Cross Reference Matthew 10:21 in Tuyuca 21 ’Sĩcʉ̃põna niipacara, dutirápʉre cãmerĩ́ wedesã, sĩãrĩ́ tiiádacua. Cʉ̃́ã pacʉsʉ̃mʉã cʉ̃́ã põnarẽ teerora tiiádacua. Cʉ̃́ã põnacã cʉ̃́ã pacʉsʉ̃mʉãrẽna netõnʉcã́, sĩãrĩ́ tiiádacua.
Matthew 10:38 in Tuyuca 38 Sĩcʉ̃ “yʉʉ Jesuré padeogʉ́ja diajãbocu” jĩĩ cuigʉno yʉʉ buegʉ́ niimasĩriqui.
Matthew 16:24 in Tuyuca 24 Too síro Jesús ʉ̃sãrẽ jĩĩwĩ: —Sĩcʉ̃ yʉʉre padeó, nʉnʉdʉgágʉno cʉ̃ʉ̃ booró tiidʉgárenorẽ tiidújããrõ. Basocá cʉ̃ʉ̃rẽ ñañarõ jĩĩpacari, yʉʉre tʉonʉnʉ́searo. Teeré tiigʉ́, curusare apagʉ́ tiiróbiro niigʉ̃daqui.
Matthew 19:24 in Tuyuca 24 Yʉʉ ateré jĩĩnemoã sũcã: Wáicʉ camello wãmecʉtigʉ awigá copegãpʉ sããcãmewitimasĩriqui. Toorá nemocú, pee apeyé cʉoráno Cõãmacʉ̃ dutirére ãñurõ tiinʉnʉ́sedʉgaripereja, jĩĩwĩ.
Mark 9:47 in Tuyuca 47 Mʉʉya capea ĩñaré mʉʉrẽ ñañarére tiirí tiibócu. Teero wáari, tiigaré odewecõãjãña. Sicacapeamena Cõãmacʉ̃ Õpʉ̃ niirṍpʉ jeari, ãñujãã. Pʉacapéamena pecamepʉ mʉʉ cõãdioconorĩpeja, ñañanetõjõãcu.
Mark 10:24 in Tuyuca 24 Cʉ̃ʉ̃ buerá cʉ̃ʉ̃ jĩĩãriguere tʉorá, tʉomaníjõãyira. Cʉ̃́ãrẽ jĩĩnemoyigʉ: —Yáa wedera, Cõãmacʉ̃ dutirére ãñurõ tiinʉnʉ́sedʉgari, wisió niicu.
Mark 10:30 in Tuyuca 30 cʉ̃ʉ̃ cṹũwarigue nemorṍ bʉagʉ́daqui. Atibʉ́recopʉre nemorṍ wiserí, cʉ̃ʉ̃ya wedera, pacosã́numiã, põna, dita bʉagʉ́daqui. Ãpẽrã́ cʉ̃ʉ̃rẽ ñañarõ tiipacári, teeré bʉagʉ́daqui. Too síropʉcãrẽ Cõãmacʉ̃mena catiré petihére bʉagʉ́daqui.
Luke 22:28 in Tuyuca 28 ’Mʉ́ã niiã yʉʉmena niirucujãrã. Yʉʉre merẽã wáari, mʉ́ãcã ñañarõ netõápua.
Luke 24:26 in Tuyuca 26 “Cõãmacʉ̃ beserigʉ Cristo, cʉ̃ʉ̃ Õpʉ̃ sãããdari sʉguero, ñañarõ netõgʉ̃́daqui”, jĩĩ jóarira niiwã, jĩĩyigʉ.
John 3:5 in Tuyuca 5 Jesús cʉ̃ʉ̃rẽ yʉʉwi: —Yʉʉ ateréja diamacʉ̃́rã jĩĩã: Sĩcʉ̃ ocoména, teero biiri Espíritu Santomena bauáheri, Cõãmacʉ̃ dutiré jeaboarigue cʉ̃ʉ̃pʉre jearicu.
John 8:31 in Tuyuca 31 Jesús judíoa cʉ̃ʉ̃rẽ padeomírirare biiro jĩĩwĩ: —Mʉ́ã yʉʉ buerére yʉʉrucura, yʉʉre padeonʉnʉ́sera peti niiãdacu.
John 12:25 in Tuyuca 25 Atibʉ́recopʉre cʉ̃ʉ̃ catirí bʉrecorire maĩnetṍnegʉ̃no pecamepʉ ñañarõ tiinógʉ̃daqui. Cʉ̃ʉ̃ catirí bʉrecorire maĩhẽ́gʉ̃nope ʉ̃mʉã́sepʉ catiré petihére bʉagʉ́daqui.
John 15:4 in Tuyuca 4 Yʉʉmena niirucujãña yʉʉ mʉ́ãmena niirucujãrõbirora. Sicadʉpʉ ʉsegʉpʉ niirucuripacaro, dʉcacʉtiricu. Ate tiiróbiro mʉ́ã yʉʉmena niirucuripacara, ãñuré tiimasĩ́ricu.
John 15:9 in Tuyuca 9 Yʉʉ Pacʉ yʉʉre maĩrṍbirora yʉʉcã mʉ́ãrẽ maĩã. Teero tiirá, yʉʉ mʉ́ãrẽ maĩrére masĩjĩrã, yʉʉre maĩrucújãña.
John 15:20 in Tuyuca 20 Yʉʉ mʉ́ãrẽ jĩĩriguere wãcũña: Sĩcʉ̃ padecotegʉno cʉ̃ʉ̃rẽ dutigʉ́ nemorṍ niiriqui. Yʉʉre ñañarõ tiirá, mʉ́ãcãrẽ teerora ñañarõ tiiádacua. Yʉʉ wederi tʉorá, mʉ́ãcãrẽ tʉoádacua.
John 16:1 in Tuyuca 1 Jesús ʉ̃sãrẽ jĩĩnemowĩ sũcã: —Tee niipetirere mʉ́ãrẽ wedeawʉ̃, yʉʉre padeodúrijããrõ jĩĩgʉ̃.
John 16:33 in Tuyuca 33 Yʉʉ mʉ́ãrẽ yʉʉmena ãñurõ niirecʉtire cʉoáro jĩĩgʉ̃, tee niipetirere wedeawʉ̃. Mʉ́ã atibʉ́recopʉre ñañarõ netõã́dacu. Yʉʉ atibʉ́reco maquẽrẽ docacũmurĩ tiitóawʉ. Teero tiirá, wãcũtutuaya, jĩĩwĩ.
Acts 6:7 in Tuyuca 7 Too síro Cõãmacʉ̃yere paʉ basocá masĩpetijõãrã tiiyíra. Jerusalén macãrã paʉ Jesuré padeorá niinʉcãyira. Paiacã́ paʉ Jesuyére tiinʉcã́yira.
Acts 9:16 in Tuyuca 16 “Jesuré padeóa” cʉ̃ʉ̃ jĩĩrémena cʉ̃ʉ̃ bayiró ñañarõ netõã́darere yʉʉ basiro cʉ̃ʉ̃rẽ masĩrĩ tiigʉ́da, jĩĩyigʉ.
Acts 11:23 in Tuyuca 23 Cʉ̃ʉ̃ tiimacãpʉ jea, Cõãmacʉ̃ cʉ̃́ãrẽ tiiápurere ĩña, bayiró ʉseniyigʉ. Cʉ̃́ãrẽ wãcũtutuare tico, wedeyigʉ: —Jesuré mʉ́ã wãcũdurijãña. Cʉ̃ʉ̃ dutirére ãñurõ tiirucújãña, jĩĩyigʉ.
Acts 13:43 in Tuyuca 43 Tiiwií neããrira witibatewara, paʉ judíoa, judíoa niihẽrã Cõãmacʉ̃rẽ ʉseniremena padeorá cʉ̃́ãmena bapacʉtiwayira. Pablo, Bernabé cʉ̃́ãrẽ jĩĩyira: —Cõãmacʉ̃ mʉ́ãrẽ ãñuré ticorére wãcũdurijãña. Cʉ̃ʉ̃rẽ padeorucújãña, jĩĩ wedeyira.
Acts 15:32 in Tuyuca 32 Judas, Silas profetas niijĩrã, yoari wedeyira. Ãñurõ wãcũtutuare, ãñurõ yeeripũnacʉtire ticonemoyira cʉ̃́ãrẽ.
Acts 15:41 in Tuyuca 41 Wáa, Siria, Cilicia ditapʉ netõwáyigʉ. Jesuré padeoráre wãcũtutuare ticonemoyigʉ.
Acts 18:23 in Tuyuca 23 Toopʉ́re péero nii, wáajõãyigʉ sũcã. Galacia dita maquẽ macãrĩrẽ́, Frigia dita maquẽ macãrĩrẽ́ netõwáyigʉ. Niipetira Jesuré padeoráre wãcũtutuare ticonemoyigʉ.
Romans 8:17 in Tuyuca 17 Cõãmacʉ̃ cʉoré cʉ̃ʉ̃ macʉ̃mena pʉtʉáadacu. Marĩ Cõãmacʉ̃ põna niirĩ, Cristore pʉtʉaréno marĩcãrẽ pʉtʉáadacu. Teeré ñeeãdari sʉguero, Jesucristo ñañarõ netõrírobirora ñañarõ netõápuro booa ména. Too síropʉcãrẽ sĩcãrõména Cõãmacʉ̃ ãñuré cʉorére Cristomena cʉoádacu marĩ.
1 Corinthians 1:8 in Tuyuca 8 Cʉ̃ʉ̃ mʉ́ãrẽ padeorucújãrĩ tiigʉ́daqui, tée atibʉ́reco petirípʉ. Teero tiirá, marĩ Õpʉ̃ Jesucristo pʉtʉaatiri, wapa cʉohéra niiãdacu.
Colossians 1:23 in Tuyuca 23 Mʉ́ã cʉ̃ʉ̃ye quetire padeorucúri, cʉ̃ʉ̃ boorére tiirucúri, teero tiigʉ́daqui. Mʉ́ã tee quetire tʉoári siro, “Cõãmacʉ̃mena niirucujããdacu” jĩĩyiro. Teero tiirá, cʉ̃ʉ̃mena niiãdarere ʉseniremena yuenʉcãyiro. Teero tiirá, cʉ̃ʉ̃ye quetire padeodúrijãña. Tee queti niipetiro macãrãpʉre wedenoã. Yʉʉcã tee quetire wedegʉ́ra niiã.
1 Thessalonians 3:2 in Tuyuca 2 Teero jĩĩrã, marĩ menamacʉ̃ Timoteore wáadutiwʉ. Cʉ̃ʉ̃ Cõãmacʉ̃rẽ padecotei Jesuyé quetire wederémena. Cʉ̃ʉ̃rẽ ticocowʉ, mʉ́ãrẽ Jesuré padeonemó, wãcũtutuari tiiáro jĩĩrã.
1 Thessalonians 3:13 in Tuyuca 13 Cʉ̃ʉ̃ teero tiirí, mʉ́ã cʉ̃ʉ̃ ãñurõ tiiápuremena wãcũtutuara, wapa cʉohéra niiãdacu Cõãmacʉ̃ marĩ Pacʉ ĩñacoropʉre. Marĩ Õpʉ̃ Jesús cʉ̃ʉ̃yaramena atibʉ́recopʉ pʉtʉaatiri, teerora niiãdacu.
2 Timothy 1:8 in Tuyuca 8 Teero tiigʉ́, marĩ Õpʉ̃ye quetire wedegʉ, boboríjãña. Yʉʉ teeré wederé wapa peresuwiipʉ duigʉ́cãrẽ bobosã́rijãña. Biirope wãcũña: “Tee queti wederé wapa yʉʉcã ñañarõ netõpacʉ́, Cõãmacʉ̃ tutuare ticorémena nʉcãjã́gʉ̃da”, jĩĩ wãcũña.
2 Timothy 2:11 in Tuyuca 11 Ate diamacʉ̃́ jĩĩré niiã: Marĩ Jesucristomena diarirabiro niirã, cʉ̃ʉ̃mena catiré petihére cʉoádacu.
2 Timothy 3:12 in Tuyuca 12 Ate diamacʉ̃́rã niiã: Niipetira Jesucristore padeorá Cõãmacʉ̃ booré tiidʉgárare ñañarõ tiinóãdacua.
1 Peter 4:12 in Tuyuca 12 Yʉʉ maĩrã́, apeyé mʉ́ãrẽ wedenemogʉ̃da. Mʉ́ã Jesuré padeoré wapa ñañarõ netõré wáari, ĩñamanijõãrijãña. Tee marĩ ñañarõ netõrére wãcũtutuara, diamacʉ̃́rã Jesuré padeorére ẽñonóã. Teero tiirá, mʉ́ãrẽ bayiró ñañarõ netõré wáari, “acuéi, ‘ate marĩrẽ wáaricu’ jĩĩmiwʉ̃” jĩĩrijãña.
1 Peter 5:10 in Tuyuca 10 Marĩ atiditapʉ́re ñañarõ netõrucúa ména. Teero netõã́ri siro, Cõãmacʉ̃ marĩrẽ quẽnojeári tiigʉ́daqui sũcã; wãcũtutuari tiigʉ́daqui; tutuari tiigʉ́daqui; nemorṍ padeorá wáari tiigʉ́daqui. Cõãmacʉ̃ marĩrẽ ãñurõ tiigʉ́ tiiápurucujãqui. Cʉ̃ʉ̃ macʉ̃ Jesucristo diariguemena marĩrẽ netõnérigʉ niiwĩ. Cʉ̃ʉ̃rã́ marĩrẽ cʉ̃ʉ̃ asibatéropʉ cʉ̃ʉ̃mena niirucujãdutigʉ beserigʉ niiwĩ.
2 Peter 1:11 in Tuyuca 11 Teero biiri mʉ́ã marĩrẽ netõnégʉ̃ marĩ Õpʉ̃ Jesucristo cʉ̃ʉ̃ Õpʉ̃ niirucuropʉ sããwaadacu. Cõãmacʉ̃ mʉ́ãrẽ sope pã́õgʉ̃daqui.
Jude 1:3 in Tuyuca 3 Yʉʉ maĩrã́, Cõãmacʉ̃ yʉʉre, teero biiri mʉ́ãrẽ netõnérigʉ niiwĩ. Marĩ netõnére maquẽrẽ mʉ́ãrẽ bayiró wededʉgagʉ, jóagʉdʉ tiimíãwʉ̃. Jóaria ména. Apeyé maquẽ jóaro niirõ tiia. Jesuré padeoré maquẽrẽ wedewisiora mʉ́ã pʉtopʉ jeayira. Teero tiigʉ́, jóaa. Cõãmacʉ̃ marĩ padeoré maquẽrẽ marĩ Jesuré padeoráre cṹũrigʉ niiwĩ. Cʉ̃ʉ̃ cṹũrigue wasorícu. Teero tiirá, tutuaremena padeoró booa.
Jude 1:20 in Tuyuca 20 Yʉʉ maĩrã́, mʉ́ãpeja Jesuré nemorṍ padeó, wãcũtutuarucujãña. Mʉ́ã padeoré diamacʉ̃́ niiré niiã. Cõãmacʉ̃rẽ sãĩrã́, Espíritu Santo masĩré ticorémena sãĩñá.
Revelation 1:9 in Tuyuca 9 Yʉʉ Juan mʉ́ãya wedegʉ tiiróbiro niiã. Yʉʉ mʉ́ã tiiróbiro Jesuré padeóa. Yʉʉ mʉ́ã tiiróbirora ñañarõ netõgʉ̃́, Cõãmacʉ̃ dutiré yʉʉpʉre niirĩ, wãcũtutuajãã. Yʉʉre Patmos nʉcʉ̃rõpʉ, netõnʉcã́ri basocare cṹũri nʉcʉ̃rõpʉ cṹũwã. Cõãmacʉ̃ye queti, Jesuyére wederé wapa ãnopʉ́ cṹũnorigʉ niiã.
Revelation 2:10 in Tuyuca 10 Mʉ́ã ñañarõ netõã́darere cuirijãña. Satanás mʉ́ã sĩquẽrãrẽ peresuwiipʉ sõnecori tiigʉ́daqui, mʉ́ã padeorére duudutígʉ. Mʉ́ã pʉamóquẽñe bʉrecori ñañarõ netõã́dacu. Mʉ́ã padeoré wapa sĩãdʉgári, padeodúrijãña. Mʉ́ã teero tiirí, yʉʉ catiré petihérere ticogʉdacu mʉ́ã padeoré wapa.
Revelation 7:14 in Tuyuca 14 Yʉʉ cʉ̃ʉ̃rẽ yʉʉwʉ: —Mʉʉ masĩcu. Cʉ̃ʉ̃pe yʉʉre jĩĩwĩ: —Ãniã bayiró ñañarõ netõré bʉrecori wáaritore, ñañarõ netõríra niiĩya. Cʉ̃́ã Corderoye díimena cʉ̃́ã ñañaré tiiríguere cosenórira niiĩya. Teero tiiró, cʉ̃́ãye suti butiré “ñañaré manirã́ niiĩya” jĩĩdʉgaro tiia.