Philippians 4:8 in Macuna 8 Ado bajiro gotisʉsa, yʉ ñarã yʉ mʉare. Quenarise gaye riti mani tʉoĩaja quena. Rʉ̃cʉbʉore gaye, riojo ñasarise, queno yire gaye, seyorise gaye, ito yicõri gãjerã queno ĩna yigore cʉni mani tʉoĩaja quena. Quenarise riti mani tʉoĩaja quena. Ito yicõri, “Iti ña quenarise”, Dios ĩ yirise, mani yi tʉoĩaja quena.
Other Translations King James Version (KJV) Finally, brethren, whatsoever things are true, whatsoever things are honest, whatsoever things are just, whatsoever things are pure, whatsoever things are lovely, whatsoever things are of good report; if there be any virtue, and if there be any praise, think on these things.
American Standard Version (ASV) Finally, brethren, whatsoever things are true, whatsoever things are honorable, whatsoever things are just, whatsoever things are pure, whatsoever things are lovely, whatsoever things are of good report; if there be any virtue, and if there be any praise, think on these things.
Bible in Basic English (BBE) For the rest, my brothers, whatever things are true, whatever things have honour, whatever things are upright, whatever things are holy, whatever things are beautiful, whatever things are of value, if there is any virtue and if there is any praise, give thought to these things.
Darby English Bible (DBY) For the rest, brethren, whatsoever things [are] true, whatsoever things [are] noble, whatsoever things [are] just, whatsoever things [are] pure, whatsoever things [are] amiable, whatsoever things [are] of good report; if [there be] any virtue and if any praise, think on these things.
World English Bible (WEB) Finally, brothers, whatever things are true, whatever things are honorable, whatever things are just, whatever things are pure, whatever things are lovely, whatever things are of good report; if there is any virtue, and if there is any praise, think about these things.
Young's Literal Translation (YLT) As to the rest, brethren, as many things as are true, as many as `are' grave, as many as `are' righteous, as many as `are' pure, as many as `are' lovely, as many as `are' of good report, if any worthiness, and if any praise, these things think upon;
Cross Reference Matthew 22:16 in Macuna 16 Ito bajiro tʉoĩacõri ĩna ñarãre ito yicõri Herodes ñarã rãca, “Ado bajiro Jesure seniĩatẽña mʉa”, yi ñucayijarã ĩna. Ĩna cõana Jesús tʉ ejacõri ado bajiro seniĩacã ĩna Jesure: —Tʉoya riasori masʉ mʉ. “Riojo gotigʉ ña mʉ”, yi masia gʉa. “Ado bajiro ãmoami Dios”, yi riasogʉ ñaro bajiroti masare riasoa mʉ. Masa bʉsirise tʉorʉ̃nʉbicʉti quenarise riasogʉ ña mʉ. Gãjerã ñasari masa gajero bajiro ĩna riasobojarocati, ĩnare tʉorʉ̃nʉbicʉti, ñasarise riasoa mʉ.
Acts 10:22 in Macuna 22 Ito ĩ yija tʉocõri, ado bajiro cʉdiyijarã ĩna: —Gʉa ʉjʉ Cornelio cõami gʉare. Queno yigʉ ñami ĩ. Ito yicõri Diore rʉ̃cʉbʉogʉ ñami Cornelio. Judio masa jeyaro rʉ̃cʉbʉocã Corneliore. Ado bajiro gʉa ʉjʉre bʉsiñi Dios ñaro gagʉ ángel: “Cornelio tʉoya mʉ. Simón Pedrore jitẽña mʉ. Ito yicõri ĩ bʉsirisere queno tʉoba mʉ”, yiñi ángel gʉa ʉjʉre, yiyijarã Cornelio ĩ cõana Simón Pedrore.
Acts 22:12 in Macuna 12 ’Itojʉ sĩgʉ̃ Ananías wame cʉtigʉ ñaquĩ. Moisés ñayorʉ ĩ rotirise gaye ñaro bajiroti cʉdigʉ ñaquĩ ĩ. Ito ñarã judio masa, “Queno yigʉ ñami ĩ”, yi bʉsicã ĩna ĩre.
Romans 2:29 in Macuna 29 No Dios bajiro ʉsi cʉtigʉ, ito yicõri Dios ĩ rotirise yiro robo cʉdigʉ judio masʉ goro ñaguĩji ĩocʉ̃. Judio masa bajiro wiro tacõacõri, ĩ ñeñaro yirisere jidicãgʉ̃ yiguĩji ĩ. Ito bajiro bajigʉ ñaguĩji Dios rotirisere yiro robo cʉdigʉ. Ito bajiro bajigʉre, “Quenagʉ̃ ñami. Ñe seti ma ĩre”, yiguĩji Dios. Masa ĩna, “Quenagʉ̃ ñami”, ĩna yibitibojarocati, “Quenagʉ̃ ñami”, yiguĩji Dioama.
Romans 12:9 in Macuna 9 Bʉgʉti gãjerãre mai rʉobesa. Gãjerãre maisagʉti maija quena. Ñeñaro yirere ti tecõri jidicãña. Quenarise riti yi ãmoña.
Romans 13:3 in Macuna 3 Queno yiri masare güiri masa meje ñama rotiri masa. Ñeñaro yiri masajʉare güiri masa ñama rotiri masa. Ito bajiri quenarise riti yiya mʉa. Quenarise riti mʉa yija ticõri, mʉare ti wanʉrã yirãji mʉa ʉjarã.
Romans 13:13 in Macuna 13 Quenarise riti yirʉja manire, masa ĩna tiro riojo queno mani yiro bajiro. Basa ĩna menirojʉ wabitirʉja manire. Ñeñaro ĩna ajerojʉ mecʉbitirʉja manire. Gãji manojore ajebitirʉja manire. Mani ya rujʉ ñeñaro iti tʉoĩaro bajiroti ñeñaro yibitirʉja manire. Gãjerãre tudibitirʉja manire. Gãjerã mani rẽtoro ĩna masija ticõri, ĩnare ti junisinibitirʉja manire.
1 Corinthians 4:5 in Macuna 5 Mani Ʉjʉ ĩ ejaroto riojʉa, gãjerã ĩna yirise ticõri, “Ñeñaro yirã ña mʉa”, yibitirʉja manire. Mani Ʉjʉ ĩ tʉdi ejari rʉmʉ, yeyorojʉa masa ĩna yibojare gãjerã masa ĩna tiro riojo itire gotigʉ yiguĩji ĩ. “Ado bajiro yi ãmoa yʉ”, yi masa ĩna tʉoĩa ñarise cʉni recoti ĩogʉ̃ yiguĩji Dios. Ito bajiri ĩre queno moa ĩsigoana mani ñaja, “Queno yʉre yicʉ mʉa”, yi wanʉgʉ̃ yiguĩji Dios manire.
1 Corinthians 13:1 in Macuna 1 Co oca rʉyabeto mani bʉsi masibojarocati, ito yicõri ángel mesa oca mani bʉsi masibojarocati, gãjerãre mani ti maibeja, ñe waja mana ña mani. Gãjerãre mani ti maibeja, jeyaro bʉsirã ñabojarãti, rocati yucʉ toti iti bʉsiro bajiroti, ito yicõri cometiro iti bʉsiro bajiro, rocati oca godacoajʉ. Gãjerãre ti maimenati mani bʉsibojaja manire tʉomenaji ĩna.
2 Corinthians 6:8 in Macuna 8 Coriarã ñama yʉre rʉ̃cʉbʉorã. Gãjerãma rʉ̃cʉbʉobeama. Yʉre queno bʉsirã ñama coriarã. Gãjerãma yʉre bʉsiturã ñama. “Socari masʉ ñami Pablo”, masa ĩna yʉre yitubojarocati, oca ñasarise riti riasoa yʉ.
2 Corinthians 8:18 in Macuna 18 Titore baba cʉti warocʉ mani bajiro Cristore tʉorʉ̃nʉgʉ̃re mʉa tʉ cõa yʉ. Masa jeyaro ĩna rʉ̃cʉbʉogʉ ñami ĩ. “Dios ocare queno goti rẽtobu masigʉ̃ ñami ĩ”, yi gotiama jeyaro Jesure tʉorʉ̃nʉrã.
2 Corinthians 8:21 in Macuna 21 “Niyerure ãmi rʉobiquĩji Pablo. Ñarocõti bojoro bʉjarãre ĩsi ñucacõgʉ̃ yiguĩji”, yi tiguĩji Dios yʉre. “Niyeru ñarocõti ĩsi ñucacõñi Pablo”, masa ĩna yijaro yirocʉ, masa ĩna rʉ̃cʉbʉogʉ Titore baba cʉti ware ãmoa yʉ.
2 Corinthians 13:7 in Macuna 7 Mʉa ñeñaro yibititoni mʉre yiari Diore seni ĩsisotia yʉ. “Ĩnare queno Dios oca riasoñi Pablo”, yʉre ĩna masa yi wanʉjaro yirocʉ meje Diore senia yʉ. Quenarise riti mʉa yire ãmoa yʉ. Ito bajiri mʉa queno yitoni Diore seni ĩsia yʉ. “Ĩnare queno riasobisĩ Pablo”, masa ĩna yibojaja cʉni, no yibea yʉre.
Galatians 5:22 in Macuna 22 Espíritu Santo ĩ ãmoro bajiro mani yija, ñeñarise yi ʉyamenaji mani. Ado bajirojʉa yirãji mani. Gãjerãre ti mairãji mani. Diore tʉoĩacõri queno wanʉ quenarãji mani. Ito yicõri mani ya ʉsi queno ñaroja manire. Gãjerã manire ñeñaro ĩna yibojarocati ĩnare tudimenaji mani. Ĩnare queno yirãji mani. Ito yicõri Dios ĩ ãmoro bajiroti yirãji mani. “Ado bajiro yicʉja yʉ”, mani yicãre ñajare ito bajiroti yirãji mani ĩja.
Ephesians 5:9 in Macuna 9 Mani ya ʉsijʉ Espíritu Santo ĩ ñajare, busurojʉ ñarã bajiro ña mani ĩja. Ito bajiri quenarise riti yirʉja manire. Ñeñarise yimenati, Dios ĩ ãmoro bajiro riti yirʉja manire. Mani bʉsija ñasarise gotirʉja manire.
Ephesians 6:14 in Macuna 14 Jesucristore tʉorʉ̃nʉcõri, oca sẽoña. Ito yicõri ñasarise riti bʉsisotiba. Ito bajiro mʉa yija, sĩgʉ̃ surara masʉ wecʉ wiro wẽñucõri, ĩ ñacãdo bajiroti ñacãrã yirãji mʉa cʉni. Quenarise riti yisotiba. Ito bajiro mʉa yija, surara masʉ ʉsi riojo camotaro bajiro bajirã yirãji mʉa.
Philippians 3:1 in Macuna 1 Tʉoya yʉ ñarã mʉa. Ado bajiro gotisʉsa yʉ mʉare. Mani Ʉjʉ Jesucristore tʉorʉ̃nʉrã ñari wanʉña mʉa. Iti rʉmʉ yʉ gotigore mʉcana yʉ mʉare gotija, quena ña yʉre. Mʉcana tʉdi itire mʉa tʉoja, quena ñaro yiroja mʉare.
Colossians 4:5 in Macuna 5 Jesucristore tʉorʉ̃nʉmena tʉ mʉa waja, rocati ñacõabesa. Ĩ ocare ĩna tʉo ãmoja ĩnare gotiba. “Queno yirã meje ña mʉa”, mʉare ĩna yibe yirona, queno tʉoĩacõri ĩnare ĩ oca goti rẽtobuja quena.
1 Thessalonians 4:12 in Macuna 12 Ito bajiro queno mʉa moaja, ñejʉa rʉyabeto yiroja mʉare. Ito bajiri gãjerãre josamena yirãji mʉa. Ito bajiro queno mʉa moaja ticõri, Jesure tʉorʉ̃nʉmena cʉni queno mʉare rʉ̃cʉbʉorã yirãji.
1 Thessalonians 5:21 in Macuna 21 “¿Dios gayere bʉsirã ñati ĩna? Ĩnamasi tʉoĩa rujeocõri bʉsirãji gajea”, yirona queno tʉoya maji. Dios gayere ĩna bʉsija itire boca ãmicõri tʉorʉ̃nʉma mʉa.
1 Timothy 2:2 in Macuna 2 Gobierno masare yiari Diore seni ĩsirʉja manire. Ito yicõri ʉjarã jeyarore Diore seni ĩsirʉja manire. Ito bajiro mani yija queno ñe oca mano ñarã yirãji mani. Ito yicõri Diore cʉdi ãmorã ñari quenarise riti yirã yirãji mani.
1 Timothy 3:4 in Macuna 4 Ĩ ñarãre queno goti masigʉ̃, ĩ rĩa queno cʉdiroca ĩ yi masigʉ̃ ñaja, ito yicõri ĩ rĩa gãjerãre ĩna rʉ̃cʉbʉoroca ĩ yija quena.
1 Timothy 3:7 in Macuna 7 Dios oca riasori masʉre masa ĩna tʉorʉ̃nʉre ãmobeami Satanás. Ito bajiri gãjerã Jesure tʉorʉ̃nʉmena cʉni ĩna rʉ̃cʉbʉogʉ ĩ ñaja quena. Ito bajiro bajigʉ ĩ ñaja gãjerã bʉsitu masimenaji ĩre.
1 Timothy 3:11 in Macuna 11 Romia cʉni Dios oca riasori masʉre ejabʉarã gãjerã rʉ̃cʉbʉorã ĩna ñaja quena. Ñeñarise ñemecʉtirã oca menimena, idire queamena ĩna ñaja quena. Ito yicõri, “Ado bajirojʉa yiana mani”, ĩna yiro bajiroti ĩna yirã ñaja quena.
1 Timothy 4:12 in Macuna 12 Mʉ tʉ ñarã Jesure tʉorʉ̃nʉrã ĩna queno yitoni ĩna tiro riojo quenarise riti yiya. Quenarise riti bʉsiya. Gãjerãre ti maiña. Cristore queno tʉorʉ̃nʉña. Queno tʉoĩacõri quenarise riti yiya. Ito bajiro mʉ yija ticõri, mamʉ mʉ ñabojarocati mʉre rʉ̃cʉbʉorã yirãji ĩna.
1 Timothy 5:10 in Macuna 10 “Queno yigoro ñamo iso”, masa jeyaro ĩna yigo ñaja quena. Iso rĩare queno masogoro ñaja quena. Iso ya wi ejarãre queno boca ãmigoro iso ñaja quena. Gãjerã Jesure tʉorʉ̃nʉrãre wanʉre rãca iso ejabʉagoro ñaja, bojoro bʉjarãre cʉni ejabʉa, ito yicõri quenarise riti iso yigo ñaja quena.
Titus 1:8 in Macuna 8 Ado bajirojʉa bajigʉ ñaguĩji mʉ besegʉ: Wa ucurã ejarãre wanʉ quenaro ĩ boca ãmija quena. Quenarise tʉoĩagʉ̃ ñari, quenarise riti ĩ yi ñaja quena. Queno tʉoĩagʉ̃ ñari, ñeñaro yire ñemecʉtigʉ ĩ ñaja quena. Gãjerãre queno yigʉ ĩ ñaja quena. Diore queno tʉorʉ̃nʉgʉ̃ ĩ ñaja quena. Ñeñarise yi ãmobicʉ ñari, ñeñaro yire ñemecʉtigʉ yiguĩji ĩ.
Titus 2:2 in Macuna 2 Ado bajiro ʉ̃mʉa bʉcʉrãre mʉ gotire ãmoa yʉ: Idire idi mecʉbesa mʉa. Gãjerã ĩna rʉ̃cʉbʉorã ñaña mʉa. Queno tʉoĩacõri ñeñarisere ñemecʉtiya mʉa. Dios oca riti tʉorʉ̃nʉrã ñaña mʉa. Gãjerãre ti maicõri ejabʉarã ñaña mʉa. Dios ocare riasoticõri itire jidicãmena ñaña mʉa, yi mʉ gotire ãmoa yʉ ʉ̃mʉa bʉcʉrãre.
Titus 2:7 in Macuna 7 Mʉreama ado bajiro gotia yʉ: Quenarise riti yisotiya. Ito bajiro mʉ yija ticõri, “Ĩre bajiro yirʉja mani cʉni”, yirã yirãji mʉ tʉ gãna. Gaje tʉoĩa wanʉbicʉti Dios oca riojo gotiya mʉ. Rʉ̃cʉbʉore rãca ĩnare mʉ riasoja quena.
Titus 2:14 in Macuna 14 Manire yiari goda ĩsiñi Jesucristo. Ñeñarisere mani ñemecʉti masitoni, ito yicõri quenarise mani yi masitoni, manire yiari ito bajiro godañi ĩ. Ito bajiro yicõri mani ñeñaro yirisere coe jeoñi ĩ. Ĩ ñarã mani ñatoni, ito yicõri quenarisejʉa mani yi ãmotoni, manire yiari ito bajiro godañi Cristo.
Titus 3:14 in Macuna 14 Mʉ tʉ ñarã Jesure tʉorʉ̃nʉrã gãjerãre ĩna ejabʉare ãmoa yʉ. Ito yicõri gãjerã ĩna bojoro bʉjaja ticõri, ĩnare ejabʉaja quena. Gãjerãre mani ejabʉaja, iti ña queno ñare gaye.
Hebrews 13:18 in Macuna 18 Ñeñaro yʉ yibejare, yʉ tʉoĩarise quena ña yʉre. Ito bajiri ñeñaro yi ãmobea yʉ. Quenarise yʉ yitoni, yʉre yiari Diore seni ĩsiña mʉa.
James 1:27 in Macuna 27 Jacʉ godagoana, manʉjʉ godagoanare cʉni mani ejabʉaja, ito yicõri adi macãrʉcʉ̃ro gaye ñeñarise mani yibeja, Dios ĩ tija queno ĩre rʉ̃cʉbʉorã ña mani.
James 3:17 in Macuna 17 Mani tʉoĩarise Dios gaye wadire iti ñaja, quenarise riti tʉoĩarã yirãji mani. Gãmeri ja ãmomena, oca quenori masa ñarã yirãji mani. Gãjerãre ejabʉarã yirãji mani. Sĩgʉ̃ rʉyabeto corocõ riti ti mairã yirãji mani. Ito yicõri rocati rʉomenaji mani.
1 Peter 1:22 in Macuna 22 Cristo oca quenarise cʉdirã ña mani. Ito yicõri ñeñaro yirise jidicãcõri Dios rãca sĩgʉ̃re bajiro ʉsi cʉtirã ña mani. Mani ti terisere jidicãcõri sĩgʉ̃ rĩare bajiro bajirã Diore masirãre mairʉja manire. Maibitibojagʉti, “Gãjerãre bʉto maia yʉ”, yire ma. Riojoti mani gãjerãre bʉto maija quena.
1 Peter 2:12 in Macuna 12 Diore masimena wato ña mani. Mani yirisere tisotiama ĩna. Ito bajiri ĩna wato ñacõri queno yi ñarʉja manire. Manire ñeñaro bʉsituborãji ĩna. Ito bajibojarãti mani queno yirisere tigoana ñari, Diore tʉorʉ̃nʉ ãmorã yirãji ĩna gajea. Ito bajiri Dios ĩ tʉdi ejari rʉmʉ, “Rẽtoro quenagʉ̃ ñami Dios”, yirã yirãji ĩna, ĩre rʉ̃cʉbʉorã.
1 Peter 4:8 in Macuna 8 Gãjerãre mani ti maitĩñaja quena. Iti ña ñasarise. Gãjerãre mani bʉto ti maija, ĩna manire ñeñaro yirisere ãcabojarã yirãji mani.
2 Peter 1:3 in Macuna 3 Manire beseñi Cristo ĩre bajiro Dios ñarã mani ñatoni. Ito yicõri ĩ queno yi ñaro bajiro mani cʉni yi ñatoni manire beseñi Cristo. Dios ñacõri, rẽtoro masigʉ̃ ñami Jesucristo. Ito bajiri ĩre mani tʉorʉ̃nʉja ĩ masi rẽtocũrisena manire ejabʉagʉ yiguĩji. Ito yicõri ĩ ãmoro bajiro mani cʉdi jeo masitoni, manire ejabʉagʉ yiguĩji ĩ.
1 John 3:3 in Macuna 3 “Ĩre tigʉ yigʉja yʉ”, mani yi tʉoĩa yuja, ñeñarise yimenaji mani ĩja. Jesús robo bajiroti ñeñarise yimenaji mani cʉni.
1 John 3:18 in Macuna 18 Yʉ rĩa, gãjerãre cʉni ti mairʉja manire. “Gãjerãre ti maia yʉ”, yicõri ĩnare cʉni ejabʉarʉjarãji mani.