Matthew 24 in Waimaha

1 Jesús Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉ ca niiricʉ witi waa, mee waagʉ doogʉ cʉ̃ ca biiri tabera, jãa, cʉ̃ buerã pea cʉ̃ pʉto waari, Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiire cʉ̃ja ca tiirica wiijerire cʉ̃ cãa cʉ̃ ĩajato ĩirã, cʉ̃re ĩñorʉgarã cʉ̃ pʉto jãa waawʉ.

2 Cʉ̃ pea o biro ĩiwi: —¿Ate niipetirijere mʉja ĩati? Díámacʉ̃ra mʉjare yʉ ĩi: Ano ca niirije jĩcãga ʉ̃tãga peera, apega jotoa pejaricaro maniropʉ tii yaio ecocoarucu —ĩiwi.

3 Jiro Olivos buuropʉ jãa waacoawʉ. Toopʉ ea, Jesús cʉ̃ ca ea nuu waaro ĩa, cʉ̃ pʉto waari, jãa wado o biro cʉ̃re jãa ĩi jãiñawʉ: —Jãare mʉ ca ĩijãrijere jãare mʉ ca wedero jãa boo. ¿Tea no cõropʉ to biiroti? ¿Mʉ ca tua doori rʉmʉre, ñucã ati ʉmʉreco ca petipere, do biirije to bii ĩño jʉgueroti? —jãa ĩiwʉ.

4 To biro jãa ca ĩiro, Jesús pea o biro jãare ĩi wede majiowi: —Bojoca catiri niiña, jĩcʉ̃ ʉno peera mʉjare cʉ̃ja ca ĩi ditotipere biro ĩirã.

5 Paʉ doorucuma. Yʉ wãme mena ĩicãri, o biro ĩirucuma: “¡Yʉra yʉ nii, Mesías!” ĩiri, paʉ bojocare ĩi ditorucuma.

6 Aperoripʉ cʉ̃ja ca ameri jĩarijere, “Ameri jĩarique niirucu” cʉ̃ja ca ĩirijere, mʉja queti tʉorucu. Biirãpʉa, teere tʉo ʉcʉaticãña. To biirijera ca biipe niiro bii. To bii pacaro ati ʉmʉreco petiro méé biirucu.

7 Jĩcã pooga macãrã, ape pooga macãrã mena ameri jĩa, jĩcã yepa macãrã ape yepa macãrã mena ameri jĩa, tiirucuma. Ñucã paʉ taberipʉre aʉa boarique, ca jita jaberije, biirucu.

8 Ate niipetirije, ñañaro tamʉorique bii jʉo nʉnʉa waaro biirucu.

9 ”To biri mʉja peera, aperãpʉre mʉjare tiicojorucuma, ñañaro mʉjare tii, mʉjare jĩa bate, cʉ̃ja tiijato ĩirã. Yʉ yee jʉori, niipetirã mʉjare ĩa tutirucuma.

10 To biro ca biiri cuure yʉre ca nʉnʉrã paʉ yʉre tʉo nʉnʉjee yerijãa, cʉ̃ja majuropeera ameri ĩa tuti, ameri wedejãa buiyee cõa, tiirucuma.

11 Paʉ Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri majare biro bii dito eari, paʉre ĩi ditorucuma.

12 Ñañarije tiirique bʉaro jañuro ca bii nʉnʉa waaro macã, paʉ bojoca cʉ̃ja ca ameri maimiriquere ameri mai yerijãacãrucuma.

13 To biro ca biirije watoara ca tʉgoeña tutua yapanocãgʉa ametʉarucumi.

14 Ate añurije queti Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niirije maquẽre, ati yepa niipetiropʉre wede bato peoticãrique niirucu, bojoca poogaari cõrora cʉ̃ja ca tʉo peticãpere biro ĩirã. To cõropʉ docare ati ʉmʉreco petirucu.

15 ”Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri majʉ Daniel niiquĩricʉ, “Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiire, ca Ñañarije Maniri Jawipʉre ĩaricaro docuorijere mʉja ĩarucu,” ĩi owaquĩupi. Atere ca buegʉ tʉo majiña.

16 Teere ĩarã, Judea ca niirã ʉ̃tã yucʉpʉ cʉ̃ja duti waajato.

17 Wii jotoapʉ ca niigʉ cãa, cʉ̃ yaa wii maquẽ apeyere jeegʉ duwi waatigʉra cʉ̃ waacoajato.

18 Ñucã wejepʉ ca niigʉ cãa, cʉ̃ juti ʉnorena cʉ̃ jeegʉ tua waaticãjato.

19 Tii rʉmʉrire ñañaro peti biirucuma nomia, ca puna jãñarã, ñucã ca ũpũrãacã, ca puna cʉtirã romiri.

20 To biri Ʉmʉreco Pacʉre jãiña, mʉja ca dutiri rʉmʉri pue bʉcʉ, yerijãarica rʉmʉ, ca niitipere biro ĩirã.

21 Tii rʉmʉrire bʉaro peti ñañaro biirique niirucu. Bʉaropʉra ñañaro peti tamʉorique ati yepa ca nii jʉori tabepʉra jĩcãti ʉno peera ca biitirique, ñucã jiro ca bii nemotipe biro biirucu.

22 To biirije ca biiri rʉmʉrire Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca dʉotijata, jĩcʉ̃ ʉno peera catitibocuma. Cʉ̃ ca beje jeericarãre maima ĩigʉ, dʉorucumi.

23 ”To biri jĩcʉ̃ ʉno mʉjare, “¡Ĩaña! Ani niimi Mesías.” “¡Ĩaña! Ĩi pee niimi,” cʉ̃ja ca ĩimijata cãare, cʉ̃jare tʉo nʉnʉjeeticãña.

24 Paʉ mesías're biro ca bii ditorã, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri majare biro ca bii ditorã, doorucuma. Paca wãmeri tii bau nii, ca ĩa ñaaña manirije tii jeeño, tiirucuma, ĩi ditorʉgarã. Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca beje jeericarã menapʉrena ĩi ditorucuma.

25 Mee mʉjare yʉ wede majio jʉguecã.

26 ”To biri: “Ĩaña. ¡Ca yucʉ maniri yepapʉ niimi!” mʉjare cʉ̃ja ca ĩimijata cãare, waaticãña. Ñucã: “¡Ĩaña! Anopʉ duti duwijapi,” mʉjare cʉ̃ja ca ĩimijata cãare, díámacʉ̃ cʉ̃jare tʉoticãña.

27 Yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃ yʉ ca doori rʉmʉa, muipũ cʉ̃ ca mʉa doori nʉña pee bʉpo cʉ̃ ca yabe cojorije, muipũ cʉ̃ ca ñaajãa waari nʉñapʉ ca boe ãpõtĩocã cojorore biro biirucu.

28 Ca bii yairicʉ cʉ̃ ca niiri tabere, yucáá wʉʉ nea poorucuma.

29 ”Ñañaro tamʉorica rʉmʉri ca bii yapano waari tabera: “Muipũ ʉmʉreco macʉ̃ naitĩacoa, ñami macʉ̃ cãa boeti, ñocõa ʉmʉreco tutipʉ ca niirã cãa ñaabatecoa, ñucã ʉmʉreco tutipʉre ca niirã ca tutuarã yugui peticoa, biirucuma.”

30 ”To biro ca biiri tabera, yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃re ca bii ĩño jʉguerije ʉmʉreco tutipʉre baua earucu. To cõrora ati yepa macãrã bojoca poogaari niipetirã bʉaro uwirique mena oti, yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃, bueri bʉrʉri jotoa yʉ ca tutuarije mena, yʉ ca boe baterije mena, yʉ ca dooro ĩarucuma.

31 Yʉ pea yʉ yaarã Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macãrãre, putirica wʉʉ putiricaro ca bʉjʉrije menara cʉ̃jare yʉ tiicojorucu, yʉ ca beje jeericarã ati ʉmʉreco niipetiropʉ ca niirãre cʉ̃ja neojato ĩigʉ.

32 ”Higueragʉ ca biirijere ĩa cõoña majiña. Tiigʉ dʉpʉri, abari dʉpʉriacã bii, wãma pũu wajoa, ca biirijere ĩarã, “Mee cʉ̃ma jʉguero niicoaro bii,” mʉja ĩi ĩa maji.

33 To biri wãmera ate niipetirije ca biiro ĩarã, “Mee Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃ ati yepapʉre doogʉpʉ biimi,” mʉja ĩi majirucu.

34 Yee méé yʉ ĩi: Ati cuu macãrã cʉ̃ja ca bii yaiparo jʉguero biirucu, niipetirije ano mʉjare yʉ ca ĩirije.

35 Ati ʉmʉreco, ati yepa, peticoarucu. Yʉ wederique pea, yʉ ca ĩirore birora biicõa niirucu.

36 ”Biiropʉa tii rʉmʉ ca niiro, too muipũ cʉ̃ ca niiro, “To biro biirucu” ĩiriquepʉra, jĩcʉ̃ ʉno peera majitima. Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macãrã peti cãa, ñucã yʉ, cʉ̃ Macʉ̃ cãa, yʉ majiti. Ʉmʉreco Pacʉ wado majimi.

37 ”Noé cʉ̃ ca niiri cuupʉre ca biiquĩricarore biro biirucu, yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃, yʉ ca tua doori rʉmʉre.

38 Tii cuupʉre, ati yepa ca duaparo jʉguero, baarã, jinirã, amojiarã, ameri nomi cũurã, tii niiquĩupa. Noé, cũmua pairicapʉ cʉ̃ ca ea jãari rʉmʉpʉ bojoca to biro tii eyoupa.

39 “To biro biibocu” ĩiri méé cʉ̃ja ca bii niiri tabera ca duurije doo, niipetirãpʉrena duu bate yaio peticãquĩupa. To biri wãmera biirucu yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃, yʉ ca tua doori rʉmʉ cãa.

40 ”To biro ca biiri tabere, pʉarã ʉmʉa wejepʉ ca niirã, jĩcʉ̃ ami waa eco, ãpĩa ami waa ecoti, biirucuma.

41 Ñucã pʉarã nomia ca wãñia niirã, jĩcõ ami waa eco, apeo ami waa ecoti, biirucuma.

42 To biri mʉja, bojoca catiri niiña, mʉja Wiogʉ cʉ̃ ca doopa rʉmʉre mʉja majiti.

43 ”Biirãpʉa, atere majiña: Jĩcʉ̃ wii ʉpʉ, “Jee dutiri majʉ ñamire to cõro doorucumi,” cʉ̃ ca ĩi majijata, cãniri méé, ca ĩa cotegʉ niiri, jĩcʉ̃ ʉno peerena cʉ̃ yaa wii maquẽre cʉ̃ja ca jee dutirã jãa dooro tiiticumi.

44 To biri mʉja cãa, añuro queno yue niiña. Tee jãa, mʉja ca ĩitiri tabere yʉ doorucu, yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃.

45 ”¿Ñiru cʉ̃ niiti pade coteri majʉ, ĩiricarore biro ca tiigʉ, ca tʉgoeña bojoca catigʉ, cʉ̃ wiogʉ cʉ̃ yaa wii macãrãre ĩa cote, baarica tabe ca earo cʉ̃jare baarique eca, cʉ̃ ca tii doti cũugʉ pea?

46 Bʉaro ʉjea niimi pade coteri majʉ, cʉ̃ wiogʉ tua eagʉ, cʉ̃ ca tiipe cʉ̃ paderiquerena ca tii niigʉre cʉ̃ ca bʉa eagʉa.

47 Yee méé mʉjare yʉ ĩi, wiogʉ pea cʉ̃ yee niipetirijere ca ĩa nʉnʉjeegʉ cʉ̃re tiirucumi.

48 Paderi majʉ ñañagʉ cʉ̃ ca niijata, “Yʉ wiogʉ yeto tua eatirucumi,” ĩi tʉgoeñari,

49 aperã paderi majare ñañaro cʉ̃jare paa epe jʉowa, ñucã ca jini cũmu pairã mena pee waari cʉ̃ja mena baa, jini, cũmu nucũ yuju,

50 “Tii rʉmʉ ca niiro, tii tabe muipũ cʉ̃ ca niiro, earucumi,” cʉ̃ ca ĩi majitiri rʉmʉre cʉ̃ wiogʉ eari,

51 ñañaro cʉ̃re tii, cʉ̃re bape, watoara ca bii dito pairã cʉ̃ja ca tii ecorore biropʉ ñañaro ca biipʉ cʉ̃re tiirucumi. To biri toopʉre bʉaro oti, upi baca dʉpo, biirique niirucu.