Hebrews 12:1 in Yucuna 1 Chuhua numájica ijló apa'amá yucu nacú. Nahuata ca'ajná amácana mecajeca chá'atajica necá jecho'ocajo aú. Rená na'acare najló ejená necho'ó. Necho'ocó yámona naca'á na'arumacá cachini nanaquiyó, necho'ocóloje palá maramarani na'arumacá hua'até penaje. Uncá meño'ojó necho'oló palá cachini na'arumacá hua'até. Ñaqué caja huajló ricá. Re ca'ajná nacaje huala'acare, uncá paala ricá. Rinacojé uncá meño'ojó huala'alá palá Tupana huátaca que. Ñaquele iná ca'á iná naquiyó piyuque pu'uhuaré iná la'acare, iná la'acáloje piyuque nacaje palá Tupana huátaca que penaje. Cajrú huapiyá i'imacáñomi chuna la'ajica que caja huala'ajica palá. Caphí péchuruna Tupana chojé ne'emajica.
Other Translations King James Version (KJV) Wherefore seeing we also are compassed about with so great a cloud of witnesses, let us lay aside every weight, and the sin which doth so easily beset us, and let us run with patience the race that is set before us,
American Standard Version (ASV) Therefore let us also, seeing we are compassed about with so great a cloud of witnesses, lay aside every weight, and the sin which doth so easily beset us, and let us run with patience the race that is set before us,
Bible in Basic English (BBE) For this reason, as we are circled by so great a cloud of witnesses, putting off every weight, and the sin into which we come so readily, let us keep on running in the way which is marked out for us,
Darby English Bible (DBY) Let *us* also therefore, having so great a cloud of witnesses surrounding us, laying aside every weight, and sin which so easily entangles us, run with endurance the race that lies before us,
World English Bible (WEB) Therefore let us also, seeing we are surrounded by so great a cloud of witnesses, lay aside every weight and the sin which so easily entangles us, and let us run with patience the race that is set before us,
Young's Literal Translation (YLT) Therefore, we also having so great a cloud of witnesses set around us, every weight having put off, and the closely besetting sin, through endurance may we run the contest that is set before us,
Cross Reference Matthew 10:22 in Yucuna 22 Cajrú ina'uqué pechu i'imajica chapú inacu, no'opiyá jema'ajeño i'imacale. Uncá jácho'olaño no'opiyá jema'acana chiyá caja penaje ri'imajica ejená, uncá capichálajeño.
Matthew 10:37 in Yucuna 37 ’Huátari rara'apá ca'ajná, raló ca'ajná, nuchaje íqui'ica, uncá na penaje calé nojló ricá, ri'imacáloje nujhua'ateje penaje. Huátari ri'irí ca'ajná, ritu ca'ajná nuchaje, uncá na penaje calé nojló ricá, ri'imacáloje nujhua'ateje penaje.
Matthew 24:13 in Yucuna 13 Uncá yurílajeño Tupana puráca'alo ja'apiyá i'imacana nataca'ajica ejená, necá Tupana i'imatájeri capichácajo liyá.
Luke 8:14 in Yucuna 14 Eyá richa ijí naquiyana ja'aró caja pu'uhuareni jimichi e'iyajé. Riphaca ejomi rihuaja'acá re'iyajé. Uncá rarúca'ala. Ñaqué caja ina'uqué naquiyánajlo ricá. Nema'á Tupana puráca'alo. Naqueño'ó ra'apiyá i'imacana. E'iyonaja cajrú na'acá nanacojó nacaje marí eja'ahuá chu i'imacare. Ñó'ope liñeru, le'ejepelaji, caje macá nahuacata najluhua. Ricá nahue'epí natucumó. Marí que péchuruna ne'emacale, uncá na'alá nanacojó Tupana puráca'alo, nala'acáloje palá ra'apiyá i'imacana aú penaje.
Luke 9:59 in Yucuna 59 E Jesús quemari apujlo: —Pi'ijná nujhua'até. Aú rimá rijló: —Nuhuata nuñacaré ejo pa'acano pamineco. Nuhuata nora'apá tami sa'acana ritaca'ajica ejomi —que rimacá Jesusjlo.
Luke 12:15 in Yucuna 15 E Jesús quemari piño najló piyuque: —Re ina'uqué piyuque nacojéruna, camejéne'equena huani necá. Ma'aquéruna caja necá. Najlúhuaja nacaje ña'acana nahue'epí natucumó. Ileruna ihue'epeje ichó, i'imacá piyá necá que caja. Uncá cajrú iná le'ejé nacaje aú calé iná i'imacá matajnaco —que rimacá najló.
Luke 14:26 in Yucuna 26 —Huátaño nujhua'atéjena penaje i'imacana, ijló numá: Ihuata nucá íqui'ija ajopana chaje. Ihuata nucá íqui'ija ichi'iná chaje. Ihuata caja nucá íqui'ija iyajalo chaje, iyani quele chaje. Ihuata caja nucá íqui'ija ejena chaje. Ihuata caja nucá íqui'ija icó chaje. Uncaja que ihuata nucá íqui'ija ileruna chaje, uncá meño'ojó i'imalá nujhua'atéjena.
Luke 16:28 in Yucuna 28 Re nojénami, pajluhua té'ela quele necá. Pihuacára'a ricá rejo, ri'imacáloje riyucuna najló penaje, ne'ejnacá piyá majó. Maare iná amaca chapú caje yajhué”, que rimíchaca rijló.
Luke 18:22 in Yucuna 22 Marí que rimacá aú rijló Jesús quemari rijló: —Re pajluhuaja ñani nacaje yuriro pitucumá, pila'acáloje palá raú penaje. Eco pa'atá ajopánajlo piyuque pinane rihuemí aú. Rejomi pitamáca'ata piyuqueja piliñérute camu'ují la'acáñojlo. Marí que la'acana aú cajrú nacaje, palá nojé i'imajé pijló je'echú chu. Quéchami pipa'ajico piño majó, pi'ijnacáloje nujhua'até no'opiyateje penaje —que Jesús quemacá rijló.
Luke 21:34 in Yucuna 34 ’Pa. I'imaniya cajrú a'ajnehuá ajñacana nacú. I'imaniya caja quehuini caje i'iracana nacú. Ihuó ca'aniyo caja nacaje marí eja'ahuá chu i'imacare hua'até. Apala huajátacajo ri'imajica numíchaje nacú ijló.
John 3:32 in Yucuna 32 Ripuráca'alo rema'acare re nacú hua'ató ripura'ó. Ajopana chaje huani ricá. E'iyonaja uncá na calé jema'arí ripuráca'alo ja'apiyá.
John 4:39 in Yucuna 39 E caja ilerú inanaru iphayo piño rejo pajimila eruna hua'até. Ru'umá riyucuna najló. Raú cajrú pajimila eyájena i'ijnaño rujhua'até Jesús ejo. Nahue'epí Tupana huacára'aca Jesús i'imacá, rumacale najló: “Piyuque nuyucuno ri'imichá nojló i'imichaca” que. Caja nephá Jesús nacú. E nemá rijló: —Piyuró huajhua'até maare. Aú ripa'ó najhua'até; riyuró najhua'até iyamá cala quetana.
John 4:44 in Yucuna 44 Uncá riyurilo rite'eré ehuá i'imacá, uncale nephala ra'apí rehuá. Rimá rinacuhuá marí que: “Tupana puráca'alo ja'apátajeri te'eré eruna uncá iphálaño ra'apí.” Aú calé uncá riyurilo rehuá.
Romans 2:7 in Yucuna 7 Palá la'ajeño i'imaño palá la'acana nacú. Uncá nayurila rila'acana. Nahuata Tupana hua'até i'imacana. Nahuata caja ripechu i'imacá palá nanacu. Nahuata caja macapichaco je'echú chu i'imacana rijhua'até. Mariruna ina'uqué Tupana la'ajeri palá huani. Ra'ajé necá, ne'emacáloje matajnaco je'echú chu rijhua'até penaje.
Romans 5:3 in Yucuna 3 Chapú caje yajhué huamaca aú caja pu'ují huapechu. Chapú caje yajhué huamácare la'arí huecá cayajhuéruna, huácho'oco piyá Tupana ja'apiyá jema'acana chiyá. Ñaquele pu'ují huapechu chapú caje yajhué amácana nacú.
Romans 8:24 in Yucuna 24 Tupana i'imatari huecá capichácajo liyá, huapechu i'imacale richojé caphí. Huahue'epí caja ra'ajica huajló huanapona huajé. Ricá huátacana nacú hue'emajé. Uncá iná i'imalá nacaje huátacana nacú, iná amácare caje.
Romans 12:12 in Yucuna 12 Ipechu i'imá pu'ují, Tupana a'ajícale ijló piyuqueja nacaje. Nacaje ra'ajícare ijló huátacana nacuja i'imajé. Ila'aniya icó tu'ujné chapú caje yajhué amácana ehuá. Ihue'epí Tupana hua'até pura'acánoja itucumó.
Romans 13:11 in Yucuna 11 Jema'á ra'apiyá hue'echú ca'alá i'imacá huajló quetana. Yehuicha hue'ematájeri huá'ajica huecá je'echú chojé. Caja ihue'epí uncá hue'echú ca'alá yurilo cajrú huajló, riyurico huajló júpimi i'imacá que caja. Huajé huaqueño'ocá Tupana puráca'alo ja'apiyá jema'acana huacajé riyuró richaje huajló i'imacá.
1 Corinthians 9:24 in Yucuna 24 Icá hue'epiño marí: Necho'ó ca'ajná, namácaloje naca chá'atari necá jecho'ocajo aú. Pajluhuájajloja calé na'á rihuemí, richá'atacale ne'emacá. Ñaquele ijló numá: Ila'á ipéchuhua ñaqué caja. A'á inacojó Tupana huátaca que la'acana nacú, rihuemí i'imacáloje ijló raú penaje.
2 Corinthians 7:1 in Yucuna 1 Nojena, íqui'ija nuhuátacarena, marí queja huajló ricá. Marí que Tupana quemacá huanacu, rila'acáloje huecá palá raú penaje. Ñaquele marí la'acana yuriro huajló: Huaca'ajé hualiyó piyuqueja nacaje la'arí huapechu pu'uhuaré. Pu'uhuaré huala'acare la'arí huecá uncá ina'uquélaruna que. Marí que la'acana huayureje hualiyó. Huahue'epeje caja huatucumó nacaje la'acana piyuqueja Tupana huátaca que. Ra'apí iphácana aú huala'á nacaje rihuátaca que.
Galatians 5:7 in Yucuna 7 Icá queño'oñó Jesucristo ja'apiyá jema'acana palá. ¿Na ca'ajná ca'átari e'iyajé, iyurícaloje iliyó quehuácaje puráca'aloji penaje.
Ephesians 4:22 in Yucuna 22 Ñaquele chuhua ica'á iyámajo jupichumi ipechu, ila'acare aú pu'uhuaré i'imacá. Uncá chiyó jema'á Jesucristo ja'apiyá, uncá paala ipechu i'imacá. Aú calé ila'á pu'uhuaré i'imacá. Capichájeño penájenami i'imacá rihuacajé. Pu'uhuaré ila'ajica, imanaicho ila'ajica caja, ipechu i'imajícale: “Marí que la'acana palani huajló.” Uncá ñaqué calé iná i'imacá palá. Caja iyurí iliyó ipechu júpichumi.
Philippians 3:10 in Yucuna 10 Jesucristo macápo'oro i'imacá. Ejomi ra'á ra'apiyá jema'ajéñojlo Tupana Pechu. Nuhuata piyuque nacaje la'acana Ripechu huacára'aca que. Jesucristo ña'arí chapú caje panacu huajlojé penaje i'imacá. Ñaqué caja nuhuátaca chapú nala'acare nucá ña'acana panacu riyucuna i'imacana chaya. Nenoje ca'ajná nucá, no'opátacale riyucuna. Jesucristo taca'arí huachaya i'imacá que caja nuhuátaca taca'acana riyucuna ja'apátacana ajopánajlo chaya.
Colossians 3:5 in Yucuna 5 Ica'á ipechu naquiyá nacaje uncá Tupana huátalare caje. Ila'aniya caja imanaicho. Ila'aniya icó mahuó nacaje uncá Tupana huátalare caje nacú. I'imaniya caja canacújne'equena. Canacújne'equena pechu i'imá pu'ují nacaje i'imacare marí eja'ahuá chu nacú, nahuajhué ri'imacale najló. Lanaquiya uncá na'alá nanacojó Tupana.
1 Timothy 6:9 in Yucuna 9 Re ina'uqué naquiyana canacújne'equena huani necá. Huéchirunaja necá nacaje ña'acana nacú najluhua. Cajrú nacaje majopeja amátari necá. Iná amátaca camejérina riyená aú, que caja nacaje amátaca rijluhua necá. Uncá huani paala najló ricá. Marí caje aú nacapichata necó.
2 Timothy 2:4 in Yucuna 4 Uncá surárana la'alá nasápaca'ala nañacajela ehuá. Rihuacára'ajeri quemacá rijló queja rila'acá nacaje piyuque.
2 Timothy 4:7 in Yucuna 7 Nula'á nusápaca'ala caphí nupechu i'imacá locópa'alaja. Huátaño ajopana chá'atacana jecho'ocajo aú, jecho'oñó na'acá rená ejená. Jecho'ojero pechu que caja nupechu i'imacá nusápaca'ala la'acana nacú. Nutaca'ajica ejená nupechu i'imajé Jesucristo chojé caphí. Uncá nócho'olajo richiyá.
Hebrews 6:15 in Yucuna 15 Caphí Abrahami chu pechu i'imajica rimacare rijló chojé. Uncá rácho'olo richiyá. Aú Tupana la'arí rijló rimacá rijló i'imacá que.
Hebrews 10:35 in Yucuna 35 Chuhua numá ijló: Jácho'oniyo caphí Tupana chojé i'imacana chiyá. I'imá caphija Tupana chojé i'imacana nacú, Tupana la'acáloje icá palá huani raú penaje.
Hebrews 11:2 in Yucuna 2 Huahue'epí Tupana queño'ótaca eja'ahuá ripuráca'alo aú, nacaje richu i'imacare hua'ató. Caphí huapechu i'imacá aú Tupana chojé, huahue'epí rimacá que rinacuhuá queja ricá. Rila'á nacaje huamácare me'etení. Rila'á eja'ahuá, nacaje richu i'imacare hua'ató. Piyuque nacaje la'ajeri ricá. Nacaje uncá iná amálare hua'ató rila'á caja. Palá Tupana pechu i'imacá júpimi i'imacaño naquiyana nacú, napechu i'imacale caphí richojé.
James 1:3 in Yucuna 3 Caja ihue'epí, raú iná hue'epica méqueca iná pechu Tupana nacú. Caphí iná pechu i'imacachu richojé raú, uncá iná jácho'olo ra'apiyá i'imacana chiyá.
James 5:7 in Yucuna 7 Nojena, cachuhua caje nacuja i'imá, a'ajná Jesucristo pa'ajico piño majó ejená. Ihue'epí nacaje icha ijí ejátajeri nacojé. Rejata nacaje icha ijí piyuque. Riñapátaca rejátacana ejomi cachuhua caje nacú rihuata ritahuá'aco a'ajná rarúca'aca ejená. Yahuisá quetana rihuátaca ricá cachuhua caje aú ja rarúca'aca ejená. Raú rijña'á rijluhua palá nojé richa.
1 Peter 2:1 in Yucuna 1 Ñaquele iyurí iliyó piyuqueja pu'uhuaré ila'acare, imanaicho ila'acare hua'ató. Iyurí caja ipajlácare iliyó. Ila'aniya icó palájne'equena que ajopánajlo majopeja, napechu i'imacáloje palá inacu penaje. Ihuó i'imaniya caja chapú ajopana cha, nachá'ataca aú icá. Iyurí caja iliyó chapújra'acajo.
1 Peter 4:2 in Yucuna 2 I'imajica eja'ahuá chu quetana marí que ila'ajica: Uncá ila'alaje imanaicho. Uncá caja ila'alaje pu'uhuaré. Uncá caja ila'alaje ipechu queja. Tupana huátacare caje ila'ajé.
1 Peter 5:12 in Yucuna 12 Maare nujhua'até Silvano. Jesucristo ja'apiyá jema'ajeri ricá. Palá huani rema'acá ra'apiyá. Ricá a'arí nuñaté marí papera chojé lana'acana aú. Metajlánija riyucuna. Nulana'á marí puráca'aloji papera chojé ijlojé penaje, ipechu la'acáloje caphí raú penaje. Palá huani Tupana la'acá huecá. Marí caje aú huahue'epí quehuaca jo'ó rihuátacarena íqui'ija huecá. Iyuríniya caja ra'apiyá i'imacana. Ila'á ipéchuhua caphí ra'apiyá jema'acana nacú.
2 Peter 1:6 in Yucuna 6 Hua'até caja ila'á ipéchuhua caphí palá la'acana nacú. Jácho'oniyo richiyá, i'imachi palá la'ajeño, caja queja i'imacáloje ñaqueja la'acana nacú penaje. Ihue'epí Tupana huátaca que la'acana itucumó.
1 John 2:15 in Yucuna 15 Re ina'uqué, uncá napechu i'imalá Tupana nacú. Ipechu i'imaniya nacaje nacú, napechu nacú ri'imacá que caja. Ihuátaniya íqui'ija nacaje marí eja'ahuá chu i'imacare. Iná huátacachu íqui'ija nacaje marí eja'ahuá chu i'imacare, liñeru, le'ejepelaji, caje macá, uncá meño'ojó iná huátala Tupana rilanaquiya.
Revelation 1:9 in Yucuna 9 Nucá, Juan, lana'arí ijló marí que. Huejena que huecá ijhua'até, Jesucristo ja'apiyá jema'ajeño hue'emacale. Rijhua'atéjena hue'emacale, ajopana la'añó huecá chapú. Marí caje e'iyá Jesucristo la'arí huecá cahuajhuéruna, huayurica piyá ra'apiyá jema'acana. No'opata Tupana puráca'alo ajopana, ajopánajlo que. Jesucristo yucuna hua'ató no'opata najló. Pachá najña'á nucá tejmuji majó paranacuhua ejo. Nu'umacá piyá riyucuna ajopánajlo, najña'á nucá majó. Marí paranacuhua ií Patmos.
Revelation 3:10 in Yucuna 10 Numá ijló i'imacá: Ila'aniya icó tu'ujné. Icá jema'añó no'opiyá. Ñaquele nochojé uncá amálaje chapú caje yajhué i'imajícare rehuá. Aquijñojo piyuqueja ina'uqué amájeño chapú caje yajhué. Raú Tupana atá'ajeri ina'uqué, ramácaloje méqueca napechu i'imacá rinacu penaje.
Revelation 13:10 in Yucuna 10 Tupana hue'epiri mecajenaca napatájica ne'iyayá, naca'acáloje necá ina'uqué huajáquelana chojé penaje. Necaja calé napataje. Tupana hue'epiri caja mecajenaca nenójica. Necaja calé nenoje ne'iyayá. Ñaquele numá Tupana le'ejena ina'uquejlo: I'imá cahuajhuéruna. Ipechu i'imá caja caphí Tupana chojé.
Revelation 22:16 in Yucuna 16 E rimá piño nojló: Marí que Jesús quemacá: —Nucá, Jesús huacára'ari nujhua'atéjeri, je'echú chiyá, ri'imacáloje nacaje i'imajícare yucuna ijló penaje. No'opiyá jema'ajéño jahuacaño apalá chojé, apalá chojé que, necajlo riyucuna yuréjero. Nu'umaqué eja'ahuá chu huacajé: “Davidmi chu laquemi ricá” que nemájica nunacu. Nucá a'arí ina'uquejlo huajé i'imacaje —que rimacá.