami ĩ”, yirã yirãji ĩna. Riojo meje riasorã yirãji ĩna. Ito bajiro ĩna yija tʉocõri, yoari mejeti ruyuriogʉ yiguĩji Dios ĩnare.
2 Peter 2:9 in Macuna 9 Iti ocare tʉocõri, “Mani ñeñaro yitoni rʉ̃mʉ́ ĩ ʉsirioro yi codeja, manire ejabʉagʉ yiguĩji Dios. Ito yicõri mani ñeñaro yibe yirocʉ, manire ejabʉagʉ yiguĩji ĩ. Ito bajiri ñeñaro yirãreama ãcabojabiticõri, ija ĩ waja seniri rʉmʉ ĩnare waja senigʉ̃ yiguĩji Dios”, yi tʉoĩa mani.
2 Peter 2:14 in Macuna 14 Gãji manojore ticõri, “Iso rãca yi aje ãmoa yʉ”, yi tʉoĩama ĩna. Ñeñarise riti tʉoĩa ʉyama ĩna, rʉore oca riasori masa. “Mani ya rujʉnati mani yi ãmorise mani yija quena. Itire ti tebiquĩji Dios”, yi rʉoama ĩna, Diore queno masimenare goti rʉorã. Gãjerã ya gajeonire ti ʉocõri itire bʉja ãmorã tʉoĩarãji ĩnaõna. Ito bajiri rʉore oca goticõri josari mejeti gãji ya gajeoni bʉjama ĩnaõna. Ito bajiro ĩna yi ñaja ticõri, ĩnare ruyuriogʉ yiguĩji Dios.
Jude 1:7 in Macuna 7 Ĩna robo ñeñaro yiyijarã Sodoma gãna, Gomorra gãna cʉni. Ĩna bajigore gaye mʉare gotigʉ ya yʉ. Ĩnamasiti ĩna ya rujʉ ñeñaro iti tʉoĩaro bajiroti ñeñaro yi ʉyayijarã ĩna. Romia rãca ĩna yibojare jidicãcõri, ĩna ʉ̃mʉa comasiti yi ʉyayijarã ĩna. Ĩna ya cʉtori tʉ gãna cʉni ito bajiroti ñeñaro yi ʉyayijarã. Ito bajiro ĩna yija ticõri, ĩnare ruyuriorocʉ jea queoyijʉ Dios. Iti oca tʉocõri, “Jeame ʉ̃jʉrojʉ ʉatĩñarã yirãji ñeñaro yi ʉyari masa”, yi tʉoĩarãji masa jeyaro.
Jude 1:11 in Macuna 11 Bʉjato bajiro yiroja ĩnare ija. Caín ñayorʉ, Diore ĩ cʉdibitiado robo bajiro Diore cʉdibeama ĩna cʉni. Ito yicõri Balaam ñayorʉ niyerure bʉja ãmosacõri, ĩ ñeñaro yiado robo bajiro ñeñaro yama ĩna cʉni. Ito yicõri Coré ñayorʉ ʉjarãre ĩ cʉdibitiado robo bajiro cʉdibeama ĩna cʉni. Coré ñayorʉ ĩ cʉdibejare ĩre ruyurioyijʉ Dios. Ito bajiroti mʉa tʉ rʉore oca riasorãre ruyuriogʉ yiguĩji Dios.
Revelation 18:11 in Macuna 11 Adi sita gãna gajeoni ĩsiri masa cʉni iti cʉto ʉaja ticõri, bʉto otirã yirãji ĩna. Ito yicõri bojori bʉjarã yirãji ĩna. “Ñimʉ mani gajeoni ãmi warise boca ãmigʉ̃ mami”, yirona bʉjatomena yirãji ĩna.