Matthew 21:31 in Yucuna 31 Marí que Jesús i'imacá najló yucu. Quéchami rimá najló: —¿Mecaje chi la'arí rara'apá huátaca que? E nemá rijló: —Pamineco rihuacára'acare. Raú Jesús quemari najló: —Jema'á marí: Ñaqué caja uncá ina'uquélaruna, liñeru ña'ajeño nahuacára'ajeñojlo, inaana namanaicho la'ajeño quele chá'ataca icá, nema'acale Tupana puráca'alo ja'apiyá, ne'emacáloje Tupana hua'atéjena raú penaje.
Other Translations King James Version (KJV) Whether of them twain did the will of his father? They say unto him, The first. Jesus saith unto them, Verily I say unto you, That the publicans and the harlots go into the kingdom of God before you.
American Standard Version (ASV) Which of the two did the will of his father? They say, The first. Jesus saith unto them, Verily I say unto you, that the publicans and the harlots go into the kingdom of God before you.
Bible in Basic English (BBE) Which of the two did his father's pleasure? They say, The first. Jesus said to them, Truly I say to you, that tax-farmers and loose women are going into the kingdom of God before you.
Darby English Bible (DBY) Which of the two did the will of the father? They say [to him], The first. Jesus says to them, Verily I say unto you that the tax-gatherers and the harlots go into the kingdom of God before you.
World English Bible (WEB) Which of the two did the will of his father?" They said to him, "The first." Jesus said to them, "Most assuredly I tell you that the tax collectors and the prostitutes are entering into the Kingdom of God before you.
Young's Literal Translation (YLT) which of the two did the will of the father?' They say to him, `The first.' Jesus saith to them, `Verily I say to you, that the tax-gatherers and the harlots do go before you into the reign of God,
Cross Reference Matthew 5:18 in Yucuna 18 Jema'á marí: Tupana puráca'alo, Moisesmi chu lana'acare, re caja jo'ó riyuríjica ijló. Piyuque nacaje rimacare nacú, i'imacáloje ñaqué caja penaje, quetánaja ri'imajica ijló.
Matthew 6:5 in Yucuna 5 ’Ipura'acochu Tupana hua'até, i'imaniya ileruna pajlácachina que. Cajrú ina'uqué e'iyá napura'ó Tupana hua'até nahuacáca'alo ñacarelana chu. Le'ejepelaji ñacarelana copi napura'ó caja Tupana hua'até, cajrú ina'uqué amácaloje necá penaje. Nemacáloje nanacu: “Meque palá huani napechu Tupana nacú”, que penaje. Numá ijló, ricaja calé nemacare nanacu i'imari nala'acare huemí. Uncá Tupana a'alaje najló rihuemí, ñaqué la'acana huemí.
Matthew 7:21 in Yucuna 21 ’Ina'uqué naquiyana quemaño nunacu: “Huahuacára'ajeri ricá” que. Nanuma chiyaja calé ne'iyajena quemaño. Eyá uncá na'alá nanacojó nupuráca'alo. Marí que i'imacaño uncá i'ijnalájeño je'echú chojé. Nora'apá huátaca que la'ajeño, necaja calé i'ijnajeño rejo.
Matthew 9:9 in Yucuna 9 E caja Jesús ja'apari piño a'ajná ño'ojó. Amari pajluhuaja ina'uqué yá'aco risápaca'alo la'acana nacú. Mateo rií. Liñeru ña'ajeri ina'uqué liyá ri'imacá ne'emacánajlo. Jesús amari ricá; rimá rijló: —Pi'ijná nujhua'até. —Je —que rimacá. Raú rácho'o, ri'ijná rijhua'até.
Matthew 12:50 in Yucuna 50 Nora'apá, je'echú chu i'imacare, huátaca que la'acaño, nojena que nojló necá. No'ohué que, no'ohueló que, noló que nojló necá.
Matthew 18:3 in Yucuna 3 E rimá ra'apiyatéjenajlo: —Jema'á marí. Uncá yuhuaná la'alaño necó chá'atajeño que. Uncaja que ipajno'otá ipéchuhua chá'atacaje liyá, uncá i'imalaje nujhua'atéjena.
Matthew 20:16 in Yucuna 16 Marí que ri'imacá yucu najló. Ejomi rimá najló: —Ñaqué caja Tupana la'acá rihuátaca que. Ajopana pechu i'imá ca'ajná nanacuhuá: “Ajopana ja'apejé Tupana la'ajica huecá palá” que. Necá Tupana la'ajeri ajopana chaje palá je'echú chu. Eyá ajopana piño pechu i'imá ca'ajná nanacuhuá: “Ajopana chaje Tupana la'ajica huecá palá” que. Necá Tupana la'ajeri ajopana ja'apejé palá je'echú chu.
Luke 7:29 in Yucuna 29 ’Juan i'imacá Tupana yucuna ina'uquejlo huacajé, cajrú ina'uqué jema'añó ripuráca'alo. Liñeru ña'ajeño ne'emacánajlo hua'ató jema'añó caja ripuráca'alo. Necá a'añó nanacojó Tupana puráca'alo. Ñaqué caja ajopana i'imacá. Aú calé Juan la'arí necá bautizar.
Luke 7:37 in Yucuna 37 Ricaja caja pajimila e apa'ahuelo i'imayo ñuju'uqueru, manai péchuru. Rucá jema'ayó Jesús ajñaca ra'ajnehuá fariséona naquiyana hua'até yucuna. Aú calé ru'ujná rejo, iphayo Jesús nacú. Huíluru i'imari rucapi. Jipa alabastro naquiyá la'acanami huíluru i'imacá rucapi. Nacaje jilami, pu'umé jamarí, i'imari richu.
Luke 15:1 in Yucuna 1 Cajrú liñeru ña'ajeño ne'emacánajlo jahuacaño Jesús nacú tujlá que ripuráca'alo jema'ajé. Ajopana jahuacaño caja rahua'ajé. Necá nacú ajopana quemaqueño: “Uncá ina'uquélaruna necá” que.
Luke 15:10 in Yucuna 10 Jesús quemari piño najló: —Pu'ují rupechu i'imacá, ruphátacale ruliñérute. Numá ijló, ñaqueja caja Tupana hua'atéjena, je'echú churuna, pechu i'imacá pu'ují pajluhuaja rimanaicho la'ajeri nacú, pajno'otari ripéchuhua rimanaicho rila'acare liyá nacú.
Luke 19:9 in Yucuna 9 Raú Jesús quemari rijló: —Chuhuajá piñacaré chu maare Tupana i'imachíyari picá rijluhua capichácajo liyá. Abrahami chu laquemi picá.
Luke 19:22 in Yucuna 22 Raú ne'emacana quemíchari rijhua'até sápajerijlo: “¡Meque uncá huani ina'uquélari ta picá quele!” Ilé pimíchaca nunacu aú iná hue'epí uncá huani paala pila'acá. Marí pihue'epí quehuaca: caphí nuhuacára'aca ina'uqué. Pihue'epícare caja nejátaca nojló nacaje icha ijí, richa i'imacáloje nujluhua penaje. Pihue'epícare caja uncá nusápala numena e'iyá. E'iyonaja re nacaje nule'ejé pacá penaje re'iyayá.
Acts 17:30 in Yucuna 30 Uncá na calé Tupana la'arí ina'uqué pamineco i'imacaño, pu'uhuaré nala'acare pachá. Uncá rihuajaque ne'emajica, mapechúruna jo'ó ne'emajica rinacu huacajé. Ñaquele nala'á apojó. Eyá chuhuaca rihuacára'a ina'uqué, napajno'otácaloje napéchuhua pu'uhuaré nala'acare liyá Tupana nacojé penaje.
Romans 3:19 in Yucuna 19 Tupana puráca'alo, Moisesmi chu lana'acare i'imacá, quemari ina'uqué nacú, nala'acáloje rimacá que penaje. Pu'uhuaré la'ajeño piyuqueja ina'uqué, uncale nala'alá rimacá que. Uncá na i'imalá quemari rinacuhuá: “Uncá nula'alá pu'uhuaré” que. Caja Tupana quemari piyuqueja ina'uqué nacú mecajeca necá.
Romans 5:20 in Yucuna 20 Tupana huacára'ari Moisesmi chu lana'acá ripuráca'alo i'imacá, ina'uqué hue'epícaloje na aú ca iná la'acá pu'uhuaré raú penaje. Ina'uqué la'añó pu'uhuaré cajrú. E'iyonaja Tupana hue'epiri huamu'ují íqui'ija huani. Ñaquele ramó huachaje. Iqui'ija huani huamu'ují rihue'epícare chá'ataca pu'uhuaré huala'acare.
Romans 9:30 in Yucuna 30 Necá ajopana, uncá judíona calé necá. Uncá napechu nacú ri'imalá: “¿Marí que chi hue'emajica lamára'ataquejami que pu'uhuaré huala'acare liyá Tupánajlo?” Uncá nahue'epila rinacojé. E'iyonaja nanaquiyana jo'ó Tupana lamára'atari riliyá, caphí napechu i'imacale Jesucristo chojé.
1 Timothy 1:13 in Yucuna 13 Júpimi uncá ñaqué cale nu'umajica. Nupura'acó rinacu pu'uhuaré. Nula'aqué caja ra'apiyá jema'ajeño chapú. Chapú huani nula'ajica ricá raú. Marí que nu'umajica rihuacajé. E'iyonaja calé ra'á nu'umacá rijhua'até sápajeri penaje. Rihue'epí numu'ují i'imacá, uncale nupechu i'imalá caphí richojé rihuacajé. Uncá nupechu i'imalá caphí richojé huacajé nula'á pu'uhuaré i'imacá. E'iyonaja uncá nuhue'epila na aú ca nula'acá pu'uhuaré rihuacajé i'imacá.
2 Peter 3:9 in Yucuna 9 Uncá Tupana malá'atala ricó, rila'acáloje rimacare nacú penaje. Ina'uqué pechu i'imá rinacu: “Rimalá'ata japi ricó” que. Uncá ñaqué calé ricá. Uncá quiñaja calé Tupana huajájica ina'uqué pu'uhuaré nala'acare chona. Rihuata napajno'ocó pu'uhuaré nala'acare liyá. Uncá huani rihuátala ina'uqué naquiyana capichaco. Aú calé uncá jo'ó ri'imalá rimacá que. Rihuata piyuqueja ina'uqué pala'ataco napéchuhua rijló pu'uhuaré nala'acare liyá, namanaicho nala'acare liyá hua'até.