Acts 27 in Piratapuyo

1 Pablore Italiapʉ yucʉsa mehna ohoye tehe, tiquirore apequina mehna tiquina peresu yeriquina mehna Julio wame tiriquiro mehna cũri tiquina. Julio cien surara pʉhtoro ijiro, tiquiro ya curua “Augusto yequina surara”, wame tiri.

2 Sa yena Adramitio wame tiro cjãria yucʉsapʉ sajãʉ ʉsã. Tia Asiapʉ wahatia ijiri. Sajã tuhasa, tia mehna wahaʉ. Aristarco Tesalónica wame tiri maca cjʉ̃no ʉsã mehna wahari. Tesalónica Macedonia yehpapʉ ijire.

3 Ape decopʉ ʉsã Sidõpʉ esaʉ. Topʉ esaro Julio Pablore quehnoano yeri. Sa yero Pablore tiquiro mehna cjẽna cahapʉ ihñano waha dutiri. Sa yero Pablo mehna cjẽna tiquirore tiquiro cahmeñene tiquina ohogʉ̃ “Quehnoanota”, nidi Julio.

4 Yucʉsa mehna ʉsã pehãgʉ̃ tutuaro wihnono ʉsãre ape siepʉ wẽdoque pehõri. Sa yena Chipre wame tiri nʉcʉo cahmotaropʉ poto pehepʉ wahaʉ ʉsã.

5 Tee Ciliciare yʉhdʉa, Panfilia gʉ̃hʉre yʉhdʉa, Mira wame tiri macapʉ Licia yehpapʉ ijiri macapʉ pehã saʉ.

6 Topʉ esana, Alejandríapʉ ahtariare, Italiapʉ wahatiare yucʉsare bocaʉ. Sa yero ʉsãre tiapʉ waha dutiri surara pʉhtoro.

7 Peye decori dero dero waha, “Wape cʉo yʉhdʉare”, ni, waha, Gnido wame tiri maca potopʉ esaʉ ʉsã. Topʉ esa yʉhdʉa, wihnono tutuaro wẽgʉ̃, ʉsã waha duariropʉ ʉsãre wẽ ohõedari. Sa yena ʉsã cũ pehe pehepʉ majare pehãa wahaʉ. Sa yena Creta wame tiri nʉcʉo cahmotari pahrẽ pehe ʉsã pehãa waha, Salmón wame tiri ñoare yʉhdʉa wahaʉ ʉsã.

8 Topʉ yʉhdʉ, ti nʉcʉo dʉhtʉ cahapʉ waha, “Wape cʉo yʉhdʉare”, ni, waha, Quehnoari petamaha wame tiropʉ wahã saʉ. Petamaha Lasea wame tiri maca cahapʉ ijiri.

9 Topʉ yoari pje ʉsã ijiri bato, ʉsã wahato pehe cua yʉhdʉari. Sa yero tiquina sijiri deco bose deco yʉhdʉri bato, Pablo tiquinare yahuri:

10 —‍Tʉhoya mʉsa. Sijiri deco bose deco bato mari wahagʉ̃ marine minino cua yʉhdʉare. Ahria yucʉsa, yucʉsa cjẽ, mʉsa doeri cjẽ gʉ̃hʉ mari mehna cjẽna gʉ̃hʉ mari butiboaga mari wahana, nidi Pablo.

11 Tiquiro sa niepegʉ̃ta surara pʉhtoro yucʉsa upʉrore tʉhoro, ohoturiquiro gʉ̃hʉre tʉhoro, Pablo yahuye pehere tʉho duerari waha duaro.

12 Tiquina pahsari petamaha quehnoari petamaha pohecʉ ijigʉ̃ tiquina pahsari petamaha ijierari. Sa ijiri petamaha ijigʉ̃ yucʉsa cjẽna peyequina waha dua, Fenicepʉ yojoa duamedi. Fenice Creta wame tiri nʉcʉo cjã petamaha ijiro, wihnono ahtaro pehe, asʉ̃ sajãno pehe cũ pehe pehepʉ, poto pehepʉ gʉ̃hʉre ihñadoqueo, wihnono ahtagʉ̃ quehnoano cahmotari maca ijiri. Sa ijiri petamaha ijigʉ̃ masiñe tiquina topʉ ihcã pohecʉ iji duamedi.

13 Sa ye sur pehe derogã wihnono ahta dʉcari. “Miare quehnoari deco mari wahati deco ijire”, ni tʉhotumahye tiquina. Sa wihnono wẽgʉ̃ yucʉsa mehna waha dʉca, Creta nʉcʉo dʉhtʉ cahagã yojoaʉ ʉsã.

14 Sa yojoaepegʉ̃ta came cjũno wihnono noreste wame tiri wihnono tutuaro wẽdi.

15 Sa yero yucʉsare wihnono tutuaro wahã wihiri. Wihnono ahtaro pehere waha masiedana, majare paha, wihnono wẽonopʉ wahaʉ ʉsã.

16 Cauda wame tiri nʉcʉogã cahapʉ sur pehepʉ waha, ti nʉcʉogã ʉsãre mehenogã cahmotari. “Marine wape cʉo yʉhdʉare”, nina tore pajiria yucʉsa cjãria meheniagã yucʉsagãre quehnoano weje peo dʉhtei ʉsã.

17 Tiagãre yucʉsapʉ ʉsã weje peo dʉhteri bato pajiria yucʉsapʉ pajiri da mehna tiquina wahme ñehe peori. Sirte wame tiri padʉrore “Tia yucʉsa doque wahã sari”, niñe, cue nidi tiquina. Sa ye wihno ñeheñe suhtire tiquina ne dijiori bato yucʉsa dihitare wihnono wẽdoqueori.

18 Wihnono, acoro mehna tutuaro ahtari. Ape deco gʉ̃hʉre wihnono mʉnanota ahtagʉ̃ ihñañe tiquina doeri cjẽne diapʉ duredoque ño tuhasa, pehãa wahaʉ ʉsã.

19 Ape deco yucʉsa cjẽne diapʉ cohãri tiquina basi.

20 Peye decori ñicuñe decori ijigʉ̃, asʉ̃ deco cjʉ̃no ñahpicoha paca gʉ̃hʉ ne bajuerari. Sa yero tutuaro wihnono wẽdi. Sa yena “Minia wahaja mari. Sa yena yariaa wahanata”, ni tʉhotumi ʉsã.

21 Sa ye tiquina yoari pje tiquina sijiri bato Pablo tiquina poto ducu, yahuri tiquinare: —‍To pano mʉsare yʉhʉ yahugʉ̃ tʉhoerari mʉsa. “Cretapʉ ijirina mari wahagʉ̃ cuarĩaga”, yʉhʉ nigʉ̃ tʉhoerari mʉsa. Yʉhʉre tʉhona, ahria cjẽ ijipihtiyere boeraboaya mʉsa.

22 Sa niepegʉta yojopʉ mʉsare yahuaja. Cueracãhña. Ijipihtina mari yʉhdʉnata. Ahria yucʉsa dihita marine wahtia waharota.

23 Mia ñamine Cohãcjʉ̃ yaquiro angel yʉhʉre bajuari. Cohãcjʉ̃ yaquiro ijiaja yʉhʉ. Sa yegʉ tiquirore ño peoaja yʉhʉ. Angel pehe yʉhʉ cahapʉ ahtaro, yahuri.

24 “Pablo, cueracãhña. Ijipihtiyequina pʉhtorore mʉhʉ yerire mʉhʉre yahuro cahmene. Cohãcjʉ̃ quehnoariquiro ijire. Sa yero tiquirore mʉhʉ sinidiro sahata yojopʉre mʉhʉ mehna cjẽna gʉ̃hʉre yedohorota”, nidi yʉhʉre angel.

25 Sa yena cueracãhña mʉsa. Angel yʉhʉre tiquiro nidiro sahata waharota. Cohãcjʉ̃re wacũ tutuaja yʉhʉ. Sa yegʉ tiquiro yahuriro sahata “Ijirota ijire”, ni tʉhotuaja yʉhʉ.

26 Yʉhʉ sa niepegʉ̃ta marine nʉcʉopʉ wihnono wẽdoque ohõnota, ni yahuri Pablo tiquinare.

27 Ihcã ñami pʉa semana bato pajiri ma Adria wame tiri mapʉ wihnono ʉsãre tutuaro wẽdi. Ti pjere ñami decopʉ yucʉsa cjẽna ʉmʉa pehe “Dʉhtʉ cahapʉ ijiaja mari”, ni tʉhoturi tiquina.

28 Sa ni tʉhotuye nʉcʉria comea yuta da mehna dʉhte, duhudoque dijio, queori. Treinta y seis metro waro ʉhcʉãri. Mehenogã waha, queori tja. Ti pjere veintisiete metro waro ʉhcʉãri.

29 Sa ye ʉtã pacare “Doque wahã sari”, niñe yucʉsa ohoturopʉ pititia pjĩne dʉhte pohoye pjĩnine duhudoque dijiori diapʉ. Sa ye “Sojaro mehna bohreahro”, ni, tutuaro sinidi tiquina.

30 Yucʉsa cjẽna ʉmʉa pehe duhtimedi. Tiquina meheniagãre yucʉsa cjãriare diapʉ weje boro poho, yucʉsa ehquẽapʉ dʉhte pohoye pjĩnine tiquina dijioriro sahata yeri tiquina meheniagãre “Marine ihñari”, niñe.

31 Tiquina sa yepegʉ̃ta Pablo surara pʉhtorore, tiquiro yequina surara mehna yahuri: —‍Ahriquina ʉmʉa meheniagã yucʉsa mehna tiquina wahagʉ̃ mʉsa ijipihtina yarianata, nidi Pablo.

32 Tiquiro sa nigʉ̃ tʉhoye surara pehe meheniagãre dʉhteye darire yʉhre sure, tiare cohãri.

33 Bohreato panogã Pablo tiquinare tutuaro ihya dutiri: —‍Pʉa semana waro mʉsa dʉhse wahatire masi duana, cohtena, ne ihyerari mʉsa.

34 Sa yena yojopʉre ihyana taya. Tutuaro mʉsare ihya dutiaja. Mʉsa cati duana ihyaya. Ijipihtina mʉsa yʉhdʉnata, nidi Pablo tiquinare.

35 Tiquiro sa nidi bato Pablo pãre ne, ijipihtiyequina tiquina ihñonopʉ Cohãcjʉ̃re “Quehnoare”, ni duhu peo, tire ihya dʉcari tiquiro.

36 Tiquiro sa ihyagʉ̃ ihñañe tiquina cuero marieno waha, ijipihtiyequina tiquina gʉ̃hʉ ihyari.

37 Ʉsã ijipihtina doscientos setenta y seis masa yucʉsapʉ ijii ʉsã.

38 Tiquina ijipihtiyequina yapia waha “Ahria yucʉsa nʉcʉ niaga”, ni, peye trigo ihyayere diapʉ cohãri.

39 Bohreagʉ̃ yucʉsa cjẽna ʉmʉa nʉcʉore ihñañe, “Ohõ saha wame tiri nʉcʉo ijire ahri nʉcʉo”, ni, ihña masiedari. Sa masiedapeta tiquina pari tucũpʉ padʉro ijigʉ̃ ihñañe, “Mari ti tucũpʉ wahana, topʉre doque pje saboaga padʉropʉ”, nidi tiquina.

40 Sa niñe dʉhte pohoye pjĩnine dʉhteye darire yʉhre sure dijioahye. Ohoturi pjĩ dʉhteye dari gʉ̃hʉre yʉhre sure cãri tiquina. Tiquina sa yeri bato yucʉsa ehquẽa cjã suhtirore wahcõ docori, poto wihnono wẽdoqueogʉ̃ cahmeñe.

41 Sa yepegʉ̃ta yucʉsa ehquẽa pehe ape padʉropʉ quehe sa, nʉjʉa masiedari. Sa yero ohoturore tutuaro pahcõri quẽ ohõgʉ tia ohoturo wahtia wahari.

42 Tia sa wahagʉ̃ ihñañe ohõ saha nidi surara: —‍Ahria minigʉ̃ mari peresu yeriquina dʉhtʉ cahapʉ ba nʉjʉa duhtieta. Sa yena tiquinare wejẽ pehouhna, nidi surara.

43 Sa niepegʉ̃ta surara pʉhtoro pehe Pablore wejẽ dueraro, ijipihtiyequina peresu ijiyequinare wejẽ duerari. Sa yero ijipihtiyequina ba masiñequinare surara pʉhtoro poto dʉhtʉ cahapʉ ba nʉjʉa dutiri.

44 Sa ye apequina yucʉsa cjẽ pjĩni wahti siteri pjĩni mehna bora ñojoa, ti pjĩni bui pesa ba nʉjʉari. Ʉsã sa yena ʉsã ijipihtina dʉhtʉ cahapʉ wahã saʉ.