Romans 12:16 in Macuna 16 Gãjerã jeyarore queno ti mai ñaña mʉa. “Ĩna rẽto bʉsaro queno yirã ña mani”, yi tʉoĩabesa mʉa. “Ñasamena ñama ĩna”, gãjerã yianare cʉni baba cʉticõri, queno wanʉ quena ña mʉa. “Gãjerã rẽto bʉsaro masia yʉ”, yi tʉoĩabesa.
Other Translations King James Version (KJV) Be of the same mind one toward another. Mind not high things, but condescend to men of low estate. Be not wise in your own conceits.
American Standard Version (ASV) Be of the same mind one toward another. Set not your mind on high things, but condescend to things that are lowly. Be not wise in your own conceits.
Bible in Basic English (BBE) Be in harmony with one another. Do not have a high opinion of yourselves, but be in agreement with common people. Do not give yourselves an air of wisdom.
Darby English Bible (DBY) Have the same respect one for another, not minding high things, but going along with the lowly: be not wise in your own eyes:
World English Bible (WEB) Be of the same mind one toward another. Don't set your mind on high things, but associate with the humble. Don't be wise in your own conceits.
Young's Literal Translation (YLT) of the same mind one toward another, not minding the high things, but with the lowly going along; become not wise in your own conceit;
Cross Reference Matthew 6:25 in Macuna 25 ’Gaje mʉare ado bajiro gotia yʉ: “¿Ñe bacõri catigʉti yʉ?” ito yicõri, “¿Ñe idicõri catigʉti yʉ?” yi tʉoĩabesa. “¿Ñejʉa sãñacõri ñagʉ̃ti yʉ?” yi tʉoĩabesa. Manire rujeorʉ ñacõri mani baroti, mani idiroti cʉni ĩsi masiguĩji Dios.
Matthew 11:5 in Macuna 5 Ado bajiro ĩre mʉa gotire ãmoa yʉ: “Timena cʉni ticoa. Wamena cʉni wacoa. Rujʉ cami jogarã cʉni cami yaticoa. Tʉomena cʉni tʉocoama. Godana cʉni tʉdi caticoama. Ito yicõri bojoro bʉjarã cʉni Dios oca quenarise gaye tʉo, baji ñañi ĩna Jesús ĩ masirise ĩ ĩojare”, yi gotiba, Juan tʉ mʉa ejaja.
Matthew 18:1 in Macuna 1 Iti rʉmʉriti, gʉa Jesús rãca riasotirã ĩre seniĩacʉ: —¿Ũmacʉ̃jʉ Dios ĩ rotirojʉ ñimʉ ñati ñasagʉ ñarocʉ? yi seniĩacʉ gʉa Jesure.
Matthew 20:21 in Macuna 21 Ito bajiro iso yija ticõri: —¿No bajiro yʉ yire ãmoati mʉ? yiquĩ Jesús isore. Ito ĩ yijare ado bajiro cʉdicõ iso: —Mʉ rotirojʉ mʉ ejaja, yʉ rĩare sĩgʉ̃ mʉ ya riojocadʉja, gãjire mʉ ya gãcodʉja rojoba ĩnare, yicõ iso Jesure.
Matthew 26:11 in Macuna 11 Mʉa rãca riti ñatĩñarã yirãji bojoro bʉjarã. Ito bajiri ĩnare ejabʉatĩñarã yirãji mʉa. Yʉama mʉa rãca ñatĩñabicʉ yigʉja. Ito bajiri mʉa rãca yʉ ñaroca maji yʉjʉare ejabʉaja quena.
Luke 4:6 in Macuna 6 Ado bajiro goti rʉoyijʉ rʉ̃mʉ́ itigʉ gʉ̃tagʉ̃ joejʉ ñacõri: —Yʉre rʉ̃cʉbʉogʉ yʉ riojo rijomunigãna mʉ ñini rũjũja adocõ mʉre ĩsicʉja yʉ. Adi macãrʉcʉ̃ro jeyaro ñarise, ito yicõri adi macãrʉcʉ̃ro ñarã masa ñarocõti mʉre ĩsicʉja yʉ. Ito yicõri adi macãrʉcʉ̃ro ñajediro ʉjʉ ñagʉ̃ yigʉja mʉ, yʉre mʉ rʉ̃cʉbʉoja, yiyijʉ rʉ̃mʉ́ Jesure rʉogʉ.
Luke 6:20 in Macuna 20 Ito ĩna yi ñaroca, ĩ rãca riasotirãre bʉsi ãmogʉ̃ ĩnare tiyijʉ Jesús: —Adocãta bojoro bʉjarã ña mʉa maji. Bojoro bʉjarã ñabojarãti, ija Dios ĩ rotirojʉ ejacõri, ĩ rʉcorise bʉjarã yirãji mʉa. Ito yicõri wanʉ quenarã yirãji mʉa.
Luke 14:13 in Macuna 13 Ito bajiri ito bajiro tʉoĩabesa itire. Ado bajirojʉa mʉ yija quena. Gãjerãre, “Barã waya mʉa”, mʉ yi ãmoja bojoro bʉjarãjʉare mʉ jija quena. Ruduana, queno wa masimena, ito yicõri cajea timenare cʉni mʉ jija quena.
Luke 22:24 in Macuna 24 Ito yija ado bajiro gãmeri tʉoĩa bʉsiyijarã ĩna: —¿Ñimʉ ñaguĩjida mani wato rẽtoro ñasagʉ ñarocʉ? yi tʉoĩayijarã ĩna.
Acts 4:32 in Macuna 32 Jesure masirã sĩgʉ̃ bajiro riti tʉoĩa ñayijarã ĩna. Ĩna rʉcorise, “Yʉ sĩgʉ̃ ye ña”, yibisijarã ĩna. Ĩna baba mesare sĩgʉ̃ rʉyabeto batoyijarã ĩna.
Romans 6:2 in Macuna 2 Ñena sʉori yimenaji mani. Ñeñarisere jidicãgoana ña mani. Ito bajiri mani Cristo ñarã ñabojarãti, ¿ñeñarise yi ʉyarãjida mani? Meje ñeñarise yi ʉyamenaji mani.
Romans 11:25 in Macuna 25 Yʉ ñarã, masa ĩna masibiticati gayere, mʉare gotigʉ ya yʉ. Dios ĩ beseana ña mani. “Jeyaro masirã ña mani”, mʉa yi tʉoĩabititoni, iti gaye ocare mʉare gotia yʉ. Adocãta judio masa jãjarã ñama Diore tʉo ãmomena. Ito bajiro bajitĩñamenaji ĩna. Judio masa meje ñarã, Dios ĩ besecãna, Jesure ĩna tʉorʉ̃nʉja ticõri, judio masa cʉni Diore ãmorã yirãji ĩna.
Romans 12:3 in Macuna 3 Yʉre ti maicõri ĩ oca mʉare gotirocʉre yʉre cũñi Dios. Ito bajiri ado bajiro mʉare gotia yʉ. Mani ĩre tʉorʉ̃nʉrã ñajare manire moare cũñi ĩ. “Ĩre yʉ moa ĩsi masitoni yʉre ejabʉagʉ yiguĩji Dios”, mani yi tʉoĩaroca yami Dios. Ito bajiri, “Yʉmasi queno Diore moa ĩsia yʉ”, yi tʉoĩabitirʉja manire. Ado bajirojʉa mani tʉoĩaja quena. “Dios ĩ ejabʉarisena riti queno moa masia yʉ”, yi tʉoĩarʉja manire.
Romans 15:5 in Macuna 5 Dios ñami mani ñemecʉtiroca yigʉ, ito yicõri mani tʉoĩa oca sẽoroca yigʉ. Sĩgʉ̃re bajiro mʉa tʉoĩa wanʉroca yijaro ĩ, Cristo ĩ ãmoro bajiro.
1 Corinthians 1:10 in Macuna 10 Tʉoya yʉ ñarã mʉa. Mʉare yʉ gotitoni yʉre cũñi mani Ʉjʉ Jesucristo. Ĩre tʉorʉ̃nʉrã ña mʉa. Ito bajiri sĩgʉ̃re bajiro mʉa tʉoĩaja quena. Ricati riti tʉoĩabesa mʉa. Ado bajirojʉa mʉa yija quena. Sĩgʉ̃re bajiro tʉoĩacõri oca manoti queno mʉa ñaja quena.
1 Corinthians 3:18 in Macuna 18 Mʉamasiti mʉa rujʉrire rʉobesa. “Adi sita gãna ĩna masirise masi jeocõri bʉto masigʉ̃ ña yʉ”, yibitirʉja mʉare. Ado bajirojʉa mʉa yija quena. “Bʉto ñasagʉ meje, bʉto masigʉ̃ meje ña yʉ”, yirʉja mʉare. Ito bajiro mʉa yija queno masirã ñarã yirãji mʉa.
1 Corinthians 4:10 in Macuna 10 Jesucristo oca gʉa riasojare, “Mecʉri masa ñama ĩna”, yi tʉoĩama masa gʉare. Ito bajiro gʉare ĩna yiroca, “Queno masirã ña gʉama”, yi tʉoĩa mʉa. “Dios oca queno goti masirã meje ñama”, yi tʉoĩama masa gʉare. Ito bajiro gʉare ĩna yiroca, “Dios ocare queno goti masia gʉa”, ya mʉama. Gʉareama masa ti te ñama. “Masa ĩna ti rʉ̃cʉbʉoana ña mani”, ya mʉama.
1 Corinthians 6:5 in Macuna 5 Mʉa bojo bʉjatoni itire mʉare gotia yʉ. ¿Mʉa wato queno tʉo masigʉ̃ Jesure tʉorʉ̃nʉgʉ̃ oca quenori masʉ ñabiquĩjida? Ñaguĩji gajea.
1 Corinthians 8:2 in Macuna 2 “Queno masigʉ̃ ña yʉ”, sĩgʉ̃ ĩ yibojaja, queno masigʉ̃ meje ñami ĩocʉ̃. Ĩ masiriseonijʉare masibeami ĩ.
2 Corinthians 13:11 in Macuna 11 Itocõ uca yʉ ñarã yʉ mʉare. Queno ñaña mʉa. Cristo ĩ ãmoro bajiro riti yiya mʉa. Yʉ mʉare gotirise tʉorʉ̃nʉña. Sĩgʉ̃re bajiro tʉoĩacõri ñaña mʉa. Oca ñaja itire quenoña. Ito bajiro mʉa yija, mʉare ti maicõri mʉa rãca ñatĩñagʉ̃ yiguĩji Dios. Ito yicõri mʉa ya ʉsijʉ queno mʉa wanʉ quenaroca yigʉ yiguĩji ĩ.
Philippians 1:27 in Macuna 27 Cristo oca iti gotiro bajiroti mʉa cʉdija iti ña ñasarise. Mʉa tʉjʉ yʉ waja, yʉ wabeja cʉni yʉ yiro bajiroti mʉa yire ãmoa yʉ. “Cristore tʉorʉ̃nʉcõri sĩgʉ̃ bajiro riti tʉoĩarã ñama ĩna. Ito yicõri, Cristore tʉorʉ̃nʉjaro gãjerã cʉni yirona, ĩ oca riti riasoama ĩna”, masa ĩna mʉare yire, tʉo ãmoa yʉ.
Philippians 2:2 in Macuna 2 Ito bajiri, “Queno wanʉ quenaro ñajaro ĩ”, yirona sĩgʉ̃ bajiro riti tʉoĩaña mʉa. Sĩgʉ̃re bajiro gãmeri ti maiña. Sĩgʉ̃ bajiro riti tʉoĩacõri Cristore moa ĩsiña mʉa.
Philippians 3:16 in Macuna 16 Dios oca ñarocõ tʉo masi jeobitibojarãti mani tʉo masiriseti mani cʉdi ñaja quena.
Philippians 4:2 in Macuna 2 Evodia ito yicõri Síntiquere cʉni bʉsi ãmoa yʉ adocãta. Mani Ʉjʉre tʉorʉ̃nʉrã ñari, sĩgʉ̃ rĩa robo bajiro bajia mʉa. Ito bajiri, “Sĩgõ robo bajiroti mʉa tʉoĩaja quena”, yi goti queno ãmoa yʉ mʉare.
Philippians 4:11 in Macuna 11 “Jai bʉsaro ãmoa yʉ”, yigʉ meje ya yʉ. No yʉ ñaro bajiroti yʉ ñaja quena. Yʉ rʉcoja, yʉ rʉcobeja cʉni, “Quena ña”, yi tʉoĩacõri wanʉa yʉ.
1 Timothy 6:6 in Macuna 6 Jesucristore mani tʉorʉ̃nʉrise bʉto ñasarise ña. Jairo rʉcomena ñabojarãti Cristore tʉorʉ̃nʉcõri mani wanʉja gajeoni jairã robo bajiro bajia mani.
Hebrews 13:5 in Macuna 5 Niyerure bʉto tʉo maibesa mʉa. Mʉa rʉcorocõacãti wanʉña mʉa. Dios ĩ gotigore tʉoĩaña mʉa. Ado bajiro gotiñi ĩ: “Mʉare jidicãbicʉja yʉ. Ito yicõri mʉare wagobicʉja yʉ”, yi gotiñi Dios ĩ oca tutina.
James 2:5 in Macuna 5 Queno tʉoya yʉ mairã mʉa. Gajeoni mana Diore queno tʉorʉ̃nʉrã jãjarã ñarãji. Ito bajiri ĩnare beseñi Dios ĩ rotirojʉ, quenarise bʉjajaro ĩna yirocʉ. Dios ĩ goticãdo bajiroti ĩre mairã catitĩñare rʉcorã yirãji.
James 3:13 in Macuna 13 Riti queno tʉo masirã mʉa ñaja, ado bajiro queno yirãji mʉa. Quenarise riti mʉa yija quenaroja. Ito yicõri gãjerãre mʉa ejabʉaja quenaroja. “Gãjerã rẽtoro queno seyogʉ ña yʉ”, yibitirʉja mʉare. Ito bajiro mʉa yibeja ticõri, “Masirã ñama ĩna”, yirã yirãji gãjerã mʉare.
1 Peter 3:8 in Macuna 8 Mʉare yʉ gotiroti jabeto rʉya maji. Ado bajirojʉa bajia. Sĩgʉ̃re bajiro mani ʉsi cʉti ñaja quena. Dios rĩa ña mani. Ito bajiri sĩgʉ̃ rĩare bajiro mani gãmeri maija quena. Ito yicõri bojoro bʉjarãre ejabʉarʉja manire. “Rẽtoro quenagʉ̃ ña yʉ”, yi tʉoĩabitirʉja manire.
1 Peter 5:3 in Macuna 3 “Ĩna ʉjʉ ña yʉ. Ĩnare sẽoro roticʉja yʉ”, yi tʉoĩabitirʉja mani. Ado bajirojʉa mani yija quena. Dios ĩ ãmoro bajiro quenarise yirʉja mani. Ito mani yija mani yiro bajiroti quesoĩacõri, Dios ĩ ãmoro bajiroti yirã yirãji mani tirʉ̃nʉrã cʉni.
3 John 1:9 in Macuna 9 Gaje paperana itire jabeto gotisʉocʉ yʉ Dios ya wi minijuarãre. Ito bajibojarocati, Diótrefes ĩna ʉjʉ ña ãmogʉ̃ yʉ roti ñucarise tʉobisĩ ĩ.
Revelation 13:7 in Macuna 7 Dios ñarã rãca gãmeri tãcõri ĩnare rẽtocũquĩ ĩ. Ito bajiro ĩ yibojarocati ticõaquĩ Dios ĩre. Ĩre rẽobitiquĩ Dios maji. Ito bajiri co butu gãna rʉyabeto, co cʉto gãna rʉyabeto, co oca rʉyabeto bʉsirã, ito yicõri co sita gãna rʉyabeto roti ñaquĩ guijogʉ.