Matthew 6:2 in Macuna 2 Ito bajiri bojoro bʉjarãre mʉa ejabʉaja masa jeyarore goti batobeja. Ito bajiro yama minijuara wijʉ, marijʉ cʉni, “Yiro robo yirã ña gʉa”, yibojarãti yiro robo yimena. Bojoro bʉjarãre ĩna ejabʉaja, “Queno yirã ñama”, masa ĩna yitoni yama ĩnaõna. Riti mʉare gotia yʉ. Ito bajiro ĩna yirisenati waja bʉjacãma ĩna. Ñe gaje bʉja remomenaji Dios tʉjʉ. Ĩnare masa rʉ̃cʉbʉobojarocati Dioama ĩnare rʉ̃cʉbʉobicʉ yiguĩji.
Other Translations King James Version (KJV) Therefore when thou doest thine alms, do not sound a trumpet before thee, as the hypocrites do in the synagogues and in the streets, that they may have glory of men. Verily I say unto you, They have their reward.
American Standard Version (ASV) When therefore thou doest alms, sound not a trumpet before thee, as the hypocrites do in the synagogues and in the streets, that they may have glory of men. Verily I say unto you, They have received their reward.
Bible in Basic English (BBE) When then you give money to the poor, do not make a noise about it, as the false-hearted men do in the Synagogues and in the streets, so that they may have glory from men. Truly, I say to you, They have their reward.
Darby English Bible (DBY) When therefore thou doest alms, sound not a trumpet before thee, as the hypocrites do in the synagogues and in the streets, so that they may have glory from men. Verily I say unto you, They have their reward.
World English Bible (WEB) Therefore when you do merciful deeds, don't sound a trumpet before yourself, as the hypocrites do in the synagogues and in the streets, that they may get glory from men. Most assuredly I tell you, they have received their reward.
Young's Literal Translation (YLT) whenever, therefore, thou mayest do kindness, thou mayest not sound a trumpet before thee as the hypocrites do, in the synagogues, and in the streets, that they may have glory from men; verily I say to you -- they have their reward!
Cross Reference Matthew 5:18 in Macuna 18 Riti mʉare gotia yʉ. Dios ĩ rotirise ñajediro ñatĩñaro yiroja. Adi macãrʉcʉ̃ro jediroto riojʉa co wame godo cʉtibeto yiroja. Ñajediro Dios ĩ gotiado bajiroti rẽtaro yiroja.
Matthew 6:5 in Macuna 5 ’Diore mʉa bʉsija, “Yiro robo yirã ña gʉa”, yibojarãti yiro robo yimena bajiro Diore bʉsibeja mʉa. Ĩnama minijuara wijʉ Diore ĩna bʉsija rʉ̃gõcõri bʉsirãji. Ito yicõri ma tʉnima masa ĩna titoni Diore bʉsirã yirãji ĩna. Ito bajiro ĩna yirisenati waja bʉjacãma ĩna. Ñe gaje bʉja remomenaji ĩna Dios tʉjʉ. Ĩnare masa rʉ̃cʉbʉobojarocati Dioama ĩnare rʉ̃cʉbʉobicʉ yiguĩji.
Matthew 6:16 in Macuna 16 ’Diore tʉoĩa ãmorã bamena riti ĩre mʉa bʉsija, masa ĩna tiro riojo bojori bʉjabeja mʉa. “Yiro robo yirã ña gʉa”, yibojarãti yiro robo yimena bamena riti Diore ĩna senija, masa ĩna tiro riojo bojori bʉjacã ĩna. Masa ĩna ti masitoni bojori bʉjabojacã ĩna. Riti mʉare gotia yʉ. Itinati waja bʉjacãma ĩna. Ñe gaje bʉja remomenaji ĩna Dios tʉjʉ. Ĩnare masa rʉ̃cʉbʉobojarocati Dioama ĩnare rʉ̃cʉbʉobicʉ yiguĩji.
Matthew 7:5 in Macuna 5 “Yiro robo yirã ña gʉa”, yirã ñaboja mʉa. Mʉa ya cajeajʉ sita sãñarisere ãmicãña maji cajero. Iti sita mʉa ãmicãja berojʉa queno ti masirã yirãji mʉa. Ito yicõri mʉa babare cajeajʉ sũjuri ñarisere ãmicã masirã yirãji mʉa. Ado bajirojʉa bajia. Bʉto ñeñaro yirise mʉa jidicãja berojʉa, “Mʉ ñeñaro yirise jidicãña mʉ”, yi masirã yirãji mʉa babare, yiyijʉ Jesús ĩnare.
Matthew 15:7 in Macuna 7 Mʉa yiro bajiro yirã meje ña mʉa. Diore goti ĩsiri masʉ Isaías ñayorʉ mʉare tʉoĩa wacʉ queno ucañi ĩ. Ado bajiro ucañi ĩ:
Matthew 16:3 in Macuna 3 Busuri jĩjʉ iti sũaja mʉa tija, wajʉ bueri rãca iti ñaja. “Adi rʉmʉ quenado ma”, ya mʉa. Ũmacʉ̃jʉ ticõri, “Ito bajiro rẽtaro ya adi rʉmʉ”, yi masia mʉa. Ito bajibojarocati adi rʉmʉ rẽtarise gaye, “Ito bajiro bajiro wado ya”, yi masibea mʉa.
Matthew 22:18 in Macuna 18 “Yʉ wisatoni ito bajiro yʉre seniĩama ĩna”, yi masiri seyoquĩ Jesús. Ito bajiri ado bajiro yiquĩ ĩ ĩnare: —“Queno yirã ña gʉama”, yirã ñabojarãti queno yirã meje ña mʉa. ¿No yija yʉ tʉo wisatoni ito bajiro seniĩati mʉa?
Matthew 23:6 in Macuna 6 Ĩna ba ruji ãmoja, quenari cumuro ba ruji ãmoama ĩna. Minijuara wirijʉ ĩna ruji ãmoja, rʉ̃cʉbʉorajʉ riti ruji ãmoama ĩna.
Matthew 23:13 in Macuna 13 Fariseo gaye tʉoĩarãre, judio masa rotirise riasori masare cʉni bʉsigʉ ado bajiro bʉsiquĩ Jesús: —Bʉjato bʉjarã wãna ya mʉa. “Queno yirã ña gʉa”, yibojarãti mʉa yiro bajiro yirã meje ña mʉa. Dios ĩ rotirojʉ gãjerã ĩna sãjabititoni itire camota mʉa. Gãjerã ĩna sãja ãmobojarocati ĩnare camota mʉa. Ito bajiri mʉa cʉni sãjamena yirãji, yiquĩ Jesús ĩnare.
Matthew 24:51 in Macuna 51 Ito ĩ yija ticõri, bʉto bʉsa ñeñaro ĩ tõbʉjaroca yigʉ yiguĩji ĩ ʉjʉ. “Queno yirã ña gʉa”, yibojarãti ĩna tõbʉjaro bajiroti ĩ tõbʉjaroca yigʉ yiguĩji ĩ ʉjʉ ĩre. Ito bajiri ñeñaro tõbʉjacõri otigʉ yiguĩji. Ito yicõri bʉto tʉoĩa oca jaigʉ yiguĩji ĩ ĩja, yi oca gotiquĩ Jesús gʉare.
Mark 7:6 in Macuna 6 Ito ĩna yijare cʉdiyijʉ Jesús ĩnare: —“Queno yirã ña gʉa”, yibojarãti mʉa tʉoĩaro bajiro yibea mʉa. Jane mejejʉ mʉare tʉoĩa yugʉ ado bajiro ucañi Diore goti ĩsiri masʉ Isaías ñayorʉ: “Diore bʉto rʉ̃cʉbʉoa gʉa”, yirã ñabojarãti mʉa ya ʉsijʉama queno ĩre rʉ̃cʉbʉobea mʉa.
Mark 12:39 in Macuna 39 Minijuara wijʉ sãjacõri rʉ̃cʉbʉora cumuro riti ruji ãmorãji ĩna. Ito yicõri basari rʉmʉ cʉni ñasari masa tʉ riti ba ruji ãmorãji ĩna.
Luke 6:24 in Macuna 24 ’Mʉa gajeoni jairã, ado mʉa ñajama queno wanʉ quena ñaboja mʉa. Diore tʉorʉ̃nʉmena ñari ija bojoro bʉjarã yirãji mʉa.
Luke 6:42 in Macuna 42 Ado bajiro mʉa babare yiboja mʉa: “Yʉ baba mʉ ya cajeajʉ sita aje ña. Yʉ iti ajere ãmicãcʉja yʉ”, yibojarãti mʉa ya cajeajʉ sita jaje iti sãñajama, ãmicã masibea mʉa. “Queno yirã ña gʉama”, yirã ñabojarãti, ñeñaro yirã ña mʉa cʉni. Mʉa ya cajeajʉ sãñarisere ãmicãña. Itire ãmicãcõri queno ti masirã yirãji mʉa. Ito yicõri mʉa babare cajeajʉ sita ajere ãmicã masirã yirãji mʉa, yiyijʉ Jesús. ’Iti yireoni ña, mani baba ĩ ñeñaro yija ti masibojarãti, manimasiti ñeñaro yirisereama ti masibea mani, yiyijʉ Jesús.
Luke 11:41 in Macuna 41 Mʉa ya ʉsijʉ queno tʉoĩacõri bojoro bʉjarãre ejabʉarʉja mʉare. Ito bajiro mʉa yija queno ʉsi cʉti ñarã yirãji mʉa.
Luke 11:43 in Macuna 43 ’Bʉjato bʉjarã yirãji mʉa, fariseo gaye tʉoĩarã. Minijuara wijʉ sãja wacõri rʉ̃cʉbʉorajʉ riti ruji ãmoboja mʉa. Ma warã cʉni gãjire mʉa bocaja, rʉ̃cʉbʉore rãca ĩ seniĩare ãmoa mʉa. Mʉa ñaroti gaye riti tʉoĩa mʉa.
Luke 12:33 in Macuna 33 Mʉa rʉcorise gãjerãre ĩsima. Iti waja bʉjacõri bojoro bʉjarãre ĩsima mʉa. Ito bajiro mʉa yija jai bʉsaro Dios tʉ bʉjarã yirãji mʉa. Itojʉ mʉa bʉjaroti jogarise meje ñaroja. Ito yicõri itojʉ mʉa bʉjarise ñimʉjʉa rinibiquĩji. Ito yicõri mʉa bʉjarisere butua bamenaji.
Luke 12:56 in Macuna 56 Macãrʉcʉ̃ro gaye ticõri, “Ado bajiro rẽtaro yiroja”, yi masia mʉa. ¿No yija ito bajiro ti masirã ñabojarãti, “Gʉa ñeñaro yirise gʉa jidicãbeja quenabeto tõbʉjarã yirãji gʉa”, yi masibeati mʉa? “Queno yirã ña gʉa”, yibojarãti mʉa tʉoĩaro bajiro yibea mʉa, yiyijʉ Jesús ĩnare.
Luke 13:15 in Macuna 15 Ito bajiro ĩ yija tʉocõri, ado bajiro cʉdiyijʉ mani Ʉjʉ ĩre: —“Tujacãra rʉmʉ moare ma”, yi bojarãti moarãji mʉa. Tite. Tujacãra rʉmʉ ñabojarocati mʉa ya wecʉ mʉa ya burro ide iditoni õja mʉa.
Luke 20:46 in Macuna 46 —Judio masa rotirise riasori masa bajiro mʉa yibe yirona queno tʉoĩaña mʉa. Tite. Ado bajiro yama ĩna. Yutabujuri quenarise yoarise sãñacõri masa ĩna tiro riojo wa ucu ãmorãji ĩna. Ito yicõri cʉto gʉdareco gãjire ĩna canamʉoja, rʉ̃cʉbʉore rãca seniĩare ãmorãji ĩna. Minijuara wijʉ sãjacõri rʉ̃cʉbʉora cumuro ruji ãmorãji ĩna. Ito yicõri basari rʉmʉ cʉni ñasari masa tʉ riti ba ruji ãmorãji ĩna.
John 5:41 in Macuna 41 ’Masa yʉre ĩna rʉ̃cʉbʉotoni meje wadicʉ yʉ.
John 5:44 in Macuna 44 Mʉamasi gãmeri rʉ̃cʉbʉorejʉa ãmoboja mʉa. Dios sĩgʉ̃ti ñami mani Ʉjʉ. Ito bajibojarocati ĩre cʉdibiticõri mʉare ĩ wanʉroca yibea mʉa. Ito bajiro bajirã ñari yʉre cʉni tʉorʉ̃nʉbea mʉa.
John 7:18 in Macuna 18 No ĩ gayeti ĩ bʉsija, masa ĩna ĩre rʉ̃cʉbʉore ãmoguĩji. No ĩre cõarʉ gaye ĩ bʉsija, ĩre cõarʉjʉare masa ĩna rʉ̃cʉbʉore ãmoguĩji ĩ. Ĩ bʉsirise riti ñaroja. Ñejʉa rʉore oca manoja ĩre, yiquĩ Jesús masare.
John 13:29 in Macuna 29 Gʉa ya niyeru awirucare tirʉ̃nʉgʉ̃ ñaquĩ Judas. Ito bajiri, “Basa rʉmʉ ñaroca mani baroti waja yitẽña”, yiguĩji Jesús, yire masicʉ gʉa. “Bojoro bʉjarãre niyeru ĩsitẽña”, yiguĩji gajea, yire masicʉ gʉa.
Acts 9:36 in Macuna 36 Sĩgõ Jope wame cʉtiri cʉto gago, Tabita wame cʉtigo Jesure tʉorʉ̃nʉgõ ñayijo iso. Griego ocanama, Dorcas wame cʉtigo ñayijo iso. Queno yigo ñayijo iso. Ito yicõri bojoro bʉjarãre queno ejabʉasotiyijo iso.
Acts 10:2 in Macuna 2 Judio masʉ meje ñabojagʉti Diore rʉ̃cʉbʉoyijʉ ĩ. Ito yicõri ĩ ya wi gãna cʉni Diore rʉ̃cʉbʉoyijarã. Judio masa bojoro bʉjarãre ejabʉarocʉ jaje niyeru ĩsiyijʉ Cornelio. Ito yicõri co rʉmʉ rʉyabeto Diore bʉsisotiyijʉ ĩ.
Acts 10:4 in Macuna 4 Ito ĩ yija tʉocõri, ĩre ti ʉcayijʉ Cornelio: —¿Ñe ãmoati mʉ? yiyijʉ Cornelio ĩre. Ito ĩ yija tʉocõri: —Diore mʉ bʉsija tʉoami. Ito yicõri bojoro bʉjarãre mʉ ejabʉaja tiami. Ito bajiri mʉre tʉoĩa ti ñami Dios, yiyijʉ ángel Corneliore.
Acts 10:31 in Macuna 31 Ado bajiro yʉre gotiquĩ ĩ: “Diore mʉ bʉsire tʉoami ĩ. Ito yicõri bojoro bʉjarãre mʉ ejabʉare gaye itire cʉni masiami Dios.
Acts 24:17 in Macuna 17 ’Co rodo meje gaje cʉtorijʉ wa ucucõri, Jerusalénjʉ tʉdi ejacʉ yʉ. Jerusalénjʉ tʉdi ejacõri bojoro bʉjarãre niyeru batocʉ yʉ. Ito yicõri Diore rʉ̃cʉbʉogʉ ĩre yiari waibʉcʉrã soe ĩsicʉ yʉ itojʉ.
Romans 12:8 in Macuna 8 Gãjerã oca sẽoroca yi masigʉ̃, queno yija quena. No gãjerãre ĩ ĩsi ãmoja, queno wanʉ quenaro jairo ĩsija quena. No rotigʉ quenoti rotija quena. No bojori bʉjarãre ejabʉagʉ, wanʉ quenare rãca ejabʉaja quena.
2 Corinthians 9:6 in Macuna 6 Ado yʉ bʉsirise tʉoya mʉa. No jabeto otegʉ ĩ oterocõti bʉjagʉ yiguĩji. Jairo otegʉama jairo bʉjagʉ yiguĩji. No jabeto ĩsigʉ̃ itocõti boca ãmigʉ̃ yiguĩji. Jairo ĩsigʉ̃ jairo bʉjagʉ yiguĩji.
Galatians 2:10 in Macuna 10 “Bojoro bʉjarãre queno ejabʉaya mʉa”, yicã ĩna gʉare. Ito bajiro ĩna yija tʉocõri, wanʉre rãca cʉdicʉ gʉa ĩja. Iti riti roticã ĩna gʉare.
Ephesians 4:28 in Macuna 28 Rinigoana mʉa ñaja, tʉdi mʉcana rinibesa. Ado bajirojʉa mʉa yija quena. Waja bʉjarona queno moaña. Waja bʉjacõri, bojoro bʉjarãre ejabʉaya.
1 Thessalonians 2:6 in Macuna 6 Gʉa mʉare riasogoanare bʉto rʉ̃cʉbʉojaro yirona meje riasocʉ gʉa. Diore rʉ̃cʉbʉojaro yirona mʉare goticʉ gʉa. Gãjerãre cʉni gʉare ĩna rʉ̃cʉbʉotoni meje ĩnare riasocʉ gʉa. Ito bajibojarocati Cristo ĩ cũana ñari, “Gʉare rʉ̃cʉbʉoya”, gʉa yi ãmoja yiboana gʉa.
1 Timothy 6:18 in Macuna 18 Gajeoni jairãre, “Quenarisejʉa yiya mʉa”, yi rotiya ĩnare. Gajeoni bʉja ãmore rẽto bʉsaro quenarise ña queno yire. Ĩna ya niyerure tʉo maimenati gãjerãre ejabʉarona ĩna ĩsija quena.
Philemon 1:7 in Macuna 7 Dios ñarãre bʉto ti maigʉ̃ mʉ ñajare, yʉ ya ʉsijʉ oca sẽocõri wanʉsacoa yʉ. Dios ñarã jeyaro mʉ queno yirise tʉoĩacõri ĩna ya ʉsijʉ oca sẽoama ĩna cʉni. Itire tʉocõri bʉto wanʉa yʉ mʉre.
Hebrews 13:16 in Macuna 16 Gãjerãre queno yire gayere jidicãbeja mʉa. Ito yicõri mʉa rʉcorise gãjerãre batoba. Ito bajiro mani yija ticõri, itire wanʉgʉ̃ yiguĩji Dios.
James 2:15 in Macuna 15 Tʉoĩate mʉa. Ado bajiro bajiroja. Sĩgʉ̃ mani yagʉ ĩ ñiocõja, ito yicõri yutabujuri bojoro ĩ bʉjaja ticõri, ĩre mani ejabʉaja quena.
1 Peter 4:11 in Macuna 11 Dios oca mani queno goti masija, “Queno ya Dios mʉ. Mʉ ejabʉarisena riojo goti masia yʉ”, yirʉja mani. Ito yicõri gãjerãre mani queno ejabʉa masija, “Queno ya Dios mʉ”, yirʉja mani. Ito bajiro yirʉja mani, Diore gãjerã ĩna rʉ̃cʉbʉotoni. Jeyaro mani yirisere ticõri, “Ĩ ñarãre queno ejabʉami Jesucristo”, yirã yirãji gãjerã Diore rʉ̃cʉbʉorã. “Ĩti ñami rẽtoro masigʉ̃. Ĩti ñami Ʉjʉ ñasagʉ. Jeyaro ñarise roti masigʉ̃ ñami Dios. Dise ĩ roti masibiti rʉyabea ĩre. Ĩti ñami mani Ʉjʉ ñatĩñagʉ̃”, yi tʉoĩasotirʉja mani ĩja.
1 John 3:17 in Macuna 17 Gajeoni jaigʉ ĩ ñarã bojoro bʉjarãre ejabʉabicʉ ñabojagʉti “Diore maia yʉ”, yibojagʉ yiguĩji ĩocʉ̃.