Matthew 13:23 in Kaqchikel 23 Jac'a ri semilla ri xeka pa ruch'acul ri ulef nich'o pa ruvi' ri nac'axan ruch'abel ri Dios y (nik'ax, nino') chuvech, y pa ruc'aslen can c'o utz nik'alajin, achel ruvech ri tico'n ri c'o nuya' a cien, c'o nuya' a sesenta y c'o nuya' a treinta, xcha' ri Jesús.
Other Translations King James Version (KJV) But he that received seed into the good ground is he that heareth the word, and understandeth it; which also beareth fruit, and bringeth forth, some an hundredfold, some sixty, some thirty.
American Standard Version (ASV) And he that was sown upon the good ground, this is he that heareth the word, and understandeth it; who verily beareth fruit, and bringeth forth, some a hundredfold, some sixty, some thirty.
Bible in Basic English (BBE) And the seed which was put in good earth, this is he who gives ear to the word, and gets the sense of it; who gives fruit, some a hundred, some sixty, some thirty times as much.
Darby English Bible (DBY) But he that is sown upon the good ground -- this is he who hears and understands the word, who bears fruit also, and produces, one a hundred, one sixty, and one thirty.
World English Bible (WEB) What was sown on the good ground, this is he who hears the word, and understands it, who most assuredly bears fruit, and brings forth, some one hundred times as much, some sixty, and some thirty."
Young's Literal Translation (YLT) `And that sown on the good ground: this is he who is hearing the word, and is understanding, who indeed doth bear fruit, and doth make, some indeed a hundredfold, and some sixty, and some thirty.'
Cross Reference Matthew 3:8 in Kaqchikel 8 Rix nic'atzin nik'alajin iviq'uin chi kitzij ijalon ino'oj y iyo'on can ri mac.
Matthew 3:10 in Kaqchikel 10 Y rix xa rix achel ri che' ri yo'on chic apu icaj chirij ri quixe'; xa achique na che', xe xa man nuya' ta utzulaj ruvech, nichoy y nic'ak pa k'ak'.
Matthew 12:33 in Kaqchikel 33 Rix pa ruchojmil ti'ij ri achique nitz'et viq'uin yin, achel ni'en riq'uin jun che', yixtiquer ni'ij si utz o man utz ta riq'uin ri ruvech ri nuya'.
Matthew 13:8 in Kaqchikel 8 Pero c'o che ri semilla xeka pa ruch'acul ri ulef. C'o xquiya' a cien, c'o xquiya' a sesenta y c'o xquiya' a treinta.
Mark 4:20 in Kaqchikel 20 Jac'a ri semilla ri xeka pa ruch'acul ri ulef, nich'o pa quivi' ri ye'ac'axan ruch'abel ri Dios, y can niquic'ul pa tak cánima ri niquic'axaj, y pa quic'aslen c'o utz nik'alajin, achel ruvech ri tico'n ri c'o niquiya' a treinta, c'o niquiya' a sesenta y c'o niquiya' a cien.
Mark 10:15 in Kaqchikel 15 Can kitzij nin-ij chive, ri man nu'on ta achel ránima jun ac'ual richin nuc'ul pa ránima ru-gobierno ri Dios, man ntoc ta chiquicojol ri ye'an gobernar roma rija', xcha'.
Luke 6:43 in Kaqchikel 43 Quiri' nin-ij chive roma mana-ta ri che' utz ri nuya' itzel tak ruvech, ni mana-ta ri itzel che' ri nuya' utzulaj tak ruvech.
Luke 8:15 in Kaqchikel 15 Jac'a ri semilla ri xeka pa ruch'acul ri ulef, jari' nu'ij tzij chi ec'o ye'ac'axan ruch'abel ri Dios, y riq'uin jun utzulaj y chojmilaj cánima niquic'axaj y niqui'en ri nu'ij. Y riq'uin ri jumul ec'o chupan rubey ri Dios, nu'on chi c'o utz nik'alajin pa quic'aslen, achel jun tico'n ri can c'o nuya'.
Luke 13:9 in Kaqchikel 9 Si nuya' ruvech, utz c'a ri'. Si manak, c'ajari' tachoyo-e, xcha' ri nisamajin ri tico'n.
John 1:11 in Kaqchikel 11 Xuc'uje' chiquicojol ri rutinamit, pero rije' man xquic'ul ta ruvech.
John 8:47 in Kaqchikel 47 Roma jun ri kitzij runiman ri Dios, nuyec pa ránima ri ruch'abel ri Dios ri nrac'axaj. Jac'a rix man quiri' ta ni'en, roma man rix richin ta ri Dios, xcha' ri Jesús.
John 10:26 in Kaqchikel 26 Pero rix man yininimaj ta, roma man rix nu-ovejas ta, achel ri xin-ij yan chive.
John 15:1 in Kaqchikel 1 Jac'ari' xu'ij chic ri Jesús: Ja yin ri kitzij rakan uva, y ja ri Nata' ri nisamajin ri uva re'.
John 15:16 in Kaqchikel 16 Mana-ta rix xixcha'on vichin, xa ja yin xicha'on ivichin richin ne'ibana' ri nusamaj richin chi más yeq'uiyer ri yeniman vichin, y chi ja jun ri yeniman, jumul junan cánima niqui'en viq'uin, richin quiri' ri achique xtic'utuj che ri Nata' pa nubi' yin, can xtuya-vi-pe chive.
John 17:7 in Kaqchikel 7 C'a ja vacami xquetemaj chi ronojel ri ayo'on-pe chuve, aviq'uin rat petenak-vi,
Acts 16:14 in Kaqchikel 14 Jun chique ri nac'axan-apu, jun ixok rubinan Lidia, aj pa tinamit Tiatira. Rija' jun c'ayiy tziek morado, y jun yo'ol ruk'ij ri Dios. Y ri Ajaf xujak ránima richin xuya' ruxiquin riq'uin ri ch'abel ri nutzijoj ri Pablo.
Acts 17:11 in Kaqchikel 11 Ri israelitas ri ec'o chiri', más utz quino'oj que chiquivech ri israelitas ri ec'o pa Tesalónica, roma rije' can xquiya' quixiquin che ruch'abel ri Dios ri xtzijos chique. Ronojel k'ij niquinic'oj rupan ruch'abel ri Dios richin niquitz'et si kitzij junan nu'ij riq'uin ri niqui'ij ri Pablo y ri Silas.
2 Corinthians 8:1 in Kaqchikel 1 Vacami c'a, rix ri junan kaniman ri Jesucristo iviq'uin, nikajo' nikaya' rutzijol chive chi ru-favor ri Dios c'o samaj rubanon pa tak cánima conojel ri niquimol-qui' pa rubi' rija' vave' pa roch'ulef Macedonia.
2 Corinthians 9:10 in Kaqchikel 10 Y ri Dios ri niyo'on semilla che ri ticonel, y niyo'on ri nic'atzin che ri nivayijan, rija' xtuya' y xtu'on chi xtiq'uiyer ruvech ri achok che yixto'on-vi, y xtu'on chi xtiq'uiyer ri utz xtuq'uen-pe ri chojmilaj to'onic ri yixtajin riq'uin.
Galatians 5:22 in Kaqchikel 22 Pero ri e'uc'uan roma ri Lok'olaj Espíritu, ruyon utz achel re' nik'alajin quiq'uin: Ye'ojo'on pa cánima, qui' quic'u'x, c'o uxlanen pa cánima, yecoch'on, niquic'ut utz cánima, utz quino'oj niqui'en chique ch'aka' chic, cukul quic'u'x riq'uin ri Dios,
Philippians 1:11 in Kaqchikel 11 Ninc'utuj che ri Dios chi achel jun che' quiyil ruvech chuk'a', can ta quiri' ri choj ni'en pan ic'aslen roma ri Jesucristo, richin quiri' niyo'ox ruk'ij ri Dios y ninimirises rubi'.
Philippians 4:17 in Kaqchikel 17 Yin man nin-ij ta chive chi can ninrayij nuto'ic iviq'uin, man quiri' ta. Ri ninrayij yin, jun utzulaj rajil-ruq'uexel ivichin rix chuvech ri Dios.
Colossians 1:6 in Kaqchikel 6 Ri utzulaj ch'abel re', nitzijos chive rix y nitzijos pa ronojel tak tinamit. Y nu'on achel jun tico'n ri jabel nuya' ruvech y jabel niq'uiy, y ja jun pan ic'aslen rix niq'uiy-vi, y ri' rutz'ucun-pe ruq'uiyilen xe chupan ri k'ij tok xivac'axaj y xivetemaj utz-utz achique ri ru-favor ri Dios.
Colossians 1:10 in Kaqchikel 10 richin quiri' nic'uaj jun c'aslen achel nuc'ul nuc'uaj ruc'aslen jun ri richin chic ri Ajaf Jesucristo. Can ta chupan ronojel yixka chuvech rija'. Y achel jun tico'n ri jabel nuya', can ta quiri' ri ic'aslen chupan ronojel ri utzulaj tak favor ye'ibanala', y can ta nivetemaj más pa ruvi' ri utzulaj runo'oj ri Dios.
1 Thessalonians 4:1 in Kaqchikel 1 Vacami c'a, rix ri junan kaniman ri Ajaf Jesús iviq'uin, riq'uin quemelal nikac'utuj chive y yixkapaxa'aj pa rubi' ri Ajaf Jesús, chi can ta yixq'uiyer chupan ri achel xivetemaj kiq'uin pa ruvi' ri achique chi c'aslen nic'atzin chi nic'uaj, y pa ruvi' ri achique nika chuvech ri Dios.
2 Thessalonians 2:10 in Kaqchikel 10 Xquerucusaj ronojel ruvech itzel no'oj richin xquerusetz ri xa pa k'ak' ebenak-vi, roma man xquijak ta ri cánima richin xcajo' ri kitzij y can ta xecolotaj.
2 Thessalonians 2:13 in Kaqchikel 13 Jac'a roj nic'atzin chi jumul nikamatioxij che ri Dios ivoma rix ri junan kaniman ri Jesucristo iviq'uin, rix ri jani na yixrojo' ri Ajaf. Roma ri Dios xe tok man jani c'o ri roch'ulef xixrucha' richin yixcolotaj, y ri' roma niya' ivánima riq'uin ri kitzij, y ni'an ch'ajch'oj che ri ic'aslen roma ri Lok'olaj Espíritu.
Hebrews 4:2 in Kaqchikel 2 Quiri' nin-ij chive, roma achel xtzijos chike roj ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nikil ri uxlanen, quiri' mismo ri ojer, xtzijos ruchojmil ri uxlanen chique. Pero man jun utz xuq'uen-pe chique chi xquic'axaj ri ch'abel, roma man xcuke' ta quic'u'x riq'uin ri xquic'axaj.
Hebrews 6:7 in Kaqchikel 7 Ninya' na pe jun ejemplo chivech: jun juyu' ri q'uiy (mul, paj) nika job pa ruvi', si ri juyu' ri' nuya-pe utzulaj tak tico'n ri can c'o utz nuq'uen-pe chique ri yesamajin ruvech, ja jun ri Dios niquicot riq'uin.
Hebrews 8:10 in Kaqchikel 10 Roma c'a ri', quire' rubanic ri ruvujil c'aslen ri xtin-en quiq'uin ri aj pa roch'ulef Israel: Tok xtuka ri k'ij, Xtinya' ri nu-ley pa qui-mente, Y xtintz'ibaj riq'uin ri cánima. Yin xquinoc qui-Dios, Y rije' xque'oc nutinamit.
Hebrews 13:15 in Kaqchikel 15 Roma c'a ri', riq'uin ruto'ic ri Jesucristo, jumul tikaya' ruk'ij ri Dios, achel can ta jun sipanic ri nikasuj-apu chuvech, riq'uin ri nika'ij chiquivech ch'aka' chic chi kaniman rubi'.
James 1:21 in Kaqchikel 21 Roma c'a ri', ronojel ri man ch'ajch'oj ta, y ri jani na ruvech itzel nikana' pa kánima roj vinak chiquij ch'aka' chic, tiya' can ronojel. (Ch'uch'uj, me'l oc) ivánima tiya-ivi' richin ni'en ri achique nu'ij ri ruch'abel ri Dios ri ticon pan ivánima, ri ch'abel ri nitiquer nicolo ivichin.
1 Peter 2:1 in Kaqchikel 1 Roma c'a ri', rix tiya' can ronojel ri itzel c'o pan ivánima chiquij ch'aka' chic, ronojel satzoj tak no'oj, y ronojel ri nibano chive chi ca'i' rupalaj ri ni'en. Tiya' can chi itzel nitz'et jun ri utz c'o, y ronojel ruvech tzij ri nikasan quik'ij ch'aka' chic.
2 Peter 1:5 in Kaqchikel 5 Y roma can q'uiy ic'ulun riq'uin ri Dios, titija' ik'ij chi pa ruvi' ri cukul ic'u'x riq'uin ri Jesucristo, cof yixpa'e' chupan ri c'o rakale'n, y pa ruvi' ri cof rix pa'el chupan ri c'o rakale'n, ticusaj utzulaj no'oj chupan ronojel ri ye'ibanala'.
2 Peter 3:18 in Kaqchikel 18 Pa ruq'uexel chi quiri' ni'en, más quixq'uiy chupan ru-favor ri Kajaf y Kacolonel Jesucristo y más tivetemaj ri utzulaj runo'oj. Ja ta c'a rija' xtiyo'ox ruk'ij vacami, y richin jumul. Amén.
1 John 5:20 in Kaqchikel 20 Y keteman chi xuka yan ri Ruc'ajol ri Dios choch'ulef y ruyo'on no'oj chike richin xketemaj tzak achique ri' ri kitzij Dios. Y xa jun kabanon riq'uin ri Dios, y ri' roma xa jun kabanon riq'uin ri Jesucristo ri Ruc'ajol, ri can kitzij vi Dios, y rajaf ri c'aslen ri richin jumul.