Luke 6 in Waimaha

1 Jĩcã rʉmʉ Jesús, yerijãarica rʉmʉ ca niiro, ote wejeri watoapʉ cʉ̃ ca waa nʉnʉa waaro, cʉ̃ buerã pea trigo dicare tune jee, cʉ̃ja amori mena ca apere jĩquẽ jeeri, baa nʉnʉa waaupa.

2 To biro cʉ̃ja ca tiiro, jĩcãrã fariseos o biro cʉ̃jare ĩi jãiñaupa: —¿Ñee tiirã, yerijãarica rʉmʉre ca tii dotitirijere mʉja tiiti? —ĩiupa.

3 To biro cʉ̃ja ca ĩiro, o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉupi Jesús: —¿Mʉja, jĩcãti David, cʉ̃ mena macãrã ména queyama ĩigʉ cʉ̃ ca tiiriquere, jĩcãti ʉno peera mʉja bue ñaatiti?

4 Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉ jãa waa, pan, Ʉmʉreco Pacʉ yee cʉ̃ja ca jee dica wooriquerena jee, paia wado cʉ̃ja ca baarijerena baa, cʉ̃ mena macãrã cãare eca, tiiupi —ĩiupi.

5 O biro cʉ̃jare ĩi nemoupi ñucã: —Yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃a, yerijãarica rʉmʉ cãare yʉ doti majicã —cʉ̃jare ĩiupi Jesús.

6 Ape rʉmʉ yerijãarica rʉmʉ ca niiro, nea poo juu buerica wiipʉ jãa waari, bue jʉo waaupi ñucã Jesús. Toopʉre niiupi jĩcʉ̃, díámacʉ̃ nʉña peere ca amo bʉʉricʉ.

7 To biri doti cũuriquere ca jʉo buerã, fariseos, cʉ̃re cʉ̃ja ca wedejãapa wãmere amarã, “¿Yerijãarica rʉmʉrena cʉ̃ catiocãgʉti?” ĩirã, cʉ̃ jĩcʉ̃rena boca ĩa cote niiupa.

8 Jesús pea to biro cʉ̃ja ca ĩi tʉgoeñarijere majiri, o biro ĩiupi ca amo bʉʉricʉre: —Wãmʉ nʉcã doori, ano decomacã pee ea nʉcã waagʉja —cʉ̃re ĩiupi. To biro cʉ̃re cʉ̃ ca ĩiro, wãmʉ nʉcã doo, cʉ̃ ca ea nʉcã waaro ĩa,

9 o biro cʉ̃jare ĩiupi Jesús: —Jĩcã wãme mʉjare yʉ jãiñarucu: ¿Doti cũuriquea, yerijãarica rʉmʉre ñee to tii dotiti, ñañarijere, añurije peere? ¿Bojocare catioriquere, jĩa cõarique peere? —cʉ̃jare ĩi jãiñaupi.

10 To biro ĩi, cʉ̃ weja ca niirã niipetirãre ĩa, o biro ĩiupi ca amo bʉʉricʉre: —Mʉ amore juu pooya —ĩiupi. Cʉ̃ ca ĩirore biro tiiupi cʉ̃ pea. To cõrora ca bʉʉmirica amo añucoaupa ñucã.

11 To biro cʉ̃ ca tiirijere ĩarã, fariseos pea bʉaro ajiari: —¿Do biro peti Jesús're mani tiirãti? —ameri ĩi wede peni jʉo waaupa.

12 Tii rʉmʉrirena Jesús, ʉ̃tãga jotoapʉ waaupi, juu buegʉ waagʉ. Tii ñamire Ʉmʉreco Pacʉre juu bue ñami cʉti boeocoaupi.

13 Ape rʉmʉ boeri tabe, cʉ̃ buerãre jʉo cojori, cʉ̃ja mena macãrãre pʉa amo peti, dʉpore pʉaga penituaro ca niirã beje jeeupi, cʉ̃ yee quetire ca wedeparãre.

14 To biri anija niiupa: Simón, ñucã cʉ̃rena Pedro cʉ̃ ca wãmeo tiiricʉ, Simón bai Andrés, Santiago, Juan, Felipe, Bartolomé,

15 Mateo, Tomás, Alfeo macʉ̃ Santiago, Simón celote puna macʉ̃,

16 Santiago macʉ̃ Judas, Judas Iscariote Jesús're ca wedejãa cõapʉ, to cãnacãrã niiupa Jesús cʉ̃ ca beje jeericarã, cʉ̃ yee quetire ca wede nemoparã.

17 Jiro Jesús ʉ̃tãgʉ jotoapʉ ca niiricʉ, cʉ̃ja mena duwi doo, ca buuri maniri yepare tua nʉcã eaupi. Toore, paʉ cʉ̃re ca nʉnʉrã, paʉ Judea yepa niipetiro macãrã, Jerusalén macãrã, dia pairi yaa buuro jotoa macã macãri Tiro, Sidón, ca wãme cʉtiri macãri macãrã, Jesús cʉ̃ ca wederijere ca tʉorã dooricarã, cʉ̃ja diariquere cʉ̃ ametʉenejato ĩirã ca dooricarã, niiupa. Ñucã wãtĩ yeri jʉori ñañaro ca tamʉorã cãa catio ecoupa.

19 To biri bojoca niipetirã Jesús're padeñarʉgamiupa, cʉ̃ ca yeri tutuarije cʉ̃pʉre ca witirijera niipetirã ca diarique cʉtirãre ca ametʉenero macã.

20 To cõrora Jesús pea cʉ̃ buerã peere ĩa, o biro cʉ̃jare ĩiupi: “¡Ʉjea niiña mʉja, ca boo pacarã. Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niiri tabea mʉja yaa tabera nii!

21 ¡Ʉjea niiña mʉja mecʉ̃re ca queyarã, añuro yapi ʉjea niirã mʉja niirucu! ¡Ʉjea niiña mʉja, mecʉ̃re ca otirã. Jiropʉre mʉja bui ʉjea niirucu!

22 ¡Ʉjea niiña mʉja, yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃ yee jʉori, mʉjare ĩa tuti, mʉjare cõa wiene, mʉjare acaro bui tuti, ñañarãre biro jeeñori, mʉjare cʉ̃ja ca ĩa junaro!”

23 To biro mʉja ca tamʉori rʉmʉre ʉjea niiña. Bʉaropʉra ʉjea niirique mena niiña, ʉmʉreco tutipʉre añurijere mʉja tiicojo ecorucu. Cʉ̃ja ñicʉ̃apʉ cãa, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri majare o biri wãmera ñañaro cʉ̃jare tiiupa.

24 “¡Mʉja ca apeye pairã pea ñañaro mʉja tamʉorucu, mee ʉjea niiriquere mʉja bʉa yerijãa!

25 ¡Mʉja mecʉ̃re añuro yapi añurã ca niirã, jiropʉre mʉja queya nucũ yuju bʉañarucu! ¡Mʉja mecʉ̃re ca bui ʉjea nii niirã, jiropʉre ñañaro tʉgoeñarique pai mʉja otirucu!

26 ¡Mʉja mecʉ̃re niipetirã cʉ̃ja ca ĩi nʉcʉ̃ bʉorã, ñañaro mʉja tamʉorucu! ¡To birora tiiquĩupa cʉ̃ja ñicʉ̃apʉ cãa, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wederi maja jãa nii, ca ĩi dito nucũ yujurã mena cãare!” cʉ̃jare ĩiupi Jesús.

27 —Mʉja yʉre ca tʉorã peera, o biro mʉjare yʉ ĩi: Mʉjare ca ĩa tutirãre maiña; ñañaro mʉjare ca tiirã cãare añuro cʉ̃jare tiiya.

28 “Ñañaro mʉja bii bʉa ñaarucu,” mʉjare ca ĩi tutirãre, “Añuro mʉjare to biijato,” cʉ̃jare ĩiña. Ñañaro mʉjare ca tii eperã cãare, juu bue bojaya.

29 Jĩcʉ̃, mʉre, jĩcã nʉña wajopuare cʉ̃ ca paajata, ape nʉña cãare cʉ̃re paa dotiya. Jĩcʉ̃ mʉ jutiro jotoa macãrore cʉ̃ ca ẽmajata, “Doca macãro cãare cʉ̃ amicoajato,” ĩicãña.

30 No ca boogʉ cʉ̃ ca boorijere mʉre cʉ̃ ca jãiro, cʉ̃re tiicojoya. Mʉ yeere ca ẽmagʉ cãare, “Yʉre tueneña,” cʉ̃re ĩiticãña.

31 Aperã añuro mʉjare cʉ̃ja ca tiiro mʉja ca boorore birora, mʉja cãa añuro cʉ̃jare tiiya.

32 ”Mʉjare ca mairã wadore mʉja ca maijata, ¿ñee ʉno pee añurijere tii ametʉene nʉcãrã mʉja tiiti? Ñañarije ca tiirã cãa to birora tiirique cʉtima.

33 Añuro mʉjare ca tiirã wadore, añuro cʉ̃jare mʉja ca tiijata, ¿ñee ʉno peere añurije to bii ametʉene nʉcãti? Ñañarije ca tiirã cãa to birora tiirique cʉtima.

34 “Apeye ʉnore jãare tiicojorucuma,” mʉja ca ĩi tʉgoeñarã wadore mʉja ca wajojata, ¿ñee ʉno peere añurije tii ametʉene nʉcãrã mʉja tiiti? Ñañarije ca tiirã cãa, “Apeye ʉno jãa tiicojo ecorucu,” ĩi tʉgoeñari ameri wajoma.

35 Mʉja pea to biro tiitirãra, mʉjare ca ĩa tutirãre mai, añurijere tii, apeye ʉnore wajorã cãa, “Tee wapa jãare tiicojorucuma,” ĩi yuericaro maniro tiiya. To biro mʉja ca tiiro, pairo niirucu, mʉja yee ca niipe. Mʉja pea Ʉmʉreco Pacʉ ati ʉmʉreco niipetiropʉre Ca Doti Niigʉ puna mʉja niirucu. Cʉ̃a, añu ca ĩitirã, ca bojoca ñañarã mena cãare, ca bojoca añugʉ niimi.

36 Mʉja cãa, ca ĩa mairã niiña, mʉja Pacʉ ca ĩa maigʉ cʉ̃ ca niirore birora.

37 ”Aperãre, “To biro biima,” ĩi ĩa bejeticãña. Ʉmʉreco Pacʉ cãa, “To biro biima,” mʉjare ĩi ĩa bejetirucumi. Ñucã aperãre “Ñañaro ca tii ecoparãra niima,” cʉ̃jare ĩi wedejãaticãña. Ʉmʉreco Pacʉ cãa, “Ñañaro ca tii ecoparãra niima,” mʉjare ĩitirucumi. Ñañarije mʉjare cʉ̃ja ca tiirijere acoboya. Ʉmʉreco Pacʉ cãa ñañarije mʉja ca tiirijere acoborucumi.

38 Ca cʉotirãre cʉ̃ja ca boo pacarijere cʉ̃jare tiicojoya. Ʉmʉreco Pacʉ cãa mʉjare tiicojorucumi. Mʉjare tiicojorucumi upa poapʉ añuro ʉta bijaro ñia jua dadocãrica poa. Aperãre mʉja ca tiicojoricaro cõrora, Ʉmʉreco Pacʉ cãa mʉjare tuenerucumi —cʉ̃jare ĩiupi.

39 Ñucã ati wãme ĩi cõoñari cʉ̃jare wedeupi: —Mʉjara, ¿jĩcʉ̃ ca ĩatigʉra, apĩ ca ĩatigʉre cʉ̃ jʉo jʉgue waa majicãgajati? ¿Cʉ̃ja pʉarãpʉra opepʉ cʉ̃ja ñaajãacoatigajati?

40 Jĩcʉ̃ bueri majʉ ʉno peera cʉ̃re ca buegʉ ametʉenero maji ametʉenetimi. Biigʉpʉa, cʉ̃ ca buerijere yapanogʉpʉ doca, cʉ̃re ca buegʉre birora bii eacumi.

41 ”¿Ñee tiigʉ mʉ pea mʉ capegapʉre yucʉ dʉcaro mʉ ca cʉorije peera ĩa majiti pacagʉ, mʉ yee wedegʉ capega peere taa daacã ca jãñari daa peere mʉ ĩa nʉnʉjeeti?

42 Mʉ capegarena yucʉ dʉcaro mʉ ca cʉorijere ĩa majiti pacagʉ, ¿ñee tiigʉ mʉ yee wedegʉre, “Yʉ yee wedegʉ mʉ capegapʉre taa daa jãña, tii daare yʉre ami cõa dotiya,” cʉ̃re mʉ ĩiti? Watoara ca bii dito paigʉ, mʉ capegare ca niiri dʉcaro peere ami cõa jʉoya. To biro tiicãri jiropʉ docare, añuro mʉ ĩa majirucu, mʉ yee wedegʉ capegapʉre taa daacã ca jãñari daare ami cõarʉgʉ.

43 ”Jĩcãgʉ ʉno peera, yucʉgʉ añuricʉ ñañarije dica cʉtiti; yucʉgʉ ca ñañaricʉ cãa, añurije dica cʉtiti.

44 To cãnacã yucʉpʉrena ca dica mena ĩa majirique nii. Higore pota yucʉpʉre ca niirijere jeeya mani. Ʉje cãare pota daaripʉre ca niirijere jeeya mani.

45 Bojocʉ ca añugʉ, añurije wedemi, cʉ̃ yeripʉre añurije ca niiro macã. Ñañagʉ cãa, ñañarije wedemi, cʉ̃ yeripʉre ñañarije wado ca niiro macã. To biri yeripʉre ca nii ametʉene nʉcãrijera ʉjerore witi.

46 ”¿Ñee tiirã yʉ ca ĩirijere tiiti pacarã “Wiogʉ, Wiogʉ,” yʉre mʉja ĩiti?

47 Yʉ pʉto pee doori, yʉ yee quetire tʉo, yʉ ca ĩirore biro ca tiigʉa, “O biirije ca tiigʉre biro biimi,” mʉjare yʉ ĩirucu.

48 Jĩcʉ̃ wii bʉagʉ ʉ̃cʉ̃aro ope coa jʉo, ʉ̃tãga jotoara wii botarire wee ñee peo, ca tiiricʉre biro biimi. Dia pai, duama ĩiro, tutuaro tii wiire oco ca ũmaa cõa tuu pacaro, petoacã yuguirucu tiitiupe, añuro tutua añuro cʉ̃ ca quenorica wii niiri.

49 Yʉ ca ĩirijere tʉo pacagʉ, yʉ ca ĩirore biro ca tiitigʉa, jĩcʉ̃ wii bʉagʉ, yepara tii pacagʉ, wii botari ca nucũ ñeepa tabe cũu jʉotigʉra ca tiiricʉre biro biimi. Dia pai, duama ĩiro, tutuaro oco ũmaa cõa tuuma ĩirora, jĩcã bota, wii bota dʉjaricaro maniropʉ ũmaa yuu bate yaiocãupe —cʉ̃jare ĩiupi Jesús.