Romans 2:29 in Macuna 29 No Dios bajiro ʉsi cʉtigʉ, ito yicõri Dios ĩ rotirise yiro robo cʉdigʉ judio masʉ goro ñaguĩji ĩocʉ̃. Judio masa bajiro wiro tacõacõri, ĩ ñeñaro yirisere jidicãgʉ̃ yiguĩji ĩ. Ito bajiro bajigʉ ñaguĩji Dios rotirisere yiro robo cʉdigʉ. Ito bajiro bajigʉre, “Quenagʉ̃ ñami. Ñe seti ma ĩre”, yiguĩji Dios. Masa ĩna, “Quenagʉ̃ ñami”, ĩna yibitibojarocati, “Quenagʉ̃ ñami”, yiguĩji Dioama.
Other Translations King James Version (KJV) But he is a Jew, which is one inwardly; and circumcision is that of the heart, in the spirit, and not in the letter; whose praise is not of men, but of God.
American Standard Version (ASV) but he is a Jew who is one inwardly; and circumcision is that of the heart, in the spirit not in the letter; whose praise is not of men, but of God.
Bible in Basic English (BBE) But he is a Jew who is a secret one, whose circumcision is of the heart, in the spirit and not in the letter; whose praise is not from men, but from God.
Darby English Bible (DBY) but he [is] a Jew [who is so] inwardly; and circumcision, of the heart, in spirit, not in letter; whose praise [is] not of men, but of God.
World English Bible (WEB) but he is a Jew who is one inwardly, and circumcision is that of the heart, in the spirit not in the letter; whose praise is not from men, but from God.
Young's Literal Translation (YLT) but a Jew `is' he who is `so' inwardly, and circumcision `is' of the heart, in spirit, not in letter, of which the praise is not of men, but of God.
Cross Reference Matthew 23:25 in Macuna 25 ’Bʉjato bʉjarã wãna ya mʉa fariseo gaye tʉoĩarã, judio masa rotirise riasori masa mʉa cʉni. “Queno yirã ña gʉa”, yibojarãti mʉa yiro robo yirã meje ña mʉa. Somotẽro idira tẽrori cʉni joejʉa riti coea mʉa. Totijʉama ñarocõti ʉeri cʉtia maji. Mʉa guaja, joe rujʉ riti coea mʉa. Jubejʉama ñeñaro tʉoĩa maji. Gãjerã ĩna rʉcorise ti ʉorã ĩnare rʉoa mʉa. Ito bajiri bʉjato bʉjarã wãna ya mʉa.
Luke 11:39 in Macuna 39 Ĩ ti ʉcaja ticõri, ado bajiro yiyijʉ mani Ʉjʉ Jesús ĩre: —Mʉa fariseo gaye tʉoĩarã, joeti coeboja mʉa. Somotẽro idira tẽrori cʉni joejʉa riti coea mʉa. Totijʉama ñarocõti ʉeri cʉticõa. Mʉa guaja cʉni, joe rujʉ riti coea mʉa. Jubejʉama ñeñaro tʉoĩa mʉa maji. Ito bajiri gãjerã ĩna rʉcorise ti ʉorã ĩnare rʉoa mʉa.
Luke 17:21 in Macuna 21 Diore tʉorʉ̃nʉrã mʉa ñaja, mʉa ya ʉsijʉ ñacãguĩji ĩja. Ito bajiri, “Recoti ado ña. Õjʉ ña ĩ rotiro”, yi masiña ma, mani ya ʉsijʉ ĩ ñajare, yiyijʉ Jesús fariseo gaye tʉoĩarãre.
John 3:5 in Macuna 5 —Riti mʉre gotia yʉ. Masa jeyaro jacona rujearãji. Ito bajibojarocati Espíritu Santona rujeabicʉ Dios ĩ rotirojʉ ejabiquĩji.
John 4:23 in Macuna 23 Ija ñaro yiroja, ito yicõri adocãta cʉni ña, riojo Diore masa ĩna rʉ̃cʉbʉo ãmosaja, ĩna ya ʉsijʉ ĩre rʉ̃cʉbʉorã yirãji ĩna. Ito bajiro ĩre rʉ̃cʉbʉore ãmoami mani Jacʉ.
John 5:44 in Macuna 44 Mʉamasi gãmeri rʉ̃cʉbʉorejʉa ãmoboja mʉa. Dios sĩgʉ̃ti ñami mani Ʉjʉ. Ito bajibojarocati ĩre cʉdibiticõri mʉare ĩ wanʉroca yibea mʉa. Ito bajiro bajirã ñari yʉre cʉni tʉorʉ̃nʉbea mʉa.
John 12:43 in Macuna 43 Dios gaye rẽto bʉsaro, masa gaye rʉ̃cʉbʉore ãmocã ĩna.
Romans 2:27 in Macuna 27 Mʉa judio masa Dios rotirise ucara tutire rʉcorã ñabojarãti, ito yicõri wiro tagoana ñabojarãti Diore cʉdibea mʉa. Coriarã judio masa meje ñarã, wiro tamena ñabojarãti Dios ĩ rotirisere cʉdirã ñama ĩna. Ito bajiro ĩna yija ticõri, “Dios ĩ tiro riojo ñeñaro yirã ña gʉa”, yi tʉoĩarã yirãji mʉa.
Romans 7:6 in Macuna 6 Adocãtama, “Dios ĩ rotirisere yʉ cʉdibeja, jeamejʉ yʉre cõagʉ̃ yiguĩji ĩ”, yi tʉoĩa güirã meje ña mani. Cristore bʉto tʉorʉ̃nʉa mani adocãta. “Cristore yʉ tʉorʉ̃nʉja yʉre masogʉ̃ yiguĩji Dios”, yi tʉoĩarã ña mani ĩja. Espíritu Santo mani ya ʉsijʉ ñagʉ̃, ñeñarise yire jidicãroca yami. Ito yicõri, quenarisejʉa wasoaroca yami ĩ.
Romans 14:17 in Macuna 17 Ĩre tʉorʉ̃nʉrãre riti ĩ rotirojʉ miojugʉ yiguĩji Dios. Ito bajiri mani barise cʉni, mani idirise cʉni ñasarise meje ña. Mani Ʉjʉ ĩ rotiro bajiro mani cʉdija, iti ña ñasarise. Ito yicõri gãjerã rãca queno mani ñaja, iti ña ñasarise. Espíritu Santo mani wanʉ quenaroca ĩ yija, iti cʉni ñasarise ña.
1 Corinthians 4:5 in Macuna 5 Mani Ʉjʉ ĩ ejaroto riojʉa, gãjerã ĩna yirise ticõri, “Ñeñaro yirã ña mʉa”, yibitirʉja manire. Mani Ʉjʉ ĩ tʉdi ejari rʉmʉ, yeyorojʉa masa ĩna yibojare gãjerã masa ĩna tiro riojo itire gotigʉ yiguĩji ĩ. “Ado bajiro yi ãmoa yʉ”, yi masa ĩna tʉoĩa ñarise cʉni recoti ĩogʉ̃ yiguĩji Dios. Ito bajiri ĩre queno moa ĩsigoana mani ñaja, “Queno yʉre yicʉ mʉa”, yi wanʉgʉ̃ yiguĩji Dios manire.
2 Corinthians 3:6 in Macuna 6 Dios ñami ĩ ye yʉ tʉo masiroca yigʉ. Ito bajiri Dios oca ĩ mame wasoare goti rẽtobu masia yʉ. “No yʉ rotirisere cʉdi jeobicʉti ĩ godaja jeame ʉ̃jʉrojʉ wacʉ yiguĩji”, yi gotia bʉcʉ oca. Mame oca ĩ wasoare bʉcʉ oca ucare bajiro meje bajia. Mame oca ĩ wasoareama ado bajiro bajia: “No Espíritu Santore boca ãmirã yʉre cʉdi masirã yirãji ĩna”, yi gotia Dios oca mame ĩ wasoare. “Espíritu Santona sʉoriti catitĩñarã yirãji ĩna”, yi gotia Dios oca.
2 Corinthians 10:18 in Macuna 18 Sĩgʉ̃ ĩmasiti “Queno yigʉ ña yʉ”, ĩ yibojaja, waja ma iti. Dios ĩ boca ãmirocʉ meje ñami ĩ. “Ãni ñami queno yigʉ”, Dios ĩ yijama, ĩ ñami ĩ boca ãmirocʉ.
Philippians 3:3 in Macuna 3 Diore mani tʉorʉ̃nʉjare mani ya ʉsijʉ Espíritu Santo queo sãñi Dios. Ito bajiri manire ticõri, “Dios ñarã ñama ĩnama”, yi masirã yirãji gãjerã. “Wiro mani taja ticõri, manire masogʉ̃ yiguĩji Dios”, yi tʉorʉ̃nʉrã meje ña mani. “Cristore mani tʉorʉ̃nʉja, ĩ rãca catitĩñarã yirãji mani”, yi tʉoĩa wanʉ quenarãji mani.
Colossians 2:11 in Macuna 11 Dios ñarã ñarona judio masa wiro tabojare bajiro yibisija mʉa. Dios ñarã ñarona Cristore tʉorʉ̃nʉyija mʉa. Ito bajiri mʉa ñeñaro yi ʉyarisere mʉa jidicãtoni, mʉare ejabʉañi Cristo.
1 Thessalonians 2:4 in Macuna 4 Jesucristo oca riasorona yiari gʉare cũñi Dios. Ito bajiri ĩ oca ñasarise riti ĩ ãmoro bajiro riasoa gʉa. Masa gʉare ti seyojaro yirona meje Dios ocare riasoa gʉa. Dios sĩgʉ̃ti ĩ gʉare wanʉre ãmoa gʉa. Dios sĩgʉ̃ti ñami gʉa tʉoĩarisere ti masigʉ̃.
1 Peter 3:4 in Macuna 4 Dios ĩ tija seyorã mʉa ña ãmoja, ado bajiro mʉa yija quena. Queno ʉsi tĩja quena ñaña mʉa. Mʉa manʉjʉsabatiare queno cʉdiya. Ito yicõri ĩna rãca gãmeri tudibesa mʉa. Mʉa tʉoĩaro bajiro riti yibesa. Mʉa queno yirise gaye jedibetoja. Iti ña ñasarise Dios ĩ tija.