Luke 11 in Piratapuyo

1 Ihcã deco Jesu Cohãcjʉ̃re sinino niahye. Tiquiro sini tuhasagʉ̃, ihcãquiro tiquiro buheyequina mehna cjʉ̃no tiquirore ohõ saha niahye: —‍Pʉhto, Ñu tiquiro buheyequinare tiquiro buheriro sahata Cohãcjʉ̃re siniñene ʉsã gʉ̃hʉre buheya mʉhʉ, niahye tiquiro Jesure.

2 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro Jesu tiquinare yahuahye: —‍Ohõ saha Cohãcjʉ̃re siniña: “Ʉsã Pacʉ, ʉhmʉse cjʉ̃ mʉhʉ quehnoagʉ sa ijiducure. Yojopʉre ijipihtiyequina pʉhto ijiya.

3 Sa yegʉ decoripe ʉsã ihyatire ohoducuya ʉsãre.

4 Apequina ʉsãre tiquina ñañe yerire ʉsã boaja. Sa yegʉ mʉhʉ gʉ̃hʉ ʉsã ñañe yerire boya. Sa yegʉ ʉsã ñañene ye duagʉ̃ ʉsã tutuaro cahmegʉ̃ ihñagʉ tire ʉsãre ye dutiegʉta”, ni siniña Cohãcjʉ̃re, niahye Jesu tiquinare.

5 Came Jesu quiti mehna tiquiro buheyequinare ohõ saha ni buheahye: —‍Ihcãquiro ñami decopʉ tiquiro acayʉro ya wʉhʉpʉ waha, tiquirore siniahye: “Yʉhʉ acayʉ, ihtiaria pã pacare ohoya yʉhʉre.

6 Apequiro yʉhʉ acayʉro tinino ahtariquiro mianogãta ya wʉhʉpʉ wihiri. Sa yegʉ tiquirore yʉhʉ nuati mariedare”, niahye tiquiro acayʉrore.

7 Tiquiro sa nigʉ̃ tiquiro acayʉro wʉhʉ puhiapʉ ijiriquiro yʉhtiahye: “Yʉhʉre cariboeracãhña. Sopecaha bihariro ijire. Yʉhʉ, yʉhʉ pohna mehna carĩna niaja. Wahcãno pjeraga yʉhʉre mʉhʉre ihyayere ohoborigʉ”, niahye tiquiro acayʉro.

8 ¿Dʉhse waharotari sinidiquirore? Poto niaja mʉsare. Tiquiro acayʉro ijieperota, ihyaye ohoboriquiro wahcã duerahye. Tiquiro wahcã duerapegʉ̃ta ihyaye sinidiquiro pehe bʉe tiro marieno tiquiro yoari pje siniducugʉ̃ ijipihtiye tiquiro sinidiro sahata ohorota.

9 Sa yegʉ ahrire mʉsare ni yahugʉ niaja: Cohãcjʉ̃re siniña. Sa sinina mʉsa nenata. Mʉsa sinidire bocanata. Tiquirore sa siniducuya. Mʉsa sa yegʉ̃ tiquiro ohorota.

10 Ijipihtiyequina Cohãcjʉ̃re siniñequina neeta. Sa ye tiquina sinidire bocaeta. Sa yero ijipihtiyequina Cohãcjʉ̃re sa siniducuyequinare tiquiro tiquinare ohorota.

11 ’¿Mʉsa pohna mʉsare wahire tiquina sinigʉ̃ añare ohoboagari mʉsa tiquinare?

12 ¿Mʉsa pohna canaca dʉere tiquina sinigʉ̃ cutipare ohoboagari mʉsa tiquinare? Ne ohosi.

13 Mʉsa ñana ijiepenata mʉsa pohnare quehnoañene ohoe tiri mʉsa. Sa yero Cohãcjʉ̃ pehe mʉsa ohori yʉhdʉoro quehnoañene ohore mʉsare. Tiquiro mari Pacʉ ʉhmʉse cjʉ̃no Espíritu Santore ohorota tiquirore siniñequinare, niahye Jesu tiquiro buheyequinare.

14 Ti pjere Jesu watĩnore cohãno niahye. Watĩno pehe yahuducu masiedagʉ̃ yeahye masʉnore. Sa yero watĩno masʉnore tiquiro duhuri bato masʉno pehe yahuducu dʉcahye. Tiquiro yahuducugʉ̃ tʉhoye masa peyequina tʉho maria wahahye.

15 Tiquina sa tʉho mariepegʉ̃ta apequina pehe ohõ saha niahye: —‍Ahriquiro Jesu watĩare tiquiro cohãgʉ̃ Beelzebú wame tiriquiro watĩa pʉhtoro pehe tiquirore yedohore, niahye apequina.

16 Apequina “¿Jesu Cohãcjʉ̃ tiquiro ohoriquiro ijiajari?” ni masi duaye tiquirore Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna ye ihño dutimahye.

17 Tiquina sa dutigʉ̃ tʉhoro “Watĩno tutuaye mehna watĩare cohãre”, ni, tiquina tʉhotuyere masino, tiquinare ohõ saha ni yahuahye Jesu, “Watĩno ye tutuaye mehna watĩare cohãgʉ niedaja”, nino taro: —‍Ihcã yehpa cjẽna tiquina basi cahmequeñe, ti yehpa cjẽna yaria pihtia wahaboaga. Sa ye ihcã wʉhʉ cjẽna tiquina basi cahmequeñe, ti wʉhʉ cjẽna waha pihtia wahaboaga.

18 Sa ye, watĩno yequina watĩa tiquina basi cahmequeñe, tiquina watĩa gʉ̃hʉ waha pihtia wahaboaga. Ihcã curua iji masiedaboaga. Mʉsa yʉhʉre ohõ saha nine. “Tiquiro watĩno tutuaye mehna watĩare cohãre”, mʉsa yʉhʉre nina niaga.

19 ¿Yʉhʉre mʉsa nidi poto ijigʉ̃ mʉsa mehna cjẽna watĩare cohãñe watĩno tutuaye mehnata cohãjari tiquina gʉ̃hʉ, mʉsa ihñagʉ̃? Mʉsa mehna cjẽna watĩare cohãñe, watĩno tutuaye mehna cohãñe niedare. Ahrire masina watĩno tiquiro tutuaye mehna watĩare yʉhʉ cohãedagʉ̃ masinata mʉsa.

20 Sa yegʉ yʉhʉ pehe watĩare cohãgʉ Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna cohãja. Ahrire masina, Cohãcjʉ̃ tiquiro pʉhtoro iji dʉcayere masinata mʉsa.

21 ’Tutuariquiro tiquiro ye wamoa mehna tiquiro ya wʉhʉre tiquiro ihña ihbogʉ̃ tiquiro yere apequina yaque masiedare.

22 Tiquiro sa ihña ihboepegʉ̃ta apequiro tutua yʉhdʉriquiro tiquiro mehna cahmeque, tiquirore yʉhdʉdʉca, tiquiro ye wamoare ehma cã, tiquiro yere ehma cãhre. Ohõ sahata ye yʉhdʉdʉcaro cahmene watĩare.

23 Ihcãquiro yʉhʉre cahmedaro, yʉhʉre ihña tuhtiriquiro ijire. Ihcãquiro yʉhʉre yedohoeraro yʉhʉre ñano yero nine, ni buheahye Jesu.

24 Sa yero tiquiro tʉhotuye mehna ohõ saha ni queoye mehna buheahye tiquinare: —‍Watĩno masʉno mehna ijiriquiro waha, tiquiro aco marieni yehpapʉ tinino, tiquiro ijiatore macamahye. Bocaeraro, ohõ saha ni tʉhotuahye: “Masʉno yʉhʉ duhuriquiro mehna pari turi ijigʉ wahaʉtja”, ni, tʉhotuahye tiquiro.

25 Sa nino tiquiro tojoa waha, masʉnore bocahye. Sa tiquiro bocagʉ̃ masʉno pehe quehnoariquiro ijimahye.

26 Sa yero watĩno apequina siete watĩare tiquiro yʉhdʉoro ñañequinare pijiro wahahye. Tiquiro sa pijigʉ̃ tiquina ijipihtiyequina watĩa masʉno mehna ijiahye. Sa yero masʉno pehe to pano ihcãquiro watĩnore cʉoro, ñariquiro ijimahye. Camepʉ pehere peyequina watĩare cʉoriquiro ijiro, to pano tiquiro ijiriro yʉhdʉoro ña yʉhdʉariquiro ijiahye, niahye Jesu.

27 Tire tiquiro sa nigʉ̃ masa watoa ijiricoro numino Jesure yahuahye: —‍Mʉhʉre pohna tiricoro, mʉhʉre apũoricoro bucuericoro ijire, niahye Jesure.

28 Ticoro sa ni tuhasagʉ̃ tʉhoro Jesu ticorore yʉhtiahye: —‍Cohãcjʉ̃ yahuducuyere tʉhoyequina tiquiro dutiyere yeyequina tiquinata ijiaga bucueyequina, niahye Jesu ticorore.

29 Sa ye peyequina masa Jesu cahapʉ tiquina wihigʉ̃, tiquiro tiquinare yahu nemoahye: —‍Yojopʉ cjẽna ñañequina ijire. Yʉhʉre poto nigʉ yʉhʉ ijiyere tiquina masi duaye, Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna yʉhʉ ye ihñogʉ̃ ihña duamene. Tiquina sa ihña duepegʉ̃ta Jona panopʉ cjʉ̃no Cohãcjʉ̃ tutuaye mehna tiquiro yeri dihitare ihñonota Cohãcjʉ̃ tiquinare.

30 Jona Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquiro ijiro, tiquiro Nínive wame tiri maca cjẽnare Cohãcjʉ̃ yere tiquiro masigʉ̃ yeriro sahata yʉhʉ masʉ Cohãcjʉ̃ ohorigʉ masigʉ̃ yeaja yojopʉ cjẽnare.

31 Buhiri dahreati deco ijigʉ̃ pʉhtoro sur cjõno panopʉ cjõno ducu, yojopʉ cjẽnare “Ñana ijire mʉsa”, ni, yahusãnota ticoro. Ticoro Salomo panopʉ cjʉ̃no tiquiro masiñene tʉho duaro yoaropʉ ahri yehpa ape siepʉ ijiricoro Salomore tʉhoro ahtahye. Sa yero quehnoano yero niahye yojopʉ cjẽna yʉhdʉoro. Sa yero ticoro yahusãnota yojopʉ cjẽnare. Sa nigʉ mʉsare poto niita niaja. Yojopʉ mʉsare yʉhʉ buheye Salomo tiquiro buheri yʉhdʉoro ijire.

32 Buhiri dahreati deco ijigʉ̃ Nínive wame tiri maca cjẽna gʉ̃hʉ ducu, yojopʉ cjẽnare “Ñana ijire mʉsa”, ni yahusãeta tiquina. Jona tiquinare Cohãcjʉ̃ yere tiquiro yahugʉ̃ tʉhoye, tiquina ñañene bʉjʉa witi, quehnoañene cahmeahye tiquina pehe. Sa cahmeñe quehnoano yeye niahye yojopʉ cjẽna yʉhdʉoro. Sa ye tiquina gʉ̃hʉ yojopʉ cjẽnare “Ñana ijire mʉsa”, ni yahusãeta. Mʉsare poto niita niaja. Yojopʉ mʉsare yʉhʉ buheye Jona tiquiro buheri yʉhdʉoro ijire, ni yahuahye Jesu.

33 Sa yero queoye mehna buhero ohõ saha ni yahu nemoahye tiquinare: —‍Masa sihãriare sihãñe nʉoedare. Tiare sihãñe dihi sutu docapʉ duhu dapoerare. Tiare ʉhmʉsepʉ duhu peore wʉhʉpʉ sajã tayequina tiquina quehnoano ihña sajã tatore yeye.

34 Sihãria quehnoano buhriogʉ̃ mari quehnoano ihña masino sahata quehnoañene tʉhotuye mehna quehnoano ye masinata mʉsa. Mʉsa tʉhoturo sahata yere mʉsa. Quehnoañene tʉhotuna quehnoano yere mʉsa. Quehnoañene tʉhotuerana ñañe pehere yere mʉsa.

35 Sa yena quehnoano yeya. Mʉsa tʉhotuyepʉ ñañene wacũedacãhña. Ñañene ne cahmedacãhña.

36 Tuhasa mʉsa tʉhotuyepʉ quehnoañe ijigʉ̃, ñañe ne mariedagʉ̃ quehnoañe dihitare tʉhotunata, ni buheahye Jesu.

37 Jesu tiquiro buhe tuhasagʉ̃ ihña, fariseo masʉno tiquirore tiquiro ya wʉhʉpʉ ihya dutiro pijiahye. Sa yero Jesu tiquiro ya wʉhʉpʉ sajã sa, tiquina ihyaropʉ tiquina mehna nuju sahye.

38 Tiquiro sa nuju sagʉ̃ fariseo masʉno pehe Jesure ihña nʉnʉno judio masa tiquina omo coseducuro sahata tiquiro omo coseragʉ̃ ihñano ohõ saha ni tʉhotuahye: “Yohou. ¿Ahriquiro dʉhsero omo coserajari ʉsã yero saha?” ni tʉhotuahye.

39 Tiquiro sa ni tʉhotugʉ̃ masino Jesu tiquirore yahuahye: —‍Mʉsa fariseo masa sihniñe parire, wapari gʉ̃hʉre bui pehe dihitare mʉsa cosero sahata quehnoañene ye ihñore mʉsa buigã warona. Sa yepenata Cohãcjʉ̃ yere queoro yerare. Apequina yere ehma mʉjare mʉsa. Sa yena ñañe dihitare tʉhoture mʉsa.

40 Tʉho masiedare mʉsa. Cohãcjʉ̃ mʉsa pagʉrire yeriquiro mʉsa tʉho masiñe gʉ̃hʉre yeahye. ¿Tire masiedajari mʉsa?

41 Sa yena mʉsa yere pejecʉoyequinare ohoya mʉsa. Mʉsa sa yena quehnoañene tʉhotuna ijinata.

42 ’Mʉsa fariseo masa ñano yʉhdʉnata. Moa yero saha ijiyere ihyayere ocagʉ̃ yeyere cʉona mehenogã ohomene mʉsa. Cohãcjʉ̃re ño peona tana pahiare ohomene mʉsa. Sa ohoepenata quehnoañene yerare mʉsa. Sa yena masare paja ihñedare mʉsa. Sa yena Cohãcjʉ̃re ño peoerare mʉsa. Oteye dʉcagãre mʉsa nedire mehenogã Cohãcjʉ̃re mʉsa ohogʉ̃ quehnoarĩne. Sa ohona ohõ saha ye nemoña: Quehnoañene yeya. Sa yena paja ihñaña masare. Sa yena Cohãcjʉ̃re ño peoya mʉsa.

43 ’Mʉsa fariseo masa ñano yʉhdʉnata. Buheri wʉhʉpʉ ijina, quehnoañe dujiye dihitare duji duare mʉsa. Doeri cjẽ duaropʉ apequina pʉhtoare quehnoano ño peo tiquina sinino saha mʉsare piti cagʉ̃ cahmene mʉsa.

44 ’Ñano yʉhdʉnata mʉsa. Masa cope nʉori cope yero saha ijire mʉsa. Ti cope cahagã masa ijiye, puhiapʉ cjʉ̃no ahbariquirore ihñedare tiquina. (Sata masa mʉsa cahagã ijiye, mʉsa tʉhotuyepʉre ñañe ijiyere masiedare tiquina,) niahye Jesu tiquinare.

45 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoro judio masare buheyequina mehna cjʉ̃no Jesure yahuahye: —‍Buhegʉ, tire nigʉ ʉsã gʉ̃hʉre ñano nii niaga mʉhʉ, niahye tiquiro Jesure.

46 Tiquiro sa nigʉ̃ Jesu yʉhtiahye: —‍Ijirota ijire. Judio masare buhena mʉsa gʉ̃hʉ ñano yʉhdʉnata. Mʉsa apequinare tiquina ye masiedarire ye dutire mʉsa tiquinare. Sa ye dutiepenata mʉsa pehe tiquinare ne mehenogã yedohoerare ti dutiyere tiquina yeati pehere.

47 ’Sa yena mʉsa ñano yʉhdʉnata. Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina panopʉ cjẽna tiquina masa coperire quehnoano quehnomene mʉsa tiquinare ño peoro saha yena. Mʉsa sa yepegʉ̃ta panopʉ cjẽna mʉsa acaye pehe tiquinare wejẽahye.

48 Mʉsa acaye panopʉ cjẽna pehe Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquinare tiquina wejẽdiro sahata mʉsa gʉ̃hʉ yeboaga. Sa yena yojopʉre ti masa coperire quehnomene mʉsa. Sa quehnona mʉsa acaye tiquinare tiquina wejẽdire wacũre mʉsa. Sa tiquina wejõrire wacũna “Quehnoa cãhre”, ni wacũre mʉsa.

49 ’Cohãcjʉ̃ tiquiro masiñe mehna ohõ saha ni yahuahye: “Yeere yahu mʉhtariquina gʉ̃hʉre yʉhʉ buhe duti cũriquina gʉ̃hʉre ohoutja tiquinare. Sa yeye tiquina yʉhʉ ohoriquinare apequinare wejẽ, apequinare ñano yeeta”, niahye Cohãcjʉ̃.

50 Ahri yehpare Cohãcjʉ̃ tiquiro bajumehnedi bato Caĩ pehe Abere wejẽahye. Sa ye Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquinare Abe bato ijiyequina gʉ̃hʉre ñañequina wejẽahye. Came Zacariare Cohãcjʉ̃ wʉhʉpʉ Cohãcjʉ̃re ño peori altar cahapʉ mʉsa acaye wejẽahye. Ijipihtiyequina tiquinare tiquina wejẽdi buhiri yojopʉ cjẽnare Cohãcjʉ̃ buhiri dahrerota. Sata ijire. Mʉsare nigʉta niaja. Ijipihtiyequina tiquinare tiquina wejẽdi buhirire yojopʉ cjẽnare Cohãcjʉ̃ buhiri dahrerota.

52 ’Mʉsa judio masare buhena, mʉsa ñano yʉhdʉnata. Cohãcjʉ̃ masiñene tiquina ojoari pũrine cʉoepenata apequinare yahuerare mʉsa. Mʉsa basi Cohãcjʉ̃ yere tʉhoerare. Sa yena apequina tiquiro yere tiquina tʉho duepegʉ̃ta tire mʉsa tiquinare tʉho dutierare, niahye Jesu tiquinare.

53 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoye judio masare buheyequina, fariseo masa gʉ̃hʉ tiquiro mehna usua, tiquirore ñano yahuducuahye. Sa ye Jesu tiquiro ñano yʉhtigʉ̃ tʉho duaye, tiquina peye ni meho cũ sinitumahye tiquirore, tiquirore yahusã duaye.