Matthew 23 in Piratapuyo

1 Sa ye peyequina masare, ʉsã gʉ̃hʉre Jesu yahuri tja.

2 —‍Marine judio masare buheyequina fariseo masa gʉ̃hʉ Cohãcjʉ̃ dutiye Moisere tiquiro cũrire yahuyequina ijire tiquina.

3 Tiquina sa yahuyequina ijigʉ̃ mʉsare tiquina yahuriro sahata tire ye pehoya mʉsa. Sa yepenata tiquinare ihña cũedacãhña mʉsa. Tiquina buheriro sahata yerare tiquina.

4 Masare peye dutire tiquina. Sa dutiepeta tiquina dutiro saha masa yeragʉ̃ ihñañe tiquinare yedohoerare.

5 Masa tiquina ihñono dihita quehnoano ye ihñomene tiquina. Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũre tiquina duhu sãñe acarigãre, bʉjʉ cjũñe acarigãre tiquina wʉhdoa bui dʉhte yori, masare ihña dutiye. Tiquina omocari gʉ̃hʉre dʉhte yori. Sa ye tiquina suhti tu pjeri da bui tiquina ohõri da ehsa yʉhdʉari da ijire. Cohãcjʉ̃re tiquina ño peorire masa pehere ye ihñoñe nimene tiquina. Ti queoro ijierare tiquina sa ye ihñoñe.

6 Sa ye bose decori ijigʉ̃ pʉhtoa tiquina dujiyepʉ duji duare. Sa ye judio masa mari buheye wʉhʉsepʉ gʉ̃hʉre quehnoañe dujiye pahtari dihitare cahmene tiquina.

7 Sa ye doeri cjẽ duaropʉ apequina pʉhtoare quehnoano ño peo tiquina sinino saha tiquina piti cagʉ̃ cahmene tiquina. Tiquinare “Buhegʉ”, masa tiquina ni pisugʉ̃ cahmene.

8 ’Apequina mʉsare pisuye “Buhegʉ”, niedacãhdo. Mʉsa ijipihtina ihcãno saha ijina nine. Sa yegʉ mʉsare buhegʉ ihcʉ̃ta ijiaja.

9 Sa yena ahri yehpa cjẽnare “Mari pacʉ”, nina tiquinare ño peona niaga. Ne sa niedacãhña. Ʉhmʉse cjʉ̃no dihita mari Pacʉ ijire. Tiquiro dihitare ño peoro cahmene marine.

10 Sa yena masʉnore “Pʉhto”, niedacãhña. Mʉsa pʉhto yʉhʉ Cristo pehe ihcʉ̃ta ijiaja.

11 Cahacjʉ̃no yero saha mʉsare yedohoriquiro tiquiro ijire mʉsa pʉhtoro ijiatiquiro.

12 Ihcãquiro pʉhtoro iji duaro tiquirore ihyo ijiriquiro yero saha ijiro cahmene. Sa yero “Ihyo ijigʉ ijiaja yʉhʉ”, ni tʉhoturiquiro pehe pʉhtoro ijirota, ni yahuri Jesu.

13 Tiquiro sa nidi bato tiquinare yahu nemori: —‍Mʉsa judio masare buhena, fariseo masa gʉ̃hʉ ñano yʉhdʉnata. Masa ihñono dihita quehnoano iji mehona ijire mʉsa. Sijoro saha mʉsa buhegʉ̃ tʉhoye masa pehe Cohãcjʉ̃ pʉhtoro ijiropʉre wahasi. Mʉsa gʉ̃hʉ topʉre wahasi. Sa yena topʉre waha duayequinare cahmotare mʉsa.

14 ’Mʉsa judio masare buhena, fariseo masa gʉ̃hʉ ñano yʉhdʉnata. Masa ihñono dihita quehnoano iji mehona ijire mʉsa. Wape wiha numia ye wʉhʉsere tiquina cʉoye gʉ̃hʉre ehmare mʉsa tiquina numiare. Sa yena yoari pje masa ihñonopʉ Cohãcjʉ̃re sini ihñomene mʉsa masare. Mʉsa sa yeri buhiri peyequina yʉhdʉoro Cohãcjʉ̃ buhiri dahrerota mʉsare.

15 ’Mʉsa judio masare buhena, fariseo masa gʉ̃hʉ ñano yʉhdʉnata. Masa ihñono dihita quehnoano iji mehona ijire mʉsa. Pajiri mapʉ pehã, yoaro cjẽ yehparipʉ wahare mʉsa, mʉsa dutiyere yeatiquirore macana tana. Mʉsa dutiyere yeatiquirore boca, tiquirore buhere. Mʉsa sa yegʉ̃ tiquiro pehe mʉsa yʉhdʉoro pecapʉ wahatiquiro ijirota.

16 ’Mʉsa ñano yʉhdʉnata. Caperi bajueyequina tiquina ihña masieno saha masiena ijire mʉsa. Sa ijiepenata apequinare buhemene mʉsa. Ohõ saha ni buhemene mʉsa: “ ‘Cohãcjʉ̃ wʉhʉ mehna yʉhʉ nino sahata yeitja’, nidiquiro, tiquiro nidiro sahata yerapegʉ̃ta quehnoanota”, ni buhemene mʉsa. “ ‘Cohãcjʉ̃ ya wʉhʉ cjẽ uru mehna yʉhʉ nino sahata yeitja’, nidiquiro tiquiro pehere tiquiro nidiro sahata ye sohtori tiro cahmene”, ni ti gʉ̃hʉre buhemene mʉsa.

17 Caperi bajueyequina tiquina ihña masieno saha masiena ijire mʉsa. Tʉho masiena ijire. ¿Dise boro pehere ño peoro cahmeajari? Urure ño peoeraro cahmene. Cohãcjʉ̃ pehe ti uru ti wʉhʉpʉ ijigʉ̃ quehnoañe ijigʉ̃ yere tire. Sa yena ti wʉhʉ pehere ño peoro cahmene mʉsare. Sa ye mʉsa buheye pehe queoro ijierare.

18 Ahri gʉ̃hʉre buhemene mʉsa: “ ‘Cohãcjʉ̃ wʉhʉ cjã altar mehna yʉhʉ nino sahata yeitja’, nidiquiro tiquiro nidiro sahata yeragʉ̃ quehnoanota”, ni buhemene mʉsa. “ ‘Ti altar bui ijiye mehna Cohãcjʉ̃re tiquina ohori mehna yʉhʉ nino sahata yeitja’, nidiquiro tiquiro pehere tiquiro nidiro sahata ye sohtori tiro cahmene”, ni buhemene mʉsa.

19 Caperi bajueyequina tiquina ihña masieno saha masiena ijire mʉsa. ¿Dise boro pehe ti waro ijiajari, mʉsa tʉhotugʉ̃? Cohãcjʉ̃re masʉno tiquiro ohori ti waro ijiera cjũre. Ti altar bui Cohãcjʉ̃re tiquiro ohogʉ̃, quehnoañe wahare ti altar bui ijiye. Sa yero ti altar pehe ihyo ijiri altar ijierare. Cohãcjʉ̃re tiquina ohori bui cjũnogã quehnoari altar ijire.

20 Sa yero “Cohãcjʉ̃ wʉhʉ cjã altar mehna yʉhʉ nino sahata yeitja”, ihcãquiro nino, ti altar bui cjẽ tiquiro ohori mehna sa nino niaga. Sa ye mʉsa buheye pehe queoro ijierare.

21 Sa yero “Cohãcjʉ̃ wʉhʉ mehna yʉhʉ nino sahata yeitja”, ihcãquiro nino, potota Cohãcjʉ̃ mehnata sa ninota niaga. Cohãcjʉ̃ ti wʉhʉ cjʉ̃no ijire.

22 Sa yero “Ʉhmʉse mehna yʉhʉ nino sahata yeitja”, ihcãquiro nino, Cohãcjʉ̃ ijiropʉ mehnata sa nino niaga. Sa yero Cohãcjʉ̃ mehnata sa nino niaga. Tiquiro pehe to cjʉ̃no ijire. Sa ye mʉsa buheye pehe queoro ijierare.

23 ’Mʉsa judio masare buhena, fariseo masa gʉ̃hʉ ñano yʉhdʉnata. Masa ihñono dihita quehnoano iji mehona ijire mʉsa. Moa yero saha ijiyere ihyayere ocagʉ̃ yeyere cʉona mehenogã ohomene mʉsa. Cohãcjʉ̃re ño peona tana pahiare ohomene mʉsa. Mehenogã ohomene mʉsa. Menta, anís, comino wame tiye ocagʉ̃ yeyere ohomene mʉsa. Sa ohoepenata quehnoañene yerare mʉsa. Sa yena masare paja ihñedare mʉsa. Sa yena Cohãcjʉ̃re wacũ tutuerare mʉsa. Oteye dʉcare mʉsa nedire mehenogã pahiare mʉsa ohogʉ̃ quehnoare. Sa ohona ohõ saha ye nemoña: Quehnoañene yeya. Sa yena paja ihñaña masare. Sa yena Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaya.

24 Caperi bajueyequina tiquina ihña masieno saha masiena ijire mʉsa. Ohõ saha yere mʉsa: Mʉsa ye dutiyere ye dutina, ihyo ijiyegã warore dutiyere yere mʉsa. Sa yepenata Cohãcjʉ̃ pototi tiquiro dutiye warore yerare mʉsa.

25 ’Mʉsa judio masare buhena, fariseo masa gʉ̃hʉ ñano yʉhdʉnata mʉsa. Masa ihñono dihita quehnoano iji mehona ijire mʉsa. Mʉsa waparire, mʉsa sihniñe wajarire bui mʉsa cosero saha quehnoañene ye ihñore mʉsa buigã warona. Sa yepenata Cohãcjʉ̃ yere queoro yerare mʉsa. Apequina yere ehmana, mʉsa basi dihita bʉjʉyere ne duana ijire mʉsa. Sa dihita tʉhoture mʉsa.

26 Caperi bajueyequina tiquina ihña masieno saha masiena ijire mʉsa fariseo masa. Mʉsa jeripohnarine camesaya mʉsa. Quehnoañe pehere yeya. Mʉsa sa yena masa tiquina ihñonopʉ quehnoana ijinata mʉsa.

27 ’Mʉsa judio masare buhena, fariseo masa gʉ̃hʉ ñano yʉhdʉnata. Masa ihñono dihita quehnoano iji mehona ijire mʉsa. Masa cope, yehseye mehna tiquina wisõri cope yero saha ijire mʉsa. Masa ti copere tiquina ihñagʉ̃ quehnoari cope bajure. Sa bajuepegʉ̃ta, puhiapʉ ahbariquirore, tiquiro cohãrine, ñañene ihñedare tiquina.

28 Sata mʉsa gʉ̃hʉ masa ihñonopʉ quehnoañequina yero saha bajumene mʉsa. Sa quehnoañequina yero saha bajuna mʉsa ijiepegʉ̃ta mʉsa tʉhotuyepʉ ñañe, ni mehoñe iji yʉhdʉare ahbaye yero saha, ni yahuri Jesu.

29 Sa ni tuhasa ohõ saha ni yahu nemori tiquinare: —‍Mʉsa judio masare buhena, fariseo masa gʉ̃hʉ ñano yʉhdʉnata. Masa ihñono dihita quehnoano iji mehona ijire mʉsa. Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtañequina panopʉ cjẽna tiquina masa coperire quehnoano quehnomene mʉsa, tiquinare ño peoro saha yena. Sa yena quehnoano yeyequina mʉna tiquina queoyere mʉsa yeri queoyere quehnoano quehnomene mʉsa.

30 Sa yena ohõ saha niducumene mʉsa: “Panopʉre ʉsã ñecʉsʉmʉa iji turiayequina mʉna tiquina yeriro saha ʉsã pehe yeraboaga. Ti pjepʉ ijiyequinare Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquinare ʉsã wejẽdaboaga”, niducumene mʉsa.

31 Sa nina mʉsa ñecʉsʉmʉa iji turiayequina Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquinare wejẽdiquina mʉna tiquina yerire ihñona nine. Tiquinare wejẽdiquina mʉna tiquina panamena iji turiana mʉsa ijiye gʉ̃hʉre ihñona nine mʉsa.

32 Mʉsa ñecʉsʉmʉa iji turiayequina mʉna tiquina yeriro sahata ye sohtori ticũnahña.

33 ’Añaa yero saha ña yʉhdʉana ijire mʉsa. Mʉsa ñañe yerire bʉjʉa witi duerana Cohãcjʉ̃ mʉsa ñañe buhirire pecapʉ mʉsare tiquiro cohãto pano duhti masiedare mʉsa.

34 Sa yegʉ mʉsare niita niaja. Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquinare, apequina quehnoano masiñequinare, apequina mʉsare buheatiquinare mʉsa cahapʉ ohoutja. Yʉhʉ sa ohogʉ̃ mʉsa pehe ihquẽquina tiquinare wejẽnata. Apequinare curusapʉ quẽ bihanata. Apequinare mʉsa buheye wʉhʉsepʉ tananata. Sa yena macaripepʉ tiquinare ñano yena, oma nʉnʉ tãnata mʉsa.

35 Mʉsa sa yena ijipihtiyequina ñañe marieñequinare mʉsa wejẽdi buhiri buhiri tinata. Abe mʉnanore Caĩ wejẽdi buhiri ijipihtina mʉsa gʉ̃hʉ buhiri tinata. Ijipihtiyequina tiquiro bato ijiyequinare quehnoañequinare tiquina wejẽdi buhiri gʉ̃hʉre buhiri tinata mʉsa gʉ̃hʉ. Sa yena Cohãcjʉ̃ wʉhʉ cahapʉ wahiquinare mʉsa ohori altar cahapʉ Zacariare wejẽahye mʉsa. Tiquiro pehe Berequia macʉno ijiahye. Sa yena tiquiro gʉ̃hʉre mʉsa wejẽdi buhiri buhiri tinata mʉsa.

36 Ijirota mʉsare yahugʉta niaja. Tiquina ijipihtiyequinare tiquina wejẽdi buhiri yojopʉ cjẽna gʉ̃hʉ buhiri tieta, ni yahuri Jesu.

37 Sa ni tuhasa ohõ saha ni nemori: —‍Ahyou, Jerusalẽ cjãna, Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquinare wejẽdina ijire mʉsa. Mʉsa acaye panopʉ cjẽna gʉ̃hʉ sata yeyequina mʉna ijiahye. Sa yena mʉsa cahapʉ tiquiro ohoriquinare ʉtã paca mehna doque wejẽdina ijire mʉsa. Canaca ticoro pohnene ticoro wʉye dʉpʉri mehna ticoro moha cuñano saha peye tahari cahĩducumi mʉsare. Mʉsare cahmemi. Mʉsa pehe yʉhʉre ne cahmedari.

38 Yojopʉ mʉsa ya maca cohõri maca ijirota.

39 Ijirota mʉsare niita niaja. Camepʉ ahtaʉtja yʉhʉ. Sa yʉhʉ ahtagʉ̃ ihñana mʉsa yʉhʉre “Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna ahtariquiro quehnoahdo”, ninata. Yʉhʉre mʉsa tire niato pano yʉhʉ tojoa tato pano pari turi yʉhʉre ihñasi mʉsa, nidi Jesu tiquinare.