Acts 10:38 in Yucuna 38 Nazaret eyaje ri'imacá. Caja ihue'epí Tupana a'acá rijló Ripechu, raú rihue'epique piyuqueja nacaje la'acana. Palá huani rila'ajica ina'uqué raú. Ritejmo'ótaque necá, Jiñá Chi'ináricana la'ajícarena natami. Marí que rila'ajica palá, Tupana a'ajícale riñaté.
Other Translations King James Version (KJV) How God anointed Jesus of Nazareth with the Holy Ghost and with power: who went about doing good, and healing all that were oppressed of the devil; for God was with him.
American Standard Version (ASV) `even' Jesus of Nazareth, how God anointed him with the Holy Spirit and with power: who went about doing good, and healing all that were oppressed of the devil; for God was with him.
Bible in Basic English (BBE) About Jesus of Nazareth, how God gave the Holy Spirit to him, with power: and how he went about doing good and making well all who were troubled by evil spirits, for God was with him.
Darby English Bible (DBY) Jesus who [was] of Nazareth: how God anointed him with [the] Holy Spirit and with power; who went through [all quarters] doing good, and healing all that were under the power of the devil, because God was with him.
World English Bible (WEB) even Jesus of Nazareth, how God anointed him with the Holy Spirit and with power, who went about doing good and healing all who were oppressed by the devil, for God was with him.
Young's Literal Translation (YLT) Jesus who `is' from Nazareth -- how God did anoint him with the Holy Spirit and power; who went through, doing good, and healing all those oppressed by the devil, because God was with him;
Cross Reference Matthew 4:23 in Yucuna 23 Jesús ja'apari piyuque Galilea te'eré e'iyohuá Tupana yucuna i'imacana nacú. Rehuíña'ataque necá ajopana, ajopana que nahuacáca'alo ñacarelana chu. Ri'imaqué Tupana i'imataca ina'uqué capichácajo liyá yucuna najló, ne'emacáloje rijhua'atéjena raú penaje. Ra'apátaque natámina liyá nayaripune que'iyapejé.
Matthew 9:35 in Yucuna 35 Jesús i'ijnaqueri apú pajimila, apú pajimila eyá que, rehuíña'atacaloje necá Tupana nacú penaje. Rehuíña'ataque necá nahuacáca'alo ñacarelana chu. Ri'imaqué Tupana i'imataca ina'uqué capichácajo liyá yucuna najló, ne'emacáloje rijhua'atéjena naquiyana ra'apiyá jema'acana aú penaje. Yucu ri'imaqué najló; hua'ató ritejmo'ótaque natámina piyuqueja nayaripune liyá. Quehuini yajhué amájeño ne'emajica; que'iyapé nayaripune i'imajica. Cajena necá ritejmo'ótaque.
Matthew 12:15 in Yucuna 15 Jesús hue'epiri napura'acó rinócana nacú. Aú calé ri'ijná reyá. Cajrú ina'uqué i'ijnaño rijhua'até. Natámina ritejmo'óta piyuque.
Matthew 12:28 in Yucuna 28 Nucá ca'arí jiñana pechu ina'uqué e'iyayá Tupana Pechu aú. Aú iná hue'epí caja Tupana queño'ocá ina'uqué naquiyana huacára'ajeri i'imacana.
Matthew 15:21 in Yucuna 21 E caja Jesús i'ijnari reyá ají que Tiro, Sidón, quele te'eré ejo.
Mark 1:38 in Yucuna 38 Raú Jesús quemari najló: —Chuhua i'ijná hue'ejnachi apú eyá, apú eyá que nu'umichachi caja Tupana yucuna najló. Ricá penaje nu'ujná majó —que rimacá najló.
Mark 3:7 in Yucuna 7 E caja Jesús i'ijnari ra'apiyatéjena hua'até ají que caesa turenajo. Cajrú huani ina'uqué i'ijnaño rijhua'até. Ne'iyajena i'imaño Galilea eyájena. Ajopana i'imaño Judea eyájena.
Mark 5:13 in Yucuna 13 —Je —que Jesús quemacá najló. Raú jiñana pechu jácho'oño ilé ina'uqué e'iyayá, ja'añó je'eruna piracana e'iyajé. Dos mil je'eruna ne'emacá. Jiñana pechu ja'acó aú ne'iyajé necho'ó ají que a'ajná ño'ojó. Yenuri ji'ihuátaya na'ó caesa acojé. Rejeja nacapichó piyuqueja junápeje.
Mark 6:6 in Yucuna 6 Uncá rehuájena pechu i'imalá caphí richojé. Raú Jesús pechu i'imá: “¿Naje ca'ajná ají que huani napechu?” Raú ri'ijná reyá apú eyá, apú eyá que nehuíña'atacana nacú.
Mark 6:54 in Yucuna 54 Nácho'oco jita chiyá pe'iyojó ee ina'uqué amaño Jesús. Namána'apa ri'imacá.
Mark 7:29 in Yucuna 29 Raú Jesús quemari rojló: —Palá huani pimíchaca nojló. Chuhua pipa'ó piñacaré ejo. Caja jiñá pechu iícharo pitu e'iyayá.
Luke 3:22 in Yucuna 22 Ricá chiyá Tupana Pechu huitúca'ari ají que majó. Túcu'uchi huitúca'aca que rihuitúca'aca Jesús nacojé. Túcu'uchi que ramácano i'imacá. E Tupana quemari marí que Jesusjlo je'echú chiyá: —Picá Nu'urí, íqui'ija nuhuátacare, pu'ují huani nupechu pinacu —que rimacá rijló.
Luke 4:18 in Yucuna 18 Nujhua'até Tupana Pechu. Tupana a'arí nojló ricá, nu'umacáloje palani yucu uncá hue'epílaño Tupana nacojejlo penaje. Uncá huani nahue'epila ricá. Rihuacára'a caja nucá, nupala'atácaloje camu'ují péchurunajlo napechu penaje. Tupana jácho'otari ina'uqué pu'uhuaré la'acana chiyá. Rihuacára'a caja nucá riyucuna i'imajé najló. Rihuacára'a caja nucá, no'opátacaloje mejluruna liyá mejlucaji penaje. Rihuacára'a caja nucá, nu'umatácaloje ina'uqué chapú nala'ajeño liyá penaje.
Luke 4:33 in Yucuna 33 Re caja nahuacáca'alo ñacarelana chu apú i'imari najhua'até. Jiñá pechu i'imari re'iyá. E rahuíyo'o.
Luke 7:10 in Yucuna 10 Reyá napa'ó piño napumí chuhuá nahuacára'ajeri ñacaré ejo. Amaño caja rijhua'até sápajeri tejmo'otaco.
Luke 9:42 in Yucuna 42 Rihuá'a ri'irí Jesús jimajo. Eja jiñá pechu cojno'ótari pajimó yuhuají te'erí e'iyajé. Hua'ató que ritaca'ataco. Eyá Jesús aca'arí jiñá pechu. Rica'á re'iyayá ricá. Ejomi palánija ri'imacá. E rimá rara'apajlo: —Marí pi'irí.
Luke 9:56 in Yucuna 56 Uncá ilé caje penaje calé nu'ujná majó. Uncá nucapichátacaloje ina'uqué penaje calé nu'ujná majó. Nu'umatácaloje ina'uqué capichácajo liyá penaje nu'ujná majó. Ina'uquéjloje penaje i'imacá nucá —que Jesús quemacá najló: E ne'ejná apú pajimila ejo.
John 3:2 in Yucuna 2 E caja Nicodemo i'ijnari Jesús chaje lapí. Riphá rinacu. E rimá Jesusjlo: —Huehuíña'atajeri, huahue'epí Tupana huacára'aca picá majó huehuíña'atajeri penaje. Cajrú huani nacaje pila'acá uncá meño'ojó iná la'alare. Uncá meque la'ajé iná la'alá pila'acá que. Tupana a'acale piñaté, pila'á piyuque huani nacaje. Nacaje palani huani pila'acare aú huahue'epí Tupana huacára'aca picá majó —que rimacá rijló.
John 3:34 in Yucuna 34 Tupana huacára'ari Jesucristo i'imacá, ra'apátacaloje ripuráca'alo ina'uquejlo penaje. Tupana a'arí rijló Ripechu, rihue'epícaloje Tupana hue'epica que caja raú penaje.
John 6:27 in Yucuna 27 Ihue'epíniya itucumajo a'ajnejí ña'acana ijluhua. Majopeja ricapichaco inajlo. Iná ajñá iná a'ajnehuá, iná i'imacáloje raú penaje. A'ajnejí que caja inajlo Tupana Pechu. Tupana quemari nunacu, no'ocáloje Ripechu ina'uquejlo, ne'emacáloje matajnaco je'echú chu raú penaje. Ihue'epí itucumó Tupana Pechu ja'apiyá i'imacana —que Jesús quemacá najló.
John 10:32 in Yucuna 32 E Jesús quemari najló: —Nula'á cajrú nacaje palani ijimaje, Nora'apá a'acale nuñaté i'imacá. ¿Mecaje apú nula'acare chona ihuata nonócana jipa aú? —que rimacá najló.
John 10:36 in Yucuna 36 Tupana a'arí nucá, rihuacára'acaloje nucá majó penaje. E'iyonaja, imá nunacu: “Pu'uhuaré ripura'acó Tupana nacú,” numacale ijló nunacuhuá: “Tupana I'irí nucá” que. ¿Naje imá nunacu: “Pu'uhuaré ripura'acó” que?
John 16:32 in Yucuna 32 Caja riphicha rená chojé. Napatájica ee nucá, macajmala itamáca'atajico paliyácaca. Iyureje nucá nocoja. E'iyonaja uncá nuyurílajo nocoja, Nora'apá i'imajeri nujhua'até.
Acts 2:22 in Yucuna 22 Pedro quemari piño najló: —Israelmi chu laquénami, numájicare nacú ijló, jema'á no'opiyá ricá. Jesús i'imari Nazaret eyaje i'imacá. Tupana la'arí ricá palá. Aú rila'á cajrú nacaje i'imacá, uncá meño'ojó iná hue'epílare la'acana caje. Marí caje aú ra'á huajló rená que'ená, huahue'epícaloje ricá raú penaje. Cajrú nacaje uncá iná amálare hua'ató rila'á, Tupana a'acale riñaté rila'acana aú i'imacá. Caja ihue'epí méqueca rila'acá i'imacá. Maárohua hue'iyohuá rila'á ri'imacá —que rimacá najló—.
Acts 4:26 in Yucuna 26 Nahuacára'ajeño jahuacájeño. Nala'ajé chapú napéchuhua rijló. Chapú caja napechu i'imajica Tupana nacú. Ri'irí, rihuacára'ajicare ina'uqué i'imatájeri penaje, nacú caja napechu i'imajé chapú, que pimacá rijló i'imacá.
Hebrews 1:9 in Yucuna 9 Iqui'ija huani pihuátaca palá la'acana. Uncá huani pihuátala pu'uhuaré ajopana la'acare. Ñaquele no'ó picá, pi'imacáloje ajopana pijhuáque'ena chaje huacára'ajeri penaje, que Tupana quemacá Ri'irijlo i'imacá.
Hebrews 2:14 in Yucuna 14 Necá rimacárena nacú: “Piyani necá” que, ina'uqué necá rimá nacú. Ra'acáloje nañaté penaje, rila'á ricó ina'uqué que caja najhua'até, ri'imacáloje nanaquiyana queja penaje. Ina'uqué que caja ri'imacale najhua'até, ritaca'á nachaya i'imacá, ricapichátacaloje Jiñá Chi'ináricana sápaca'ala ra'apiyá jema'ajeño liyá raú penaje. Jiñá Chi'ináricana pachá ina'uqué taca'añó.
1 Peter 5:8 in Yucuna 8 Capéchuja i'imacá Jiñá Chi'ináricana liyá. Amá caja icó riliyá. Chapú péchuri inacu ricá. Yahui, eja'ahuá e'iyohuaje, culaca rijluhua camejérina que caja ri'ijnacá ina'uqué cahuíla'acana nacú. Rica'áta ne'iyajé rijluhua, nayurícaloje naliyó Tupana ja'apiyá i'imacana penaje.
1 John 3:8 in Yucuna 8 Eyá pu'uhuaré la'acana nacú i'imacaño, namanaicho la'acana nacú i'imacaño, Jiñá Chi'ináricana hua'atéjena necá. Jiñá Chi'ináricana queño'orí pu'uhuaré la'acana riqueño'ocó eyá. Tupana I'irí capichátacaloje riliyá risápaca'alo penaje riphá majó marí eja'ahuá nacojé i'imacá.