Matthew 18 in Tuyuca

1 Tiibʉrecora ʉ̃sã Jesús buerá cʉ̃ʉ̃ pʉto wáa, cʉ̃ʉ̃rẽ sãĩñáwʉ̃: —Cõãmacʉ̃ dutirére ãñurõ wãcũnʉnʉsera ¿nii ʉ̃sã watoare nemorṍ ʉpʉtí macʉ̃ niiĩ? jĩĩwʉ̃.

2 Jesús sĩcʉ̃ wĩmagʉ̃rẽ sʉocó, ʉ̃sã decopʉ nʉcõ,

3 jĩĩwĩ: —Yʉʉ ateréja diamacʉ̃́rã jĩĩã: Mʉ́ã niirecʉtirere waso, wĩmarã tiiróbiro niihẽrĩ, Cõãmacʉ̃ dutiré mʉ́ãpʉre jeaboarigue mʉ́ãrẽ jearicu.

4 Nemorṍ ʉpʉtí macʉ̃ Cõãmacʉ̃ dutirére ãñurõ wãcũnʉnʉsegʉno ãni wĩmagʉ̃ tiiróbiro niiĩ. Ãni “yʉʉ ãpẽrã́ nemorṍ niiã” jĩĩ wãcũriqui.

5 Sĩcʉ̃ ãni wĩmagʉ̃biro biigʉ́re ĩña, “yʉʉ Jesuré maĩã; teero tiigʉ́ cʉ̃ʉ̃rẽ boca maĩgʉ̃́da” jĩĩ wãcũboqui. Cʉ̃ʉ̃ teero wãcũgʉ̃, cʉ̃ʉ̃rẽ maĩgʉ̃́, yʉʉcãrẽ maĩgʉ̃́ tiii.

6 ’Yʉʉre padeorágãrẽ ñañaré tiidutígʉnorẽ ñañanemorõ wáaadacu. Cʉ̃ʉ̃rẽ ʉ̃tãgã pairígamena cʉ̃ʉ̃ wãmʉãpʉ siatúyo, día pairímaapʉ cõãñocori, nemorṍ ãñubocu.

7 Basocáre ñañaré tiidutíre ñañanetõjõãã. Ñañaré tiidutíre niirucua. Ãpẽrãrẽ́ ñañaré tiidutíri tiirápe bayiró ñañarõ netõã́dacua.

8 ’Mʉʉya wãmo, mʉʉya dʉpo mʉʉrẽ ñañarére tiirí tiibócu. Teero wáari, páatacõãjãña. Sicawãmomena o sicadʉpomena catiré petihéropʉ jeagʉ, ãñujãã. Pʉawãmómena o pʉadʉpómena pecamepʉ cõãdioconorĩpeja, ñañanetõjõãcu.

9 Mʉʉya capea ĩñaré mʉʉrẽ ñañarére tiirí tiibócu. Teero wáari, tiigaré odewecõãjãña. Sicacapeamena catiré petihéropʉ jeagʉ, ãñujãã. Pʉacapéamena pecamepʉ mʉʉ cõãdioconorĩpeja, ñañanetõjõãcu.

10 ’Ãniã wĩmarãrẽ teero ĩñarijãña. Yʉʉ ateréja diamacʉ̃́rã jĩĩã: Ʉ̃mʉã́sepʉ ángelea ãniãgãrẽ coterá yʉʉ Pacʉ ʉ̃mʉã́sepʉ niigʉ̃́mena niirucujãya.

11 Yʉʉ niipetira sõwʉ̃ ditirirare netõnégʉ̃ atiwʉ.

12 ’¿Mʉ́ã deero tʉgueñaĩ? Cien oveja cʉogʉ́ sĩcʉ̃ ditijõãrĩ, ¿deero tiigári cʉ̃ʉ̃? Noventa y nuevere ʉ̃tãgʉ̃pʉ́ cṹũ, ditiarigʉre ãmaãgʉ̃ wáaqui.

13 Cʉ̃ʉ̃rẽ bʉagʉ́, bayiró ʉseniqui. Yʉʉ ateréja diamacʉ̃́rã jĩĩã: Ãpẽrã́ noventa y nueve dʉsaáriramena nemorṍ cʉ̃ʉ̃mena ʉseniqui.

14 Teerora marĩ Pacʉ ʉ̃mʉã́sepʉ niigʉ̃́ ãniãgãrẽ sĩcʉ̃ pecamepʉ wáari booríqui.

15 ’Mʉʉya wedegʉ mʉʉrẽ ñañaré tiirí, mʉʉ basiro cʉ̃ʉ̃ pʉtopʉ wedesegʉ wáaya. Cʉ̃ʉ̃ ñañaré tiiáriguere tʉomasĩ́rĩ tiiyá. Cʉ̃ʉ̃ “jáʉ” jĩĩrĩ, mʉ́ã cãmerĩ́ wedese ʉseniãdacu sũcã.

16 Cʉ̃ʉ̃ tʉoríatã, sĩcʉ̃rẽ, pʉarã́rẽ sʉowáya; mʉʉmena cʉ̃ʉ̃ pʉtopʉ wáaaro. Toopʉ́ jea, wedeya cʉ̃ʉ̃ mʉʉrẽ ñañaré tiiáriguere. Mʉʉ teero tiigʉ́, Cõãmacʉ̃ye queti jóaripũpʉ jĩĩrõbirora tiicú. Teero tiirá, pʉarã́ o ĩtĩã́rã tee ñañaré tiiáriguere “diamacʉ̃́rã wáawʉ” o “diamacʉ̃́rã wáayu” jĩĩmasĩãdacu.

17 Cʉ̃́ãcãrẽ netõnʉcã́rĩ, niipetira yʉʉre padeoráre wedewa mʉ́ã neãrṍpʉ. Cʉ̃́ãcãrẽ netõnʉcã́rĩ, yʉʉre padeoráre jĩĩña: “Cõãmacʉ̃rẽ masĩhẽgʉ̃ o romanuã õpʉ̃rẽ niyeru wapasébosari basocʉre tiiróbiro cʉ̃ʉ̃rẽ ĩñaña”.

18 ’Yʉʉ ateréja diamacʉ̃́rã jĩĩã: Atibʉ́recopʉre mʉ́ã “jáʉ, teero tiiyá; ãñuniã” jĩĩrĩ, ãñuniãdacu ʉ̃mʉã́sepʉcãrẽ. Teero biiri atibʉ́recopʉre mʉ́ã “teero tiiríjãña; ñañaniã” jĩĩrĩ, ñañaniãdacu ʉ̃mʉã́sepʉcãrẽ.

19 ’Yʉʉ ateréja diamacʉ̃́rã jĩĩã sũcã: Mʉ́ã menamacãrã pʉarã́ sĩcãrĩbíro wãcũrémena “marĩ ateré Cõãmacʉ̃rẽ sãĩcó” jĩĩ sãĩrĩ́, yʉʉ Pacʉ ʉ̃mʉã́sepʉ niigʉ̃́ ticogʉdaqui.

20 Pʉarã́, ĩtĩã́rã yʉʉre padeorá neãrĩ, yʉʉ cʉ̃́ã watoapʉ niiã, jĩĩwĩ.

21 Pedro Jesús pʉtopʉ wáa, sãĩñáwĩ: —Õpʉ̃, yáa wedegʉ cʉ̃ʉ̃ yʉʉre ñañaré tiirucúri, ¿noquẽ pee cʉ̃ʉ̃rẽ acabógʉdari? ¿Sietecõrõ acabógʉdari? jĩĩwĩ.

22 —“Sietecõrõ” jĩĩria. “Cʉ̃ʉ̃ ñañaré tiirécõrõ acabóya” jĩĩã.

23 ’Mʉ́ãrẽ queorémena teeré wedegʉda: Cõãmacʉ̃ dutiré mʉ́ãpʉre niiãdare atequetí tiiróbiro niiã. Sĩcʉ̃ õpʉ̃ cʉ̃ʉ̃ye dita dutibosara wapamórere “quẽnogʉ̃́da” jĩĩyigʉ.

24 Cʉ̃ʉ̃ cʉ̃́ãrẽ wapasénʉcãrĩ, sĩcʉ̃ pairó peti wapamógʉ̃rẽ néeatiyira.

25 Cʉ̃ʉ̃ wapatíre cʉohéri ĩñagʉ̃, cʉ̃ʉ̃rẽ, cʉ̃ʉ̃ nʉmorẽ́, cʉ̃ʉ̃ põnarẽ́, niipetire cʉ̃ʉ̃ cʉorére ãpẽrãpʉ́re dúadutiyigʉ, cʉ̃ʉ̃ wapamórere wapatídutigʉ.

26 Teeré ĩñagʉ̃, cʉ̃ʉ̃pe cʉ̃ʉ̃ õpʉ̃ pʉto ñicãcoberimena jeacũmu, sãĩyígʉ: “Yʉʉ õpʉ̃, yʉʉre yuesãñuña. Yʉʉ niipetire wapatípetijãgʉ̃da”, jĩĩyigʉ.

27 Cʉ̃ʉ̃ õpʉ̃pe cʉ̃ʉ̃rẽ bóaneõ ĩñagʉ̃, cʉ̃ʉ̃ wapamórere acabójã, cʉ̃ʉ̃rẽ “wáagʉa” jĩĩyigʉ.

28 ’Cʉ̃ʉ̃pe wáa, ãpĩ cʉ̃ʉ̃ menamacʉ̃ cʉ̃ʉ̃ tiiróbiro dutibosagʉre bʉajeáyigʉ. Cʉ̃ʉ̃pe cʉ̃ʉ̃rẽ péerogã wapamómiyigʉ. Cʉ̃ʉ̃rẽ wapatídutigʉ, wãmʉãrẽ ñeediyo, “mʉʉ yʉʉre wapamórere wapatíya” jĩĩyigʉ.

29 Cʉ̃ʉ̃pe ñicãcoberimena jeacũmu, sãĩmíyigʉ: “Yʉʉre yuesãñuña. Mʉʉrẽ wapatígʉda”, jĩĩmiyigʉ.

30 Cʉ̃ʉ̃pe booríyigʉ. Cʉ̃ʉ̃rẽ peresuwiipʉ néewa, sõnecodutiyigʉ. “Cʉ̃ʉ̃ wapatípetiripʉ, wionécoya”, jĩĩyigʉ.

31 Ãpẽrã́ cʉ̃ʉ̃ menamacãrã dutibosara cʉ̃ʉ̃ teero tiirére bayiró bóaneõremena ĩñayira. Cʉ̃́ã õpʉ̃pʉre niipetire cʉ̃ʉ̃ teero tiiáriguere wedera wáayira.

32 Teeré tʉogʉ́, cʉ̃́ã õpʉ̃ cʉ̃ʉ̃rẽ sʉodutíyigʉ. Cʉ̃ʉ̃rẽ jĩĩyigʉ: “¡Ñañagʉ̃́! Mʉʉ yʉʉre sãĩrĩ́, niipetire mʉʉ wapamóretõrẽ acabópetijããwʉ̃.

33 Yʉʉ mʉʉrẽ bóaneõ ĩñaãrirobirora mʉʉcã mʉʉ menamacʉ̃rẽ bóaneõ ĩñaboajĩyu”, jĩĩyigʉ.

34 Cʉ̃ʉ̃ õpʉ̃ cúagʉ, peresuwii coterí basocare “cʉ̃ʉ̃rẽ bayiró ñañarõ tiiyá; tée cʉ̃ʉ̃ wapamóre wapatípetiripʉ, ñañarõ tiidúya” jĩĩyigʉ, jĩĩwĩ Jesús.

35 Jesús ate wede yapacʉtíwi: —Yʉʉ Pacʉ ʉ̃mʉã́sepʉ niigʉ̃́ teerora tiigʉ́daqui mʉ́ãrẽ, mʉ́ãya wederare bóaneõremena acabóheri, jĩĩwĩ.