Matthew 13 in Kaqchikel

1 Ri k'ij ri' xel-e ri Jesús pa jay, y xbetz'uye' chuchi' ri ya'.

2 Jari' tok jani na q'uiy vinak xquimol-apu-qui' riq'uin, romari' xoc-apu pa jun canoa y chiri' xtz'uye-vi, jac'a ri quimolon-apu-qui' epa'el-apu chuchi' ri ya'.

3 Rija' jalajoj xu'ij chique riq'uin ejemplos, y jun ri xu'ij jare': C'o jun ticonel xbe chuquiraxic semilla.

4 Tok ja nuquiraj chiri', c'o che ri semilla xeka pa bey, y xepe ri chicop c'o quixic', xquitij-e ri semilla.

5 C'o ch'aka' che ri semilla xeka chiquicojol tak abaj, y roma chiri' man pin ta ulef c'o, xa cha'anin xe'el-pe roma man naj ta xec'uje-vi-ka ri semilla.

6 Jac'a tok xel-pe ri k'ij y xpe ruchuk'a', ri ch'utik tico'n xec'at chuvech, y xechakij-ka roma manak ni'e-vi-ka ri quixe'.

7 Ch'aka' che ri semilla xeka achique lugar ye'el-pe q'uix, y junan xe'el-pe quiq'uin. Pero ri q'uix más cha'anin xeq'uiy, y ri ch'utik tico'n xek'aner-ka chucojol.

8 Pero c'o che ri semilla xeka pa ruch'acul ri ulef. C'o xquiya' a cien, c'o xquiya' a sesenta y c'o xquiya' a treinta.

9 Ri (nik'ax, nino') chuvech ri yitajin chubixic, trelesaj no'oj chirij, xcha' ri Jesús.

10 Jac'ari' tok ri discípulos xejel-apu riq'uin ri Jesús y xquic'utuj che: ¿Achique roma riq'uin ejemplos yach'o-vi chiquivech ri vinak? xecha' che.

11 Ri Jesús xu'ij: Roma chive rix yo'on lugar chi nivetemaj ri man can ta ojer ri' k'alajrisan can chirij ri aj-chicaj gobierno. Jac'a rije', man yo'on ta lugar chique.

12 Roma xa achique na ri c'o chic c'o riq'uin, xtiyo'ox más che, richin quiri' nic'uje' más riq'uin. Pero ri man jun c'o riq'uin, hasta ri juba' c'o riq'uin xteleses che.

13 Xa romari' tok yin yencusaj ejemplos richin yich'o quiq'uin, roma rije' masque niquitz'et ri najin chiquivech, pero xa achel man yetzu'un ta, y masque niquic'axaj ri ni'ix chique, pero xa man (nik'ax, nino') ta chiquivech.

14 Pa cánima ri vinak re' najin-vi ri rutz'iban can ri profeta Isaías ojer, ri quire' nu'ij: Rix xaxe choj xtivac'axaj ri ni'ix chive y man (xtik'ax, xtino') ta chivech. Xtitz'et ri najin chivech, pero xa man xtiya' ta pa cuenta.

15 Roma ri cánima ri vinak re' xcovir. C'ayef ntoc pa quixiquin ri niquic'axaj. Quiyupun runak'-quivech Roma man nicajo' ta yetzu'un, Man nicajo' ta niquic'axaj, Richin ntoc pa tak cánima, Nis-ta nicajo' niquijal quino'oj, Richin chi yin ninchojmirisaj ri quic'aslen. Quiri' nu'ij ruch'abel ri Dios ri rutz'iban can ri Isaías, xcha' ri Jesús.

16 Jac'a rix nu-discípulos, utzulaj tzij banon che ri ivech, roma yixtiquer nitz'et ri najin chivech y utzulaj tzij banon che ri ixiquin, roma (nik'ax, nino') chivech ri nivac'axaj.

17 Roma yin kitzij nin-ij chive chi q'uiy profetas y vinak choj quic'aslen ojer ri xcajo' xquitz'et ri nitz'et rix vacami, y man xquitz'et ta e. Xcajo' xquic'axaj-e ri nivac'axaj rix vacami, y man xquic'axaj ta e.

18 Roma c'a ri', rix tivac'axaj achique nu'ij tzij ri ejemplo pa ruvi' ri ticonel.

19 Tok jun vinak nrac'axaj ri ch'abel ri nik'alajrisan ri ru-gobierno ri Ajaf Dios, y man (nik'ax, nino') ta chuvech, nipe ri itzel y nrelesaj-e ri ticon can pa ránima. Jari' ri semilla ri xka pa bey.

20 Ri semilla ri xeka chiquicojol tak abaj, nich'o pa ruvi' ri vinak ri nrac'axaj ruch'abel ri Dios y can niquicot nuc'ul,

21 pero man nuq'uen ta ka ruvech pa ránima, xa juba' oc k'ij nuya' ránima riq'uin ri Dios, roma tok niyo'ox pa k'axomal o pa pokonal roma runiman ruch'abel ri Dios, xa cha'anin nril jun roma chi nuxutuj can ri Dios.

22 Ri semilla ri xeka chiquicojol tak q'uix, jari' nu'ij tzij chi ec'o ye'ac'axan ruch'abel ri Dios, pero xa roma ni'e cánima pa ruvi' ri roch'ulef, y roma yesatz pa ruvi' ri beyomal, jari' nibano chi nijik' ri ruch'abel ri Dios, y man jun samaj nu'on pa cánima.

23 Jac'a ri semilla ri xeka pa ruch'acul ri ulef nich'o pa ruvi' ri nac'axan ruch'abel ri Dios y (nik'ax, nino') chuvech, y pa ruc'aslen can c'o utz nik'alajin, achel ruvech ri tico'n ri c'o nuya' a cien, c'o nuya' a sesenta y c'o nuya' a treinta, xcha' ri Jesús.

24 Xutzijoj chic jun ejemplo ri Jesús chiquivech, y quire' xu'ij: Ri nibanataj chupan ri aj-chicaj gobierno junan riq'uin ri xbanataj riq'uin jun ticonel ri xutic utzulaj ruvech semilla pa rujuyu'.

25 Jac'a tok xril hora richin varan, chupan ri tico'n xoc jun ri royoval che rajaf ri juyu', xerutica' c'a can (rucavach, ruq'uexevach) trigo chucojol ri kitzij trigo, y ja xbe.

26 Tok xq'uiy-pe ri trigo y xe'el-pe quitza'n, c'ajari' xk'alajin-pe ri man kitzij ta trigo chucojol.

27 Xepe c'a ri rusamajela' rajaf ri juyu' y xqui'ij che: Ajaf, junan na c'a ruvech ri semilla ri xatic-ka. Pero, ¿achel chi c'o ri man kitzij ta trigo chucojol? xecha'.

28 Jac'a rija' quire' xu'ij chique: Re' rusamaj jun ri royoval chuve, xcha'. Y ri rusamajela' xqui'ij: ¿Najo' chi nku'e chuc'ukic? xecha'.

29 Y rija' xu'ij chique: Quiri' tubana', man xa chuc'ukic ri man kitzij ta trigo, ja jun ri trigo xquec'ukutaj-pe.

30 Más utz tiya' lugar chi junan yeq'uiy riq'uin ri trigo, c'a terila' na ri k'ij richin ri k'atoj. Tok xti'an ri k'atoj, yin xtin-ij chique ri yek'aton chi na'ey tiquimolo' ruchi' ri man kitzij ta trigo, y quequibana' pa tak manojo richin yeporox; jac'a ri trigo tiquimolo' richin niyac, xcha' rajaf ri juyu'. Quiri' ri ejemplo ri xu'ij ri Jesús.

31 Ri Jesús xutzijoj chic jun ejemplo chiquivech, y quire' xu'ij: Ri aj-chicaj gobierno achel jun ch'uti ruvech ru-semilla mostaza ri nerutica' jun ticonel pa rujuyu'.

32 Masque ja semilla ri' ri más co'ol oc chiquivech ronojel quivech semilla, pero tok niq'uiy, más (nim, tij) ntel chiquivech ronojel quivech tico'n, juba' ma ne'oc achel che', y hasta ri chicop c'o quixic' niqui'en quisoc chuk'a', xcha' ri Jesús.

33 Ri Jesús xutzijoj chic jun ejemplo chiquivech, y quire' xu'ij: Ri aj-chicaj gobierno junan riq'uin ri levadura ri neruc'ama-pe jun ixok y nuyok' chucojol oxi' medida harina richin nuquiraj-ri' chupan ronojel, xcha' ri Jesús.

34 Ronojel re' riq'uin ejemplos xutzijoj-vi ri Jesús chique ri vinak. Man jun achique xutzijoj ri man ta xucusaj ejemplos richin xch'o chiquivech,

35 richin quiri' nibanataj ri ru'in can jun chique ri profetas ojer, ri quire' xu'ij: Yin riq'uin ejemplos xquich'o-vi chiquivech ri vinak. Q'uiy ri man eteman ta ruchojmil xe tok x-an ri roch'ulef, xtinc'ut ruchojmil. Quiri' nu'ij chupan ri tz'iban can, xcha' ri Jesús.

36 Tok ri Jesús xch'o yan can chique ri vinak, rija' xtzolij chic ri pa jay. Xejel c'a apu ri ru-discípulos riq'uin y quire' xqui'ij che: Ta'ij chike achique nu'ij tzij ri ejemplo chirij ri (rucavach, ruq'uexevach) ri trigo ri xel-pe chucojol ri kitzij trigo ri pa juyu', xecha'.

37 Y ri Jesús quire' xu'ij chique: Ri ticonel richin ri utzulaj semilla, ja yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol.

38 Ri juyu' ri x-an-vi ri ticoj, ja ri roch'ulef. Ri utzulaj semilla ja ri ye'oc ruvinak ri ru-gobierno ri Ajaf Dios. Y ri man kitzij ta chi trigo, ja ri vinak ri erichin ri itzel.

39 Ri royoval che ri rajaf ri juyu' ri xtico can ri man kitzij ta chi trigo, ja ri itzel. Ri k'atoj, ja ri xtibanataj pa ruq'uisbel ri tiempo ri rojc'o-vi; y ri yek'aton, ja ri ángeles.

40 Y achel ni'an che ri man kitzij ta chi trigo, yec'uk-e y yeporox pa k'ak', quiri' mismo xtibanataj pa ruq'uisbel che ri tiempo ri rojc'o-vi.

41 Yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol xquentak ri nu-ángeles richin xquequelesaj-e pa nu-gobierno conojel ri xaxe richin yequitzak ch'aka' chic yec'atzin, y quiri' mismo conojel ri ebanoy mac.

42 Conojel ri xque'eleses-e, xque'ec'ak chupan ri nimalaj k'ak' ri achel jun horno. Chiri' c'a xtoc-vi ok'ej y jach'ach'en eyaj.

43 Jac'a ri xquic'uaj jun c'aslen choj, can xquetz'intz'ot achel ri k'ij pa ru-gobierno ri Quitata' Dios. Ri (nik'ax, nino') chuvech ri yitajin chubixic, trelesaj no'oj chirij.

44 Ri aj-chicaj gobierno achel jun beyomal mukul can pa jun juyu' ri nril jun vinak. Ri nilo richin ri beyomal, nrevaj chic can jun bey, y niquicot ránima neruc'ayij ronojel ri c'o riq'uin y nulok' c'a ri juyu' ri evan-vi ri beyomal.

45 Ri aj-chicaj gobierno achel jun c'ayiy y lok'oy perlas ri yerucanoj utzulaj tak perlas.

46 Rija' tok nril jun perla más utz chuvech ri erilon chic, ni'e chuc'ayixic ronojel ri c'o riq'uin richin nulok' ri perla ri'.

47 (Chuka', ka) ri aj-chicaj gobierno junan riq'uin jun ya'l ri yo'on-ka pa ya', roma ronojel quivech quer niquiya-pe-qui' chupan.

48 Tok ninoj ri ya'l riq'uin quer, ri samajela' niquelesaj-e chuchi' ri ya', y yetz'uye' c'a richin yequicha'. Ri utz chi yetij, yequiya' pa tak chaquech, y ri man utz ta, yequitorij can.

49 Quiri' ri xtibanataj chupan ri ruq'uisbel che ri tiempo. Ri ángeles xque'el richin yequelesaj ri man utz ta quic'aslen chiquicojol ri choj quic'aslen.

50 Ri man utz ta quic'aslen, xquequic'ak chupan ri nimalaj k'ak' ri achel jun horno. Chiri' c'a xtoc-vi ok'ej y jach'ach'en eyaj.

51 Ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: ¿(Xk'ax, xno') chivech ronojel re xin-ij? xcha'. Y ri discípulos xqui'ij: Ja', Ajaf, xecha'.

52 Y ri Jesús xu'ij c'a chique: Riq'uin ri (xk'ax, xno') chivech, yin nin-ij chive chi conojel ri q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, y quitijon-qui' chirij ruchojmil ri aj-chicaj gobierno, rije' ejunan riq'uin jun tata'aj ri chucojol rubeyomal nrelesaj-vi-pe ri c'ate ruyacon y ri c'o chic chi tiempo ruyacon.

53 Tok ri Jesús xuq'uis rubixic ri ejemplos, xel-pe chiri'.

54 Tok c'o chic pa tinamit ri xq'uiy-vi, rija' xerutijoj ri niquimol-qui' ri pa qui-sinagoga. Y roma ri ch'abel ri yeru'ij chique, can achique na xquina', y quire' niqui'ij: ¿Achique c'a lugar petenak-vi ri utzulaj no'oj ri c'o riq'uin y ri uchuk'a' richin nu'on milagros?

55 Rija' xa ruc'ajol ri jun achi samajiy-che'. Ri rute' rubinan María, ri eruchak' ja ri Jacobo, ri José, ri Simón y ri Judas.

56 Ri rana' xa vave' chikacojol ec'o-vi. ¿Achique c'a lugar petenak-vi ronojel ri yerubanala'? yecha' chiquivech.

57 Y ri vinak man xquiya' ta pa cuenta ri Jesús. Pero rija' xu'ij chique: Nis-ta jun profeta ri man ta niyo'ox ruk'ij, pero man coma ta ri aj-rutinamit, ni man coma ta ri aj pa racho, xcha'.

58 Y ri Jesús man q'uiy ta milagros xu'on ri pa rutinamit, roma ri ruvinak man niquinimaj ta (achique, acu'x) rija'.