Romans 14:13 in Macuna 13 Ito bajiri gãmeri bʉsitubiticõrʉja manire. Ado bajirojʉa quenarise riti yirʉja manire. Ito yicõri mani rãca gãna Cristore masirã, ĩna ñeñaro yiroca yimenaji mani.
Other Translations King James Version (KJV) Let us not therefore judge one another any more: but judge this rather, that no man put a stumblingblock or an occasion to fall in his brother's way.
American Standard Version (ASV) Let us not therefore judge one another any more: but judge ye this rather, that no man put a stumblingblock in his brother's way, or an occasion of falling.
Bible in Basic English (BBE) Then let us not be judges of one another any longer: but keep this in mind, that no man is to make it hard for his brother, or give him cause for doubting.
Darby English Bible (DBY) Let us no longer therefore judge one another; but judge ye this rather, not to put a stumbling-block or a fall-trap before his brother.
World English Bible (WEB) Therefore let's not judge one another any more, but judge this rather, that no man put a stumbling block in his brother's way, or an occasion for falling.
Young's Literal Translation (YLT) no longer, therefore, may we judge one another, but this judge ye rather, not to put a stumbling-stone before the brother, or an offence.
Cross Reference Matthew 7:1 in Macuna 1 ’Gãjerãre seti yibesa, Dios mʉare ĩ seti yibe yirona.
Matthew 16:23 in Macuna 23 Ito ĩ yija tʉocõri, jʉda rʉ̃gʉ̃cõri, ado bajiro bʉsiquĩ Jesús Pedrore: —Rʉ̃mʉ́a ʉjʉ Satanásre moa ĩsia mʉ. Yʉre camotadiya mʉ. Dios ĩ ãmoro bajiro yʉ yija, yʉre camota codea mʉ. Dios bajiro meje tʉoĩa mʉ. Masa ĩna tʉoĩaro bajiro tʉoĩa mʉ cʉni, yiquĩ Jesús Pedrore.
Matthew 18:7 in Macuna 7 Bʉjato bʉjarã yirãji adi macãrʉcʉ̃ro gãna ñeñaro yiri masa. Masare ñeñaro ĩna yiroca yirise ito bajiro riti bajitĩñaro yiroja. Ito bajibojarocati, gãjerã ĩna ñeñaro yiroca ĩnare yigʉre bʉjato bajia ĩre, yiquĩ Jesús gʉare.
Luke 12:57 in Macuna 57 ’“Ado bajiro yija quena manire”, yi tʉoĩa mʉa. Ito bajibojarocati “Quenarise riti yirʉja mani”, yibea mʉa.
Luke 17:2 in Macuna 2 Jane yʉre tʉorʉ̃nʉsʉorã ñeñaro ĩna yiroca yigʉ, ñeñaro tõbʉjagʉ yiguĩji ĩ. Ito bajiri ĩ ya ãmʉmajʉ gʉ̃tagã rʉ̃cʉricã sia yocõri riaca jajosajʉ rucõaja quena ĩre.
Romans 9:32 in Macuna 32 Ado bajiro bajia. Judio masa Diore tʉorʉ̃nʉrã meje ñayijarã. “Quenaro gʉa yirise ticõri, ‘Queno yirã ñama ĩna’, yigʉ yiguĩji Dios”, yi tʉoĩabojayijarã ĩna. Cristore boca ãmimena ñari, masa ĩna camota cũado bajiro Dios tʉ eja masibisijarã ĩna. Cristore ĩna boca ãmi ãmobeja, gʉ̃tagã camotado bajiro bajiami ĩ.
Romans 11:9 in Macuna 9 Ado bajiro yiñi David ñayorʉ Diore: Israel gãna wanʉ quenarã, basa ĩna menirise bojori bʉjaroca yiya. Ĩna tʉoĩa bʉjatobitiroca yiya. Ito yicõri ĩna ñeñaro yirise waja, ĩnare waja seniña.
Romans 14:4 in Macuna 4 Jesure tʉorʉ̃nʉrã, Diore moa ĩsiri masa ñama ĩnaõna. Ĩna ʉjarã meje ña mʉa. Dios ñami ĩna ʉjʉ. Ito bajiri Dios ĩna ʉjʉ ñari, “Queno ya mʉa yʉre”, ito yicõri, “Queno yibea mʉa yʉre”, yiguĩji ĩ. Dios sĩgʉ̃ti ĩre moa ĩsiri masare ĩna queno yitoni yi masiami.
Romans 14:10 in Macuna 10 ¿No yija gãjerã Jesure masirãre seti yiati mʉa? ¿No yija gãjerã Jesure masirãre ñeñaro tʉoĩa bʉsiati mʉa? Mani ñarocõti Cristo riojo ñarã yirãji mani, mani queno yigore, mani ñeñaro yigore cʉni, ĩ cõĩatoni. Iti masicõri mani ñarãre, “Ĩnare seti ña”, yibitirʉja manire.
Romans 16:17 in Macuna 17 Yʉ ñarã ado bajiro gaje mʉare gotigʉ ya yʉ. Coriarã ñama masa batatoni oca menirã. Ito yicõri Jesús gayere ĩna riasoja, mʉa tʉogore bajiro meje riasoama ĩna. Ĩnare mʉa tʉoja, “Roya”, yirocʉ mʉare gotia yʉ. Ĩnare camotadiya mʉa.
1 Corinthians 8:9 in Macuna 9 “Mani baja, mani babeja cʉni no yibea”, yi masibojarãti mani baroto riojʉa queno tʉoĩaja quena. Itire mani baja ticõri, “Diore masibojarãti queno cʉdibeama ĩna”, yi tʉoĩagʉ̃ yiguĩji Jesure tʉorʉ̃nʉsʉogʉ gajea. Ito bajiro tʉoĩa wisacõri Jesure tʉoĩa jidicãgʉ̃ yiguĩji.
1 Corinthians 10:32 in Macuna 32 Gãjerã ĩna ñeñaro yi ãmoroca yibe yirona, quenarise riti yirʉja manire. Judio masa, judio masa meje cʉni Jesure tʉorʉ̃nʉrãre cʉni ĩna ñeñaro yi ãmoroca yibitirʉja manire.
1 Corinthians 11:13 in Macuna 13 Adi mʉare yʉ gotirise queno tʉoĩaña mʉa. Minijuara wijʉ rijoga bʉabecoti, ¿Diore iso senija quenati? Quenabea.
2 Corinthians 5:14 in Macuna 14 “Yʉre maiami Cristo”, yicõri ĩre cʉdi ãmoa mani. Manire bʉto ti maiami Cristo. Ito bajiri mani ñeñaro yirise waja, waja yi ĩsigʉ̃ godañi ĩ. Mani ñeñaro yirise waja tʉoĩa bʉjatobisĩ Cristo. Ito bajiri mani ãmorise yirãona Cristo ĩ ãmorisejʉare yirʉja manire.
2 Corinthians 6:3 in Macuna 3 Quenarise riti yiĩasotia yʉ. Dios oca riasogʉ ñabojagʉti ñeñarise yʉ yija, yʉre tʉorʉ̃nʉmena yirãji masa. Ito bajiri ñeñarisere yi ãmobiticõri quenarise riti yiĩasotia yʉ.
Philippians 1:10 in Macuna 10 Ñasarise riti mʉa tʉoĩa besere ãmoa yʉ. Ito bajiro mʉa yija, queno yirã ñari Cristo ĩ tʉdi ejari rʉmʉ ñe seti mana ñarã yirãji mʉa.
1 Timothy 5:14 in Macuna 14 Ito bajiri mamarã bʉsa manʉjʉ godagoana mʉcana ĩna tʉdi manʉjʉ cʉtire ãmoa yʉ. Rĩa cʉti, ĩna ya wi tirʉ̃nʉ, ĩna yi ñare ãmoa yʉ. Ito bajiro ĩna bajija ticõri, gãjerã manire bʉsitu ãmorã, “Ñeñaro yirã ñama Cristore tʉorʉ̃nʉrã”, yi masimenaji ĩna manire.
James 2:4 in Macuna 4 Ito bajiro mʉa yija queno corocõ masare ti maimenaji mʉa. Ito bajiro mʉa yija, “Ĩ ñami quenagʉ̃. Ĩ ñami quenabicʉ”, yi beseado bajiro yirãji mʉa. Ñeñaro tʉoĩacõri corocõ masare rʉ̃cʉbʉomenaji mʉa.
James 4:11 in Macuna 11 Tʉoya yʉ ñarã mʉa. Gãjerãre bʉsitubesa. Gãjerã Jesure masirãre mʉa bʉsituja, ito yicõri mʉa rʉ̃cʉbʉobeja, “Dios ĩ rotirisere queno cʉdibea yʉ, ito yicõri queno rʉ̃cʉbʉobea yʉ”, yi tʉoĩarãji mʉa. “Dios rotirise quenabea”, mʉa yija, ĩ rotirise cʉdirãona meje ña mʉa. Ito bajiro mʉa yija, “Dios ĩ rotirise quenabea, cʉdibea yʉ”, yirãre bajiro ya mʉa.
1 John 2:10 in Macuna 10 Ĩ ocabajire bʉto ti maigʉ̃ama, busurojʉ ñaguĩji ĩocʉ̃. Ito bajiro busurojʉ ñagʉ̃ ñeñarise yi ʉyabiquĩji.
Revelation 2:14 in Macuna 14 Ito bajibojarocati mʉare queno ti wanʉbea yʉ maji. Mʉa Pérgamo gãna coriarã, Balaam ĩ riasorisere jidicã ãmobea mʉa. Ĩ ñami Balacre ado bajiro riasorʉ: ‘Ĩnamasi meni rujeoanare bare ecabojare gaye mʉa Israel sita gãna baja quena. Gãjerã romia rãca mʉa aje ñaja quena ña’, yi riasoñi Balaam. ‘Mʉa wato coriarã ñama ĩ riasorisere jidicã ãmomena’, yi tʉoĩa yʉ mʉare.