Matthew 5:22 in Achi 22 »Noꞌj riꞌin cambiꞌij chiwe: China ri cape royowal chirij juna ratz-uchakꞌ, riꞌ cakꞌat tzij puwiꞌ. China cꞌu ri cucꞌak bi ukꞌij ri ratz-uchakꞌ, riꞌ cacꞌam bi chwach ri kꞌatbal tzij re ri tinamit. Yey china ri cubiꞌij che juna ratz-uchakꞌ: “¡Na jinta cꞌana achac!”, riꞌ catewun puwiꞌ queꞌec pa akꞌ chi xibalbaꞌ re tijbal cꞌax.
Other Translations King James Version (KJV) But I say unto you, That whosoever is angry with his brother without a cause shall be in danger of the judgment: and whosoever shall say to his brother, Raca, shall be in danger of the council: but whosoever shall say, Thou fool, shall be in danger of hell fire.
American Standard Version (ASV) but I say unto you, that every one who is angry with his brother shall be in danger of the judgment; and whosoever shall say to his brother, Raca, shall be in danger of the council; and whosoever shall say, Thou fool, shall be in danger of the hell of fire.
Bible in Basic English (BBE) But I say to you that everyone who is angry with his brother will be in danger of being judged; and he who says to his brother, Raca, will be in danger from the Sanhedrin; and whoever says, You foolish one, will be in danger of the hell of fire.
Darby English Bible (DBY) But *I* say unto you, that every one that is lightly angry with his brother shall be subject to the judgment; but whosoever shall say to his brother, Raca, shall be subject to [be called before] the sanhedrim; but whosoever shall say, Fool, shall be subject to the penalty of the hell of fire.
World English Bible (WEB) But I tell you, that everyone who is angry with his brother without a cause shall be in danger of the judgment; and whoever shall say to his brother, 'Raca{"Raca" is an Aramaic insult, related to the word for "empty" and conveying the idea of empty-headedness.}!' shall be in danger of the council; and whoever shall say, 'You fool!' shall be in danger of the fire of Gehenna{Gehenna is another name for Hell that brings to mind an image of a burning garbage dump with dead bodies in it.}.
Young's Literal Translation (YLT) but I -- I say to you, that every one who is angry at his brother without cause, shall be in danger of the judgment, and whoever may say to his brother, Empty fellow! shall be in danger of the sanhedrim, and whoever may say, Rebel! shall be in danger of the gehenna of the fire.
Cross Reference Matthew 3:17 in Achi 17 Ecꞌuchiriꞌ, xchꞌaw lo Jun chilaꞌ chicaj, jewaꞌ xubiꞌij: «E Nucꞌajol waꞌ ri lic cꞌax cannaꞌo y lic quinquiꞌcot che» xcha ri Dios.
Matthew 5:23 in Achi 23 »Ruma cꞌu laꞌ, echiriꞌ cacꞌam bi rakasaꞌn chwa raltar yey chiriꞌ cacꞌun chacꞌuꞌx cꞌo juna awatz-achakꞌ cꞌo royowal chawij,
Matthew 5:28 in Achi 28 »Noꞌj riꞌin cambiꞌij chiwe: We cꞌo junok caril juna ixok y curayij uwach re camacun rucꞌ, riꞌ ya xmacun rucꞌ pa ranimaꞌ.
Matthew 5:34 in Achi 34 »Noꞌj riꞌin cambiꞌij chiwe: Lic macꞌo mijiquibaꞌ uwach pubiꞌ junok. Macꞌo ne mijiquibaꞌ uwach pa rubiꞌ ri caj, ma ri chilaꞌ chicaj e tzꞌulibal pa catakan wi ri Dios.
Matthew 5:44 in Achi 44 »Noꞌj riꞌin cambiꞌij chiwe: Cꞌax chebinaꞌa ri e aj retzelal cꞌuꞌx chiwij. Chitzꞌonoj ri rutzil ucꞌuꞌx ri Dios paquiwi ri caquitzꞌonoj ri na utz taj piwi riꞌix. Chiꞌana ri utz chique ri tzel quebilow iwe. Chiꞌana cꞌu orar paquiwi janipa ri caquicꞌak bi ikꞌij y ri quixquiternabej rucꞌ cꞌaxcꞌobic
Matthew 10:17 in Achi 17 »Lic chichajij cꞌu iwib chiquiwach ri winak, ma quixquicꞌam bi pa tak kꞌatbal tzij y caquijichꞌ ipa pa tak sinagogas.
Matthew 10:28 in Achi 28 »Mixiꞌij iwib chiquiwach ri cꞌo paquikꞌab quixquicamisaj, ma waꞌ xew che ri cuerpo caquiꞌan wi, noꞌj na jinta paquikꞌab caquisach uwach rucꞌaslem junok chwach ri Dios. E chixiꞌij iwib chwach ri Jun cꞌo pukꞌab quebucꞌak bi ri ticawex junam rucꞌ ri quicuerpos y ri canimaꞌ, chi xibalbaꞌ re tijbal cꞌax.
Matthew 11:18 in Achi 18 »Jecꞌulaꞌ caquiꞌan tak ri winak, ma echiriꞌ xcꞌun ri Juan Aj Yaꞌl Bautismo, rire lic cuꞌan ayuno y na cutij tane vino. Yey ri winak caquibiꞌij: “Waꞌ waꞌchi cꞌo pukꞌab jun itzel uxlabixel” quechaꞌ.
Matthew 12:24 in Achi 24 Ecꞌu ri fariseos echiriꞌ xquita waꞌ, xquibiꞌij: «Waꞌ wa jun achi queberesaj bi ri itzel uxlabixel ruma ruchukꞌab ri Beelzebú, ri cajawal ri itzel uxlabixel» xechaꞌ.
Matthew 17:5 in Achi 5 Cꞌa cachꞌaꞌt ne ri Pedro echiriꞌ jun sutzꞌ lic cawonic xuchꞌuk quiwiꞌ. Y chupa cꞌu ri sutzꞌ xquita rukul ri Dios, jewaꞌ xubiꞌij: «E Nucꞌajol waꞌ ri lic cꞌax cannaꞌo y lic quinquiꞌcot che. E chita utzij Rire» xchaꞌ.
Matthew 18:8 in Achi 8 »E uwariꞌche, we rakꞌab o rawakan e catzakisan awe pa mac, chakꞌata bi y chawesaj bi chawe. Ma xa ne cuya tob at tꞌum o at jetzꞌ catopon pa ri cꞌaslemal chilaꞌ chicaj, chwa ri cꞌo ucabichal rakꞌab y ucabichal rawakan yey catcꞌak bi chi xibalbaꞌ pa cꞌo wi ri akꞌ na jinta chi uchupic.
Matthew 18:21 in Achi 21 Ecꞌuchiriꞌ, ri Pedro xkib rucꞌ ri Jesús y xutzꞌonoj che: —Wajawal, ¿janipa laj cancuy umac juna watz-nuchakꞌ we xuꞌan ri na utz taj chwe? ¿Cꞌa pa wukub laj nawi? —xchaꞌ.
Matthew 18:35 in Achi 35 »Jecꞌulaꞌ cuꞌan ri Nukaw cꞌo chilaꞌ chicaj iwucꞌ riꞌix we cꞌo junok chiwe na cucuy ta umac ri ratz-uchakꞌ rucꞌ ronoje ranimaꞌ —xchaꞌ.
Matthew 23:15 in Achi 15 »¡Lic tokꞌoꞌ wach ralak alak aj cꞌutunel re ri tzijpixab y alak fariseos! ¡Xa queb palaj alak! Ralak cakꞌaxuj alak uwi tak mar y cabinibej alak tak ri luwar che ruwachulew chaꞌ juna ticawex cuꞌan tijoꞌn alak. Yey echiriꞌ uꞌanom chi tijoꞌn alak, caꞌan alak che ri ticawex calaj más itzel uwachlibal chiwach ralak.
Matthew 23:33 in Achi 33 »¡Ralak pachaꞌ alak jupuk chi cumatz! ¿Suꞌanic quesaj ib alak chuxeꞌ ri kꞌatbal tzij re ri Dios echiriꞌ cutak bi alak chi xibalbaꞌ?
Matthew 25:41 in Achi 41 »Ecꞌuchiriꞌ, cubiꞌij ri rey chique ri e cꞌo pumox: “Riꞌix itzel iwachlibal, chixela wucꞌ; quixꞌec cꞌu chupa ri akꞌ na cachup ta chic, ri yijbital chi pan che ritzel winak cucꞌ conoje ru ángeles eteran chirij.
Matthew 26:59 in Achi 59 Ri nimak e aj chacunel pa Rocho Dios cucꞌ tak ri nimak winak y conoje ri uchapom wi rib ri kꞌatbal tzij, caquitzucuj suꞌanic caquitzꞌak uchiꞌ ri Jesús chaꞌ jelaꞌ utz cakꞌat tzij re camic puwiꞌ.
Mark 9:43 in Achi 43 »We rakꞌab e catzakisan awe pa mac, chakꞌata bi. Ma xa ne cuya tob at tꞌum catopon pa ri cꞌaslemal chilaꞌ chicaj, chwa ri cꞌo ucabichal rakꞌab yey catcꞌak bi chi xibalbaꞌ re tijbal cꞌax, chupa ri akꞌ na jinta chi uchupic
Mark 14:55 in Achi 55 Ri nimak e aj chacunel pa Rocho Dios cucꞌ conoje ri uchapom wi rib ri kꞌatbal tzij, caquitzucuj suꞌanic caquicoj umac ri Jesús chaꞌ jelaꞌ utz cakꞌat tzij re camic puwiꞌ, noꞌj na jinta cꞌo xquirik chirij.
Mark 15:1 in Achi 1 Echiriꞌ xsakiric, ri nimak e aj chacunel pa Rocho Dios cucꞌ tak ri nimak winak re ri tinamit, raj cꞌutunel re ri tzijpixab y conoje ri uchapom wi rib ri kꞌatbal tzij, quiꞌanom chi tzij chiquiwach puwi saꞌ ri caquiꞌan rucꞌ ri Jesús. Xquicꞌam cꞌu bi ri Jesús yututalic y xeꞌquiyaꞌa chwach ri takanel Pilato.
Luke 12:5 in Achi 5 Cambiꞌij cꞌu chiwe china chwach chirajawaxic wi quixiꞌij iwib: E chixiꞌij iwib chwach ri Jun cꞌo pukꞌab caresaj ricꞌaslemal riꞌix y tecꞌuchiriꞌ quixucꞌak bi chi xibalbaꞌ re tijbal cꞌax. Pakatzij wi e chixiꞌij iwib riꞌ chwach Rire.
Luke 16:23 in Achi 23 »Ecꞌuchiriꞌ cꞌo chi pa cꞌax ri beyom chupa ri luwar que ri ecaminak, chinimanaj xril pan ri Abraham rucꞌ ri Lázaro putzal.
John 7:20 in Achi 20 Ecꞌu tak ri winak xquicꞌul uwach: —Lal cꞌo pukꞌab jun itzel uxlabixel. ¿China ri caraj cacamisan e la? —xechaꞌ.
John 8:48 in Achi 48 Ecꞌuchiriꞌ, raj judiꞌab xquibiꞌij che ri Jesús: —Lic katzij ri xkabiꞌij pawiꞌ la: Rilal lal cuqꞌuil ri aj Samaria y lal cꞌo pukꞌab jun itzel uxlabixel —xechaꞌ.
John 11:47 in Achi 47 Ecꞌu ri nimak e aj chacunel pa Rocho Dios y ri fariseos xquimol quib cucꞌ jujun chic chique ri e aj kꞌatal tzij y jewaꞌ xquibiꞌij: —¿Saꞌ ri cakaꞌano? Ma waꞌchi lic uqꞌuiyal cꞌutubal re ruchukꞌab cuꞌano.
John 15:25 in Achi 25 »Ecꞌu xuꞌan tak waꞌ chaꞌ lic e cuꞌana janipa ri tzꞌibital can pa ri Tzij Pixab cꞌo paquikꞌab rique: Tzel xinquilo tob na jinta numac cachaꞌ.
Acts 3:20 in Achi 20 Jecꞌulaꞌ ri Dios cutak na lo ucꞌ alak ri Jesús, Ruchaꞌoꞌn lo Rire, ri biꞌtisim chi lo che alak ojertan.
Acts 5:27 in Achi 27 Ecꞌuchiriꞌ xequicꞌam lok, xequiya chiquiwach ri uchapom wi rib ri kꞌatbal tzij. Ecꞌu ri cajawal raj chacunel pa Rocho Dios xutzꞌonoj chique rutakoꞌn ri Jesús:
Acts 7:37 in Achi 37 »Ecꞌu Moisés riꞌ waꞌ, ri xbiꞌn chique raj Israel: E ri Dios Kajawxel cuyac na lo chiquixoꞌl ri katinamit Israel jun Kꞌalajisanel jelaꞌ pachaꞌ riꞌin. Ecꞌu chita janipa ri cubiꞌij Rire chiwe xchaꞌ.
Acts 17:18 in Achi 18 Chiquixoꞌl rique e cꞌo jujun achijab cabiꞌx chique “e aj naꞌoj”, waꞌ e cuqꞌuil raj epicúreos y raj estóicos. Rique xquichapalaꞌ quib rucꞌ ri Pablo puwi ri cucꞌutu. Jujun caquibiꞌij: «¿Saꞌ ri caraj cubiꞌij wa werewotel re chꞌaꞌtem?» quechaꞌ. Yey jujun chic caquibiꞌij: «Waꞌ waꞌchi pachaꞌ tzijonel que jujun chic dios e aj naj» quechaꞌ. Xquibiꞌij waꞌ ma ri Pablo cutzijoj ri Utzilaj Tzij re ri Jesús chique y catzijon puwi ri cꞌastajibal.
Romans 12:10 in Achi 10 Chijujunal alak lic cꞌax naꞌa ib alak pa sakil wi, ma chakꞌ ib alak chwach ri Kakaw. Matzucuj ri yacbal kꞌij ralak; e yaca alak quikꞌij ri jujun chic.
1 Corinthians 6:6 in Achi 6 ¿Utz neba laꞌ we cꞌo chꞌaꞌoj chiquixoꞌl ri hermanos yey caquicꞌam cꞌu bi waꞌ chwa juna aj kꞌatal tzij na retaꞌam ta uwach ri Dios? ¡Na utz taj!
1 Corinthians 6:10 in Achi 10 ri elekꞌomab, ri lic queꞌec quicꞌuꞌx rucꞌ ri puak, ri caquiya quib che kꞌabaric, ri e chꞌaminel, ri cꞌo caquimaj chique jujun chic rucꞌ socosoꞌnic; conoje tak cꞌu waꞌ na jinta que cucꞌ ri queboc chupa rutakanic ri Dios.
Ephesians 4:26 in Achi 26 We cape oyowal alak, mamacun alak rucꞌ waꞌ; ri ꞌana alak e chesaj chicꞌuꞌx alak ri oyowal xalokꞌ cꞌamajaꞌ ne catzak bi ri kꞌij.
Ephesians 4:31 in Achi 31 Chesaj alak ronoje ri oyowal cꞌo pa animaꞌ alak. Maꞌan alak ri alak cꞌaꞌn. Masiqꞌuin alak rucꞌ oyowal. Machꞌaꞌt alak chirij junok. Chesaj cꞌu ib alak che ronoje ri na utz taj.
1 Thessalonians 4:6 in Achi 6 Muꞌana ri cꞌo junok che alak cuꞌan ri na utz taj o cusocosaꞌ juna ratz-uchakꞌ puwi tak waꞌ, ma ri Kanimajawal cukꞌat tzij puwi ri caꞌanaw waꞌ, jelaꞌ pachaꞌ ri kabiꞌim y kakꞌalajisam chi che alak.
Titus 3:2 in Achi 2 Chabiꞌij chique mechꞌaꞌt chirij junok, mechꞌoꞌjinic; quicꞌutu ri rutzil quicꞌuꞌx y quiꞌana chꞌutiꞌn che quib chiquiwach conoje tak ri ticawex.
Hebrews 5:9 in Achi 9 Ruma cꞌu xutzꞌakatisaj uwach ronoje ri xraj ri Dios che, xuꞌana aj yaꞌl colobetajic na jinta utakexic chique janipa ri quecojow utzij Rire.
Hebrews 12:25 in Achi 25 E uwariꞌche lic macꞌak bi alak ukꞌij ri Dios, ri capixaban e alak. Ma we na xecolobetaj ta ri xquicꞌak bi ukꞌij ri Dios ojertan echiriꞌ Rire xuchꞌaꞌbej quipa ruma ri Moisés wara che ruwachulew, macꞌuwariꞌ riꞌoj na cojcolobetaj taj we e cakacꞌak bi ukꞌij ri Jun cuchꞌaꞌbej lo kapa chilaꞌ chicaj.
James 2:20 in Achi 20 Masach naꞌoj la puwiꞌ; chetaꞌmaj la na jinta uchac ri cubulibal cꞌuꞌxaj we na jinta cꞌutubal re waꞌ.
James 3:6 in Achi 6 Jecꞌulaꞌ ri kakꞌ e pachaꞌ ri akꞌ. Ma che ronoje ri cꞌo che ri kacuerpo, ri kakꞌ tob lic xa chꞌutiꞌn, na rucꞌ ta cꞌu riꞌ, cucꞌam lo uqꞌuiyal mac y jelaꞌ cuyoj ri kabinic y ri kacꞌaslem. Y waꞌ wa kakꞌ e pachaꞌ tzijital chi ruma ri akꞌ re xibalbaꞌ, ma chilaꞌ cape wi ri na utz taj cakabiꞌij.
1 Peter 2:23 in Achi 23 Echiriꞌ ri winak lic xquicꞌak bi ukꞌij rucꞌ itzelilaj chꞌaꞌtem, Rire na xucꞌul ta uwach rucꞌ itzelilaj chꞌaꞌtem. Yey echiriꞌ quiyaꞌom pa cꞌaxcꞌolil, Rire na xubiꞌij taj cuꞌan ucꞌaxel chique ri caquiꞌan cꞌax che; ri xuꞌano, e xuya ronoje pukꞌab ri Dios, ri cuꞌan kꞌatbal tzij chi jusucꞌ.
1 Peter 3:9 in Achi 9 Matzelej alak uwach ri na utz taj caꞌan che alak. We cꞌo junok cubiꞌij itzelilaj chꞌaꞌtem che alak, matzelej alak uwach rucꞌ itzelilaj chꞌaꞌtem; ri ꞌana alak e tzꞌonoj alak ri utz puwi ri caꞌanaw re waꞌ. Yey we caꞌan alak waꞌ, ri Dios cuya na ri utz pawiꞌ alak, ma ruma waꞌ xusiqꞌuij alak.
1 John 2:9 in Achi 9 We cꞌo junok cubiꞌij cꞌo chupa ri Kꞌijsak yey tzel caril ri ratz-uchakꞌ, riꞌ cꞌa cꞌo pa kꞌekuꞌmalil.
1 John 3:10 in Achi 10 Rucꞌ cꞌu riꞌ waꞌ, cakꞌalajinic china tak ri e ralcꞌoꞌal ri Dios yey cakꞌalajinic e china tak ri e ralcꞌoꞌal ritzel winak. Ma e junok na cuꞌan ta ri jusucꞌ yey na cꞌax tane cunaꞌ ri ratz-uchakꞌ, riꞌ na ralcꞌoꞌal ta ri Dios.
1 John 3:14 in Achi 14 Riꞌoj ketaꞌam ojelinak chi lo chupa ri be re ri camic yey woꞌora oj cꞌo chi chupa ri be re ri cꞌaslemal, ma cꞌax quekanaꞌ ri ka hermanos. Noꞌj e junok na cꞌax ta cunaꞌ ru hermano, riꞌ cꞌa cꞌo chupa ri be re ri camic.
1 John 4:20 in Achi 20 We cꞌo junok cubiꞌij: «Riꞌin cꞌax cannaꞌ ri Dios,» yey tzel caril ri ratz-uchakꞌ, riꞌ xa aj rakꞌul. Ma e junok na cꞌax ta cunaꞌ ri ratz-uchakꞌ ri caril uwach, ¿suꞌanic cꞌu riꞌ cꞌax cunaꞌ ri Dios ri na rilom ta uwach?
1 John 5:16 in Achi 16 We cꞌo junok caril juna hermano catzak pa mac, yey we waꞌ wa mac na cucꞌam tubi pa ri camic chwach ri Dios, chuꞌana cꞌu orar riꞌ chaꞌ wa hermano cutzelej utzij chwach ri Dios y jecꞌulaꞌ ri Dios cuya ucꞌaslemal. Waꞌ e we ri mac na cucꞌam tubi pa ri camic chwach ri Dios. Pero cꞌo mac cucꞌam bi jun pa ri camic chwach ri Dios; chwi cꞌu riꞌ waꞌ na cambiꞌij taj we cꞌa caꞌan orar puwi ri caꞌanaw re.
Jude 1:9 in Achi 9 Noꞌj ri Arcángel Miguel, tob ne lic cꞌo uwach, na jinta juna chꞌaꞌtem re kꞌatbal tzij xubiꞌij che ritzel winak echiriꞌ cachꞌoꞌjin rucꞌ puwi rucuerpo ri Moisés. Na xuꞌan ta cꞌu aj kꞌatal tzij che rib ma xew jewaꞌ xubiꞌij che: «E ri Dios Kajawxel cakꞌaten e la» xchaꞌ
Revelation 20:14 in Achi 14 Ecꞌu ri rajaw ri camic y ri rajaw ri Hades xecꞌak bi chupa ri jun luwar cayenen che akꞌ. Waꞌ e ri ucaꞌm camic.