1 Corinthians 13:3 in Ignaciano 3 Tásiha, te tacuijahipucaini eta vémunaraivainahini, tájina vijacapacaréimahi me Viya táicha. Tayanapanevare vicajiricahipucaini tamutu eta vímahaqueneana te vipena, téhevare vísapapucaini náijuchaini eta viáquehe táichavenénahini eta namaurisirahi véhica ema Viáquenu.
Other Translations King James Version (KJV) And though I bestow all my goods to feed the poor, and though I give my body to be burned, and have not charity, it profiteth me nothing.
American Standard Version (ASV) And if I bestow all my goods to feed `the poor', and if I give my body to be burned, but have not love, it profiteth me nothing.
Bible in Basic English (BBE) And if I give all my goods to the poor, and if I give my body to be burned, but have not love, it is of no profit to me.
Darby English Bible (DBY) And if I shall dole out all my goods in food, and if I deliver up my body that I may be burned, but have not love, I profit nothing.
World English Bible (WEB) If I dole out all my goods to feed the poor, and if I give my body to be burned, but don't have love, it profits me nothing.
Young's Literal Translation (YLT) and if I give away to feed others all my goods, and if I give up my body that I may be burned, and have not love, I am profited nothing.
Cross Reference Matthew 6:1 in Ignaciano 1 Eta ecajirayare ena páureana, échapavayare. Ema Tata Vicaiyaquene, tájina ticunachahemahi te evarahapuca náimaha ena achaneana eta ecajirahi, evarairahi ticunachaheanayare. Tájinavare máitsirijicavahini éma eta eyehe.
Matthew 7:22 in Ignaciano 22 Te táitecapapa eta juicio, camurianayare ena tíchanuanayare: “Tata Viáquenu, víti véchajisihaparacahi eta píjare. Vipiaracavihi te píjare eta viáquijisirahi ena váinarajiana, téhevare te píjare vímerecahi eta tiáramicareana” náichanuinapapuca.
Matthew 23:5 in Ignaciano 5 Tímijachavanahi tamutu náitaucha, navarairahi ticunachacareanayarehi nayehe ena achaneana. Tisiñavavaicanahi eta nápajusiravahi religiósoana. Nanacahi te nanahuana eta ajureca navejurehi eta te Sagrada Escritura. Tacutiquene eta nacamuirihaira tísapepeacavanahi píncanillanahi. Ticamatsivacahi eta nacamuirihaira.
Luke 18:22 in Ignaciano 22 Tásiha, ema Jesús máichavarepa: —Jucarihichahasera eta pítauchaqueneyare. Píjararecaya tamutu eta pímahaqueneana. Tásiha, píjaracavacaya ena páureana. Jéhevare éta, pijacapayare eta pímahaqueneyare te anuma, táitsivayare. Te tamutupa eta juca, pítecavanepa péhicanu —máichapa ema Jesús.
Luke 18:28 in Ignaciano 28 Émaripa ema Pedro máichavarepa: —Vítisera, Tata, vinaquicahi tamutu eta vicayehequeneana, vivarairahi véhicavihi.
Luke 19:8 in Ignaciano 8 Te téjacanapa te tajuhe, témeñahavapa ema Zaqueo te mamirahu ema Jesús. Tásiha, macahepa: —Pímaha, Tata Náquenu. Núti néneuchavapa me Viya. Puiti níjaracayare ena páureana ticutimuriacaca eta nímahaqueneana. Nímichavayareva te natiarihipuca ena nucaetemaqueneanahi, cuátrohénapasera eta táitsivayare eta nímichavaqueneya —máichapa.
Luke 21:3 in Ignaciano 3 Tacahe, ema Jesús macahepa: —Ímaha esu suca esena páurechicha. Ácuneucha eta suémunasirahi ema Viya. Jéhesare ésu, tímepanávahi eta sunaquiruva, sucachuricavacahi namutu ena apamuriana achaneana.
John 6:63 in Ignaciano 63 Ácaicutiara eta nucayemaquenehi. Vahi étaparacaini eta néchaquene. Eta juca nímiturapiana, te esuapapa, étara ticaitarecaheya taicha yátupiquenerihi.
John 12:43 in Ignaciano 43 Taicha étachucha náuricahi eta nacunachacarevahi nayehe ena nachamuriana, ena fariséona. Tasapihaichucha náepuruhi eta nacunachacarevayarehini me Viya.
John 13:37 in Ignaciano 37 Ema Pedro majicapavarepa: —¿Tájaha tacuichavaini vahi nucuratahahini néhicavi, Tata? Núti níjaracava népena píchavenénahi píti —máichapa.
John 15:13 in Ignaciano 13 Ena achaneana, te navarahahi náimerecaya eta náemunasirahi nácani náemunaruanahi, natanucayarehi náijaracasicha. Nácani tíjararecavanapuca eta náepenirahi énavenehi ena náemunacasareana, éna yátupihi náimereca eta náemunasirahi. Ene nucahehi núti, níjararecavayare eta népeniraya íchavene eti némunacasareanahi.
Acts 21:13 in Ignaciano 13 Émasera ema Pablo máichahavipa: —¿Tájaha tacayema ímipanererecanu eta juca íyáuchiranuhi? Vahi nupica te náitiacanupuca. Núti níjaracava népena te Jerusalén máichavenénahi ema Viáquenu Jesucristo —máichapa.
Galatians 5:26 in Ignaciano 26 Vaipa táuricahini ecasiñavavaicahini ecapinarujiricacahipucaini. Váhivare etanucaimahi eta semanere mayehe mácani echamuri.
Philippians 1:15 in Ignaciano 15 Nararihi éna, tiúrihi eta napanereruana eta náimituresirahi te máijare ema Cristo. Tatupiruvahi eta náichirahi, tásihaquenehi eta náemunasiranuhi, taicha náechahi éna eta návihairahi ani, nucatiuchirayarehi eta yátupira eta viúchucuiraya maicha ema Jesucristo. Nararihisamisera ena tímiturecanahi te máijare ema Cristo, váhisera tátupiruvaquenénahini eta napanereruana. Nacapinaruraivarichucha, navarairahi ticachuricanuana. Napanerechaichuchavare tiápajucavayarehi eta néñamiravana, tavetijipa eta návihairahi nuti te juca cárcel.
Philippians 1:20 in Ignaciano 20 Núti, ichape eta nuvarairahi váhini nucutsirihaini. Nuvaraha nuvapinava eta nímiyanirava nucasiñavaya mayehe ema Cristo eta majaneasiranuhi apaesa náimatihini ena achaneana eta yátupirahi eta macasiñacarevahi ema Cristo. Tájina vahi nupicacavahini eta náimicatichiranuhipuca, táimicapacanupuca.
Philippians 2:3 in Ignaciano 3 Éti eta ítaresiraina, tacuija eta ecasiñavavaisiraina, váhivare ecuimijuquiha eta evarahaqueneana. Nuvarahasera ímerecahini eta emansuvaina nayehe ena echamuriana; énahi émunaruqueneanahi. Nativaina ímicatacavaca éna, táetaviuchiravainahini eta náuricacareva ícha. Vahi ecuítátijiva.
1 Timothy 4:8 in Ignaciano 8 Tacuti eta náimicaravahuchirava ena ticavijarurahiana eta pelota, navaraha náetumecha eta náqueheana. Tacamunuhisera nápepejiricava te sácheana. Píti, vahi tacuechuquiha eta picaravahuirahi. Te yátupihi vicaravahu viúrítaresiraya mayehe ema Viya, tétavicavaya eta viúrivaya eta visamiravaya puiti juca vicahehi, énerichuvare véchapajiricavainapa eta vicaijuheraya eta mávasa ema Viya, vicachaneraya éma. Eta tacahe, vétumechavachucha apaesa viúrítaresira eta mayehe. Vímiyanavachucha vímitucavaca ena achaneana apaesa náurítaresira éna apanava mayehe ema Viya. Taicha yátupiquene eta echájirirucava ani tacahe: Ema vicasiñaquenehi, éma yátupiquenehi Viya. Éma, téchahavi vimutu viti achaneana. Vivetiji viti véhicanaripa éma, tétavicavahi eta macatiuchirahavipahi.
Hebrews 13:9 in Ignaciano 9 Eta tacahe, vahi ecuisapava ecuehica eta jácani apanapenenejiqueneana náimiturapiana. Tiúripana étumechayare eta esamureana, táichavenehi yátupiquene eta máemunasirahavihi ema Viya. Étapasera eta nayeherepiana tayehe eta tinicacareana, vahi étaparacaina taicha tájinachucha táimicatacavacahini ena ticayeherepianahi.
James 2:14 in Ignaciano 14 Nuparapenaveana, nuvaraha níminecapaequenehaheyare. Te natiarihinapapuca nácani nacahehi: “Núti nusuapa ema Viáquenu”, tásiha vahi náichahini eta táuriqueneanahi, vahi tisuapacare eta náechajiriruvahi. Németeaca vahi yátupinahini nasuapahini ema Viáquenu.