Matthew 23 in Macuna

1 Ito yija bero ado bajiro yiquĩ Jesús masare, gʉa ĩ rãca riasotirãre cʉni:

2 —“Moisés ñayorʉ ĩ rotire gaye tʉo masirã ñama fariseo gaye tʉoĩarã, judio masa rotirise riasori masa cʉni”, yama masa.

3 Ito bajiri ĩna rotiro bajiroti cʉdiba. Jeyaro ĩna rotiro bajiroti cʉdiba. Ito bajibojarocati ñeñaro ĩna yirisere yibeja itireama. “Ado bajiro ya gʉa”, yibojarãti ricati yama ĩna.

4 “Cʉdi masia mani”, masare rotiama ĩna. Ito bajibojarocati ito bajiro riti ĩnare roti ʉyama ĩna. “Ito bajiro yiya mʉa”, yibojarãti ĩnamasiti ito bajiro yibeama ĩna.

5 Jeyaro ĩna yirise, “Queno yirã ñama ĩna”, masa ĩna yi tijaro yirona ito bajiro yibojama ĩna. Masa ĩna tiro riojo ĩna ya rioweca, ĩna ya ricajʉdori cʉni Dios oca jũ wõbojama ĩna, “Gãjerã gʉare ti seyojaro”, yirona ito bajiro yibojama ĩna. Ito yicõri yutabujuri yoarise gãjerã rẽto bʉsaro rore gaye sãñabojama ĩna. “Gãjerã gʉare ti seyojaro”, yirona ito bajirise sãñabojama ĩna.

6 Ĩna ba ruji ãmoja, quenari cumuro ba ruji ãmoama ĩna. Minijuara wirijʉ ĩna ruji ãmoja, rʉ̃cʉbʉorajʉ riti ruji ãmoama ĩna.

7 Marijʉ masare ĩna bocaja, queno rʉ̃cʉbʉore rãca seniĩare ãmoama ĩna. Ito yicõri, “Yʉre riasogʉ”, masa ĩna yire ãmoama ĩna, yiquĩ Jesús gʉare.

8 ’Mʉama ricati yija quena. “Yʉre riasogʉ”, masa ĩna mʉare yiroca yibeja. Mani jeyaro sĩgʉ̃ rĩare bajiro bajirã ña mani. Yʉ Cristo, Dios ĩ cõarʉ yʉ sĩgʉ̃ti ña mʉare riasori masʉ.

9 Sĩgʉ̃ti ñami mani Jacʉ. Ĩti ñami Dios ũmacʉ̃jʉ gagʉ. Ito bajiri adi sita gãnare, gãjerã ʉ̃mʉare, “Cʉna”, yibeja mʉa.

10 “Yʉ ʉjʉ”, yi rotibeja gãjerãre. Yʉ Cristo, Dios ĩ cõarʉ sĩgʉ̃ti ña mʉa Ʉjʉ.

11 Sĩgʉ̃ mʉa rãca gagʉ mʉare ĩ ejabʉaja, ĩ ñagʉ̃ yiguĩji ñasagʉ.

12 No gãjerã riojʉa gagʉ ña ãmobojagʉti ñabicʉ yiguĩji ĩ. Ito bajiri berojʉa gagʉ tujagʉ yiguĩji ĩ. Sĩgʉ̃, “Gãjerã rẽtoro ñasagʉ ña yʉ”, yibicʉ ĩ ñagʉ̃ yiguĩji ñasagʉ, yiquĩ Jesús gʉare.

13 Fariseo gaye tʉoĩarãre, judio masa rotirise riasori masare cʉni bʉsigʉ ado bajiro bʉsiquĩ Jesús: —Bʉjato bʉjarã wãna ya mʉa. “Queno yirã ña gʉa”, yibojarãti mʉa yiro bajiro yirã meje ña mʉa. Dios ĩ rotirojʉ gãjerã ĩna sãjabititoni itire camota mʉa. Gãjerã ĩna sãja ãmobojarocati ĩnare camota mʉa. Ito bajiri mʉa cʉni sãjamena yirãji, yiquĩ Jesús ĩnare.

14 ’Bʉjato bʉjarã wãna ya mʉa fariseo gaye tʉoĩarã, judio masa rotirise riasori masa mʉa cʉni. “Queno yirã ña gʉa”, yibojarãti mʉa yiro robo yirã meje ña mʉa. Manʉjʉ godagoana romiare rʉocõri jairoguti ĩnare waja senia mʉa. Ito bajiro yicõri ĩna rʉcobojarisere ñarocõti ẽma jeoa mʉa. Queno yimena ñabojarãti masa mʉare tʉo wanʉtoni yoari ĩna tiro riojo Diore bʉsitobʉaboja mʉa. Ito bajiri bʉto bʉsa mʉare waja senigʉ̃ yiguĩji Dios. Ito bajiri gãjerã rẽtoro tõbʉjarã yirãji mʉa, yiquĩ Jesús ĩnare.

15 ’Bʉjato bʉjarã wãna ya mʉa fariseo gaye tʉoĩarã, judio masa rotirise riasori masa mʉa cʉni. “Queno yirã ña gʉa”, yibojarãti mʉa yiro robo yirã meje ña mʉa. “Mani robo gãji ĩ tʉoĩaja quena”, yi tʉoĩabojacõri jeyaro masare riaso ucua mʉa. Sĩgʉ̃ mʉare bajiro tʉoĩaroca mʉa yigʉre bʉto bʉsa ñeñaro ĩ tʉoĩaroca ya mʉa. Ito bajiri mʉa rẽto bʉsaro ñeñaro yicõri jeame ʉ̃jʉrojʉ warʉjami ĩ cʉni, yiquĩ Jesús ĩnare.

16 ’Bʉjato bʉjarã wãna ya mʉa. Cajea mana gãjerã cajea manare tʉ̃a wabojarãre bajiro bajirã ña mʉa. Ado bajiro gãjerãre yiboja mʉa: “ ‘Dios ya wi wamenati ado bajiro yicʉja yʉ’, yibojarãti mʉa yiro robo yibeja cʉni no yibea iti. ‘Dios ya wijʉ oro wamena ado bajiro yicʉja yʉ’, mʉa yija, yiro bajiroti yiba itireama”, yiboja mʉa gãjerãre.

17 Tʉo masimena, cajea manare bajiro bajirã ña mʉa. ¿Disejʉa ñati ñasarise mʉa tija? ¿Orojʉa ñasatite mʉa tija? ¿Dios ya wijʉ oro cuji ñarijʉ masa ĩna rʉ̃cʉbʉorijʉ ñatite ñasarijʉ? yiquĩ Jesús ĩnare.

18 Gaje ado bajiro masare yiboja mʉa: “ ‘Diore ĩna soe ĩsisotira casabo wamena ado bajiro yicʉja yʉ’, yibojarãti mʉa yiro robo yibeja cʉni, no yibea iti. ‘Diore ĩna soe ĩsisotira casabojʉ ĩre ĩsiroti wame rãca ado bajiro yicʉja yʉ’, mʉa yija, mʉa yiro bajiroti mʉa yija quena itireama”, yiboja mʉa masare.

19 Tʉo masimena, cajea manare bajiro bajirã ña mʉa. ¿Mʉa tija disejʉa ñati ñasarise? ¿Diore ĩsiroti iti ñati ñasarise, gaje Diore ĩna soe ĩsisotira casabojʉ ĩre ĩsiroti ñarijʉjʉa ñasatite? yiquĩ Jesús ĩnare.

20 ’Ado bajiro bajia. Tʉote mʉa. No, “Diore ĩna soe ĩsisotira casabo wamena ado bajiro yicʉja yʉ”, yigʉ iti casabo wamena meje riti, “Ado bajiro yicʉja yʉ”, yiguĩji. Diore soe ĩsira casabojʉ jesarise rãca, “Ado bajiro yicʉja yʉ”, yigʉre bajiro bajiami ĩocʉ̃.

21 No, “Dios ya wi wame rãca, ado bajiro yicʉja yʉ”, yigʉ iti wi wame rãca riti meje yiguĩji. Dios iti wi ʉjʉ wame rãca, “Ado bajiro yicʉja yʉ”, yigʉre bajiro yiguĩji ĩocʉ̃.

22 “Ũmacʉ̃jʉ Dios ĩ ñaro wame rãca ado bajiro yicʉja”, yigʉ Dios itojʉ rotigʉ wame rãcati yigʉre bajiro yami ĩocʉ̃, yiquĩ Jesús ĩnare.

23 ’Bʉjato bʉjarã wãna ya mʉa fariseo gaye tʉoĩarã, judio masa rotirise riasori masa mʉa cʉni. “Queno yirã ña gʉa”, yibojarãti mʉa yiro robo yirã meje ña mʉa. Jũ queno sʉtirise, anís, menta, comino waja rʉ̃cʉbiti gaye mʉa rʉcoja, Moisés ñayorʉ ĩ rotiado bajiroti Diore jabeto ĩsia mʉa. Ito bajibojarocati rotire ñasarisere tʉorʉ̃nʉbea mʉa. Ado bajiro bajia ñasarise, queno yire, gãjerãre ti maire, Diore tʉorʉ̃nʉre, itocõti ña ñasarise. Iti gaye yitĩñama mʉa, Diore jabeto ĩsire gaye cʉni jidicãbeja mʉa.

24 Cajea mana gãjerã cajea manare tʉ̃a wabojarã bajiro bajirã ña mʉa. Ado bajiro bajirã ña mʉa. Ide wato mʉtarãcã ñarãre ĩna idiroto riojʉa queno besecãbojacõri camello jaigʉ bʉcʉre idi yucõarã bajiro bajirã ña mʉa. Rotire ñasabiti gayeama queno tirʉ̃nʉa mʉa. Ito bajibojarocati ñasarisereama queno tirʉ̃nʉbea mʉa, yiquĩ Jesús ĩnare.

25 ’Bʉjato bʉjarã wãna ya mʉa fariseo gaye tʉoĩarã, judio masa rotirise riasori masa mʉa cʉni. “Queno yirã ña gʉa”, yibojarãti mʉa yiro robo yirã meje ña mʉa. Somotẽro idira tẽrori cʉni joejʉa riti coea mʉa. Totijʉama ñarocõti ʉeri cʉtia maji. Mʉa guaja, joe rujʉ riti coea mʉa. Jubejʉama ñeñaro tʉoĩa maji. Gãjerã ĩna rʉcorise ti ʉorã ĩnare rʉoa mʉa. Ito bajiri bʉjato bʉjarã wãna ya mʉa.

26 Mʉa fariseo gaye tʉoĩarã cajea manare bajiro bajirã ña mʉa. Somotẽro, idira tẽro cʉni totijʉa mʉ coesʉoja joejʉa cʉni ʉeri mano yiroja. Ito bajiroti ñeñaro mʉa tʉoĩarise cʉni mʉa jidicãja, jeyaro queno yirã ñarã yirãji mʉa, yiquĩ Jesús ĩnare.

27 ’Mʉa fariseo gaye tʉoĩarã, judio masa rotirise riasori masa cʉni bʉjato bʉjarã wãna ya mʉa. “Queno yirã ña gʉa”, yibojarãti mʉa yiro robo yirã meje ña mʉa. Masari cuma bajiro bajirã ña mʉa. Ado bajiro bajia masari cuma, joeti mani tija queno boti quena. Ito bajibojarocati jubejʉama gõarigoti ñaroja, ito yicõri jogare bʉorise ñaroja.

28 Ito bajiro bajirã ña mʉa. Masa ĩna tija, queno yirã bajiro bajia mʉa. Ito bajibojarãti jubejʉama ñeñaro tʉoĩarã ña mʉa. “Queno yirã ña gʉa”, yibojarãti ñeñaro yirã ña mʉa, yiquĩ Jesús ĩnare.

29 ’Mʉa fariseo gaye tʉoĩarã, judio masa rotirise riasori masa cʉni bʉjato bʉjarã wãna ya mʉa. “Queno yirã ña gʉa”, yibojarãti mʉa yiro robo yirã meje ña mʉa. Diore goti ĩsiri masa ĩna godaja bero masari cuma menia mʉa. Queno yirãre masari cuma queno tirʉ̃nʉa mʉa, ito yicõri tija seyorise iti joere jeoa mʉa.

30 Ito yicõri ado bajiro ya mʉa: “Gʉa ñicʉsabatia ĩna catijama, Diore goti ĩsiri masare ĩna sĩaroca ĩnare ejabʉabitiboana gʉa”, yi tʉoĩa mʉa.

31 Ito bajiro mʉa yija, “Diore goti ĩsiri masare sĩayoana janerãbatia ña gʉa”, yi tʉoĩa mʉa.

32 Mʉa ñicʉsabatia ĩna yiyore bajiroti ya mʉa cʉni adi rʉmʉri gãna, yiquĩ Jesús ĩnare.

33 ’Ãña bajiro bajicõri ĩ robo junirã ña mʉa. Jeame ʉ̃jʉrojʉ mʉa tõbʉjaroti rẽtare ma mʉare.

34 Queno tʉo masijaro ĩna yirocʉ, Diore goti ĩsiri masa, riasori masa gãjerã queno tʉoĩarãre cʉni cõabojagʉ yigʉja yʉ mʉa tʉ. Ĩnare cʉdi ãmomena ĩnare sĩarã yirãji mʉa. Gãjerãreama yucʉtẽojʉ jaju sĩarã yirãji mʉa. Gãjerãre minijuara wijʉ ĩnare jarã yirãji mʉa. Ĩnare ñeñaro yirona co cʉto rʉyabeto ĩnare sʉyarã yirãji mʉa.

35 Abel queno yigʉ ñayorʉre sĩasʉoyijarã mʉa ñicʉsabatia ito yicõri Berequiás macʉ Zacaríasjʉre sĩasʉsayijarã. Dios ya wijʉ Diore ĩna soe ĩsisotira casabo tʉ Zacaríasre sĩayija mʉa. Mʉa ñicʉsabatiare bajiroti ya mʉa cʉni. Ito bajiri queno yirãre ĩna sĩagore ñajare seti ña mʉare cʉni.

36 Riti mʉare gotia yʉ. Mʉa adi rʉmʉ gãnare ititi seti ña ejaro yiroja mʉare, yiquĩ Jesús ĩnare.

37 ’Jerusalén gãna mʉare cõañi Dios ĩre goti ĩsiri masa, ito yicõri ĩ oca riasori masare. Ĩre goti ĩsiri masa, ĩ oca riasori masa cʉni mʉare gotirona cõañi Dios. Ito bajibojarocati ĩnare sĩayija mʉa. Coji meje mʉare mioju ãmobojacʉ yʉ. Cara iso rĩare caero rocajʉ iso miojuro robo bajiro, mʉare yi ãmobojacʉ yʉ. Ito bajiro yʉ yi ãmobojarocati ãmobiticʉ mʉa.

38 Queno tʉoĩaña mʉa. Mʉa wiri wagora wiri bajiro tujaro yiroja. Ito yicõri mʉare jidicãgʉ̃ yiguĩji Dios.

39 Riti ado bajiro mʉare gotia yʉ: “Gʉare yiari Dios ĩ cõarʉ ña mʉ. Mʉre queno yiñi Dios”, mʉa yiroto riojʉa mʉcana jʉaji yʉre timena yirãji mʉa, ya yʉ mʉare, yiquĩ Jesús masare.