Matthew 5:10 in Ignaciano 10 Ena nani ticatajivanahi eta nacatianacasivahi nayehe ena achaneana te juca apaquehe táichavenehi eta táurivahi eta náitaresirahi, tétavicavahi eta náuricacarevaya; taicha éna aquenucarahanaya majupahanayare ema Viya.
Other Translations King James Version (KJV) Blessed are they which are persecuted for righteousness' sake: for theirs is the kingdom of heaven.
American Standard Version (ASV) Blessed are they that have been persecuted for righteousness' sake: for theirs is the kingdom of heaven.
Bible in Basic English (BBE) Happy are those who are attacked on account of righteousness: for the kingdom of heaven will be theirs.
Darby English Bible (DBY) Blessed they who are persecuted on account of righteousness, for *theirs* is the kingdom of the heavens.
World English Bible (WEB) Blessed are those who have been persecuted for righteousness' sake, For theirs is the Kingdom of Heaven.
Young's Literal Translation (YLT) `Happy those persecuted for righteousness' sake -- because theirs is the reign of the heavens.
Cross Reference Matthew 5:3 in Ignaciano 3 —Ena náimatihi eta tacamunuqueneanahi eta náchanevana, tétavicavahi eta náuricacarevaya taicha máejerare eta najacapirayare eta máechajiriruva ema Viya, machaneranayarehi.
Matthew 10:23 in Ignaciano 23 Te napanajicahepuca te jácani avasare iávihahi, táichavenehi eta ecametarairuirahi, ejunayare tayehe eta apana avasare. Jéhesare, nuti Manerejirunuhi ema Viya, nútijapavanénapa. Vuíchaha ecuitahi epaica eta avasareana ne vijaneanana israelítana.
Matthew 25:34 in Ignaciano 34 Tásiha, nuti Rey ánipa níchayare ena nuchanerana tiávihanayarehi te nuvaure: “Yare, eti iúricacareanahi manerejiruanahi ema Tata. Níjaracahénapa eta etuparahayare, ícuchihi mayehe ema Tata acane te tépanavainapa eta apaquehe.
Mark 10:30 in Ignaciano 30 tiápajucavainapa camuripanayare ena naparapenaveanayare ajairana, esenana, énapa ena náenanaveanayare, énapa ena nachichanaveanayare. Camuripanayareva eta náitsirijisiravayare. Ticatichacareanayaresera nayehe ena apamuriana achaneana. Énerichuvare níjaracavacaya eta nápechiravayare títarecana. Máichecuaraquirenapa eta náuricacarevanayare.
Luke 6:20 in Ignaciano 20 Tacahe, máesenimurihapa ema Jesús ena máimitureana. Máichavacapa: —Éti ímatihi eta tacamunuqueneanahi eta iáchanevana, tétavicavahi eta iúricacarevayarehi taicha máejerare eta ejacapirayare eta máechajiriruva ema Viya, machanerahérayarehi.
Luke 6:22 in Ignaciano 22 Eti nuchaneranahi, járajapainapa eta sache ticatianacaheanainapa ena achaneana, navarahainapa tiáquijicaheana. Tipanararachaheanainapa. Nacatianapicainapa eta íjareana. Eta juca náichiraheyarehi, táichavenehi eta éhisiranuhi nuti Manerejirunuhi ema Viya. Váhisera ecuarami eta juca. Ene nacahehi eta nacatajivairahi ena profetanaini. Te ticatianacaheanahi, ¡ecurisamurechavachucha, evapinavavare! ¡Tétavicava eta iúricacarevaya taicha ejacapainapa eta ícuchirichuhi te anuma!
Luke 21:12 in Ignaciano 12 Tativanumayaresera tipanajiricaheanayare éti, táichavenénahi eta éhisiranuhi núti. Ticaratacaheanayare, tiámaheanayare te náurujisirarevana, ecayaserehinapa nayehe ena juéseana. Ecaevatainapa te cárcel. Tásiha, etiarihiyare eti tiámaheanaya te namirahu ena aquenucana, téhevare te namirahu ena Presidenteana gobiernoanahi, ecaviurevayare táichavenehi eta éhisiranuhi.
John 15:20 in Ignaciano 20 Échavavare eta juca numetaruhehi: “Vahi másapihaimahi ticaemunacasi ema musu mayehe ema máquenuhi”. Núti ticatianacanuanahi; ene ecaheyarehi éti, eta nacatianasiraheyareva. Vahi nasuapahini eta nímiturapiana. Váhivare nasuapaimahi eta ímiturapiana éti apanava.
Acts 5:40 in Ignaciano 40 Tacahe, tésamiricavanapa namutu. Náimisiapavarepa ena apóstoleana. Náestacavacapa. Tásiha, navanecavarepa eta vaipa nacuapechava nacuechajisiha eta máechepusirahi ema Jesús. Tásiha, nacaiticavacapa.
Acts 8:1 in Ignaciano 1 Ema maca Saulo, eta mapanereruhi tacutihi eta napanereruana ena ticapacanahi ema Esteban. Tiúrisamurepa éma. Natiarihivaresera ena apamuriana ajairana tiúripanereruanahi. Navehapa eta máquehe ema Esteban, náecarapanapa. Tíyahanapa ichape eta nacatiequenerahi. Étarichu te jena sache tépanavanapa napanajiricavaca muraca ena téhicanahi ema Jesús tayehe eta avasare Jerusalén. Téjanerecanapa náicha, ena camuriqueneana. Tiyananapa te apana avasareana tinapaica te Judea étapa te Samaria. Énasera ena apóstoleana nanasirichuhi te Jerusalén.
Romans 8:35 in Ignaciano 35 Ema Cristo, tájinaquene vahi máinajicaimahi eta máemunasirahavihi. Tásiha, yátupina eta vicasiñairaina éma. Tayanapanepuca vicatajivahi, váhivarepuca vicuitucahi vétupirica eta víchavaquenevanahi, vicamichahisera máicha. Te vécuhapuca, te vítajihapuca, vahi vicainajirucahini máicha. Te típicararecahavianapuca, te tipanajiricahavianapuca, te navarahapuca ticapacahaviana, váhiquenesera vicainajiruvahini máicha.
1 Corinthians 4:9 in Ignaciano 9 Ímatirichu éti eta procesión náichaqueneasa ena tiverearecanapahi tayehe eta guerra. Nanacahi te náijiquimuri ena ticatuparahanahi eta náepeniraya taniruanayare eta sárareana. Ichape eta náimahacarevahi nayehe ena achaneana. Viti apóstoleana ticutimahi tinacahavi ema Viya eta vicutihi ena nani páureanasamí. Ichape eta vímahacarevahi nayehe ena achaneana, énapa ena ángeleana.
2 Corinthians 4:8 in Ignaciano 8 Táichavenehi eta vicametarairuira, tatiarihihi jácani víchavaquenévahi; ticatiuchahavihisera ema Viya apaesa viúchucuhaparaca. Ichapevare jácani eta táimipanereresirahavihi; vicasiñavahisera eta majaneasirahavihi ema Viya.
2 Corinthians 4:17 in Ignaciano 17 Taicha eta viátajivanahi puiti juca vítaresiraichaha, vahi táunacacare. Técaticavánachucha, tiánucuhávanepa. Énerichuvare, jararihi eta táitsivahi, taicha vijacapahi eta táetaviuchiravaya eta viúricacarevayare. Puiti tájina tácutimahi eta viúricacarevaya, taicha máichecuaraquirénapa éta.
Philippians 1:28 in Ignaciano 28 Vahi ecuarameca naicha nácani iánaranahi. Eta nacatianasirahehi, tímicaecherachahi eta nacaicuchirahi eta náicuñayare. Táimicaecherachahi eta iúchucuirayarehi éti maicha ema Viya.
2 Thessalonians 1:4 in Ignaciano 4 Tájinarine tácuti eta vicajamurairahehi nayehe ena vichamuriana te viúrujisirávana te jácani vítecapihapahi. Vimetacavacapahi eta táimiyanirávahi eta éhisirahi, ecamichirahivare tamutu eta nacatianasirahehi ena achaneana étapa eta ecatajivairana, táichavene eta éhisirahi ema Viya.
2 Timothy 3:11 in Ignaciano 11 Péchahivare eta náichiranuhi ena achaneana, eta nucatajivairahi náicha. Ichapemurihi eta napanajirisiranuhi eta te avasareana Antioquía Ichipichu, te Iconio, étapa te Listra. Émasera ema Viya ticatiuchanuhi tayehe eta juca náichiranuanahi.
James 1:2 in Ignaciano 2 Nuparapenaveana, nuvaraha nuconsejachahe: Te tatiarihinapuca eta ecatajivairana puiti juca ítaresirahi, vahi ecucainajiruva. Evapinavachucha, ácasiñava mayehe ema Viya. Taicha te yátupina ecasiñava mayehe, vahi tiáquipaicahémahi ema Váinaraji. Énerichuva ácamicha yátupina jácani apana táitecapaureheanaya. Ácuti nácani achaneana náitucahi ticaratacavana. Mavarahahi ema Viya tátupiruvahini eta ítaresirana. Eta tacahe, te tatiarihipuca eta ecatajivairana, ecaurisamurechavachucha. Evapinavaya, taicha iúripanayare eta iúchucuirayare.
James 1:12 in Ignaciano 12 Tétavicava eta náurivayare nácani vichamuriana ticamichanahi tamutu eta nátajivanahi. Járajapayare eta sácheanayare eta najacapiraya eta táitsivayarehi maicha ema Viya, máijaracainapa eta táurivayare eta náitaresirayare, taicha ticunachacareanahi. Tacahehi eta mapanereruhi ema Viya nayehe ena témunacanahi éma.
1 Peter 3:13 in Ignaciano 13 Nájina tíjaracavaimahi titupiacaheana te náimahahi icha eta táuriqueneana.
1 Peter 4:12 in Ignaciano 12 Némunaruqueneana nuparapenaveana, vahi ecuarami eta muracairaya eta iátajivanayare, tímicutijiricavayarehi táramicarehini eta eyehe.
1 John 3:12 in Ignaciano 12 Tásiha, vahi ecucuti éti ema Caín, mávaháruhi ema Váinaraji. Ema maca Caín macapacahi ema maparapéni Abel, táichavenehi eta máetaviuchirahi eta mavainarajivahi. Ema maca Abel, táimicapacahi eta masuapajiraivahi, máichirahi eta táuriqueneana.
Revelation 2:10 in Ignaciano 10 Vahi ecupica eta ecatajivairaya. Numetacahe: Ema Váinaraji tímisiapaheya te cárcel eta máitsamaresiraheya te tíminajicaheyarepuca. Ecamichachuchasera, taicha diésquenerichu sache eta ecatajivairayare. Nutuparacahecha: Ejicapaicayare tayanapanepuca nacapacahe. Núti níjaracaheyare eta táitsivayare. Tiúriyare eta ítaresiraya.