Matthew 18:7 in Macuna 7 Bʉjato bʉjarã yirãji adi macãrʉcʉ̃ro gãna ñeñaro yiri masa. Masare ñeñaro ĩna yiroca yirise ito bajiro riti bajitĩñaro yiroja. Ito bajibojarocati, gãjerã ĩna ñeñaro yiroca ĩnare yigʉre bʉjato bajia ĩre, yiquĩ Jesús gʉare.
Other Translations King James Version (KJV) Woe unto the world because of offences! for it must needs be that offences come; but woe to that man by whom the offence cometh!
American Standard Version (ASV) Woe unto the world because of occasions of stumbling! for it must needs be that the occasions come; but woe to that man through whom the occasion cometh!
Bible in Basic English (BBE) A curse is on the earth because of trouble! for it is necessary for trouble to come; but unhappy is that man through whom the trouble comes.
Darby English Bible (DBY) Woe to the world because of offences! For it must needs be that offences come; yet woe to that man by whom the offence comes!
World English Bible (WEB) "Woe to the world because of occasions of stumbling! For it must be that the occasions come, but woe to that person through whom the occasion comes!
Young's Literal Translation (YLT) `Wo to the world from the stumbling-blocks! for there is a necessity for the stumbling-blocks to come, but wo to that man through whom the stumbling-block doth come!
Cross Reference Matthew 13:41 in Macuna 41 Yʉ ña Masa Rĩjorʉ. Ángel mesare cõagʉ̃ yigʉja yʉ, ñajediro ñeñarisere ĩna besecõatoni. Ñeñaro yirãre cʉni besecõarã yirãji ĩna, Dios ĩ rotirojʉ ĩna ejabe yirona.
Matthew 23:13 in Macuna 13 Fariseo gaye tʉoĩarãre, judio masa rotirise riasori masare cʉni bʉsigʉ ado bajiro bʉsiquĩ Jesús: —Bʉjato bʉjarã wãna ya mʉa. “Queno yirã ña gʉa”, yibojarãti mʉa yiro bajiro yirã meje ña mʉa. Dios ĩ rotirojʉ gãjerã ĩna sãjabititoni itire camota mʉa. Gãjerã ĩna sãja ãmobojarocati ĩnare camota mʉa. Ito bajiri mʉa cʉni sãjamena yirãji, yiquĩ Jesús ĩnare.
Matthew 26:24 in Macuna 24 Dios oca iti gotiro bajiroti rẽtaro yiroja yʉre. Yʉ ña Masa Rĩjorʉ. Yʉre sĩarã yirãji masa. Bʉjato yiguĩji yʉre ñiatoni gãjerãre gotirocʉ. Rujeabiticõ rʉjabojañi ĩama, yiquĩ Jesús gʉare.
Mark 13:7 in Macuna 7 ’Masa gãmeri jarise ocare mʉa tʉoja, güibeja. Ito yicõri masa gãmeri sĩarise ocare mʉa tʉoja cʉni, güibeja. Ito bajiroti rẽtaro yiroja. Ito bajibojarocati sʉsari rʉmʉ meje ñaroja maji. Jaje ñeñarise rẽtaro yiroja sʉsari rʉmʉ ejaroto riojʉa.
Luke 17:1 in Macuna 1 Mʉcana tʉdi bʉsigʉ ado bajiro yiyijʉ Jesús ĩ rãca riasotirãre: —Co rʉmʉ rʉyabeto mani ñeñaro yitoni ʉsirioro yi codeami rʉ̃mʉ́. Mani ñeñaro yitoni ʉsirioro yigʉ ñeñaro tõbʉjagʉ yiguĩji.
John 17:12 in Macuna 12 Adi macãrʉcʉ̃rojʉ yʉre mʉ ĩsiana rãca yʉ ñaroca mʉ masirisena queno ĩnare tirʉ̃nʉcʉ yʉ. Sĩgʉ̃ yʉre godagobe yirocʉ queno ĩnare tirʉ̃nʉcʉ yʉ. Ito bajibojarocati sĩgʉ̃ ñaquĩ yʉre godagocacʉ. Ĩ ñaquĩ jeame ʉ̃jʉrojʉ warocʉ. Mʉ oca iti gotiro bajiroti iti rẽtatoni yʉre godagoquĩ ĩ.
Acts 1:16 in Macuna 16 —Tʉoya yʉ ñarã mʉa. Jane mejejʉ mani ñicʉ David ñayorʉ, Espíritu Santo ĩ rotija ucayoñi, Judas ĩ ñarotire. “Jesure ĩna ñiatoni gotigʉ yiguĩji Judas wame cʉtigʉ”, yi tʉoĩa yugʉ ito bajiro ucañi David ñayorʉ. Iti ĩ ucayore bajiroti rẽtacʉ. Ado bajiro rujeayijʉ Dios ĩ bʉsire. Tʉote mʉa, yiyijʉ Pedro ĩnare.
Acts 1:18 in Macuna 18 Mani rãca moacacʉ ñabojagʉti Jesure ĩna ñiatoni oca meniñi ĩ. Ito bajiro ñeñaro ĩ yija bero yucʉgʉ ũmacʉ̃jʉ mʉja wacõri ĩ ya ãmʉmajʉ jũgʉbo siayijʉ. Ito bajiro yicõri bubu quedi yojayijʉ. Ito bajicõri godacoayijʉ ĩja. Ito bero ũmacʉ̃jʉ wada yojacõri ĩ ya jeraga joto watojʉ ĩ ya gʉdamisi budi yojayijʉ. Ĩ ñajacʉ ñeñaro yire wajana sʉori ĩ ñajacʉ ya niyeru ãmicõri cojʉ sita waja yiyijarã gãjerã.
Romans 2:23 in Macuna 23 “Dios ĩ rotirisere masia gʉa”, yibojarãti, ĩre cʉdibea mʉa. Diore cʉdimena ñari, ĩre rʉ̃cʉbʉorã meje ña mʉa. Ito bajiro mʉa yija ticõri, gãjerã cʉni Diore rʉ̃cʉbʉomena yirãji ĩna.
1 Corinthians 11:19 in Macuna 19 “Mani tʉoĩa bʉsija, ‘Ĩnati ñama Jesure tʉorʉ̃nʉsarã’, yi tʉoĩarã yirãji gãjerã manire”, yi tʉoĩa bʉsiboja mʉa.
2 Thessalonians 2:3 in Macuna 3 Jãjarã ĩna mʉare rʉobojaja cʉni tʉorʉ̃nʉbesa. Jesús ĩ tʉdi wadiroto riojʉa, jʉaji gaye rẽtaro yiroja. Ĩ wadiroto riojʉa Diore bʉto ti tecõri cʉdimenaji masa. Ito bajiro ĩna baji ñaroca rẽtoro ñeñaro yigʉ goaĩogʉ̃ yiguĩji. “Jeame ʉ̃jʉrojʉ ĩre cõagʉ̃ yigʉja yʉ”, Dios ĩ yicãrʉ ñami ĩ.
1 Timothy 4:1 in Macuna 1 “Adi macãrʉcʉ̃ro iti jedi wari rʉmʉri coriarã Jesucristore tʉorʉ̃nʉrã ñabojarãti ĩre tʉorʉ̃nʉ jidicãrã yirãji”, recoti manire gotiami Espíritu Santo. Ado bajiro ñaro yiroja: Cristore tʉorʉ̃nʉ jidicãcõri rʉ̃mʉ́ ĩ rʉorise riasorãre tʉo sʉyarã yirãji ĩna.
1 Timothy 5:14 in Macuna 14 Ito bajiri mamarã bʉsa manʉjʉ godagoana mʉcana ĩna tʉdi manʉjʉ cʉtire ãmoa yʉ. Rĩa cʉti, ĩna ya wi tirʉ̃nʉ, ĩna yi ñare ãmoa yʉ. Ito bajiro ĩna bajija ticõri, gãjerã manire bʉsitu ãmorã, “Ñeñaro yirã ñama Cristore tʉorʉ̃nʉrã”, yi masimenaji ĩna manire.
1 Timothy 6:1 in Macuna 1 Jesucristore tʉorʉ̃nʉrã gãjerãre moa ĩsirã ñari ĩna ʉjarãre ĩna rʉ̃cʉbʉoja quena. Ĩna ʉjarãre rʉ̃cʉbʉobeja ticõri, “Ñeñaro yirã ñama Jesure tʉorʉ̃nʉrã. Ñe waja ma ĩna riasorise”, yirã yirãji gãjerã.
2 Timothy 3:1 in Macuna 1 “Adi macãrʉcʉ̃ro iti jedi warijʉ bʉto josari rʉmʉri ñaro yiroja”, mʉ yi masire ãmoa yʉ.
2 Timothy 4:3 in Macuna 3 Oca riojo ñasarisere ti tecõri itire masa ĩna tʉo ãmobiti rʉmʉ ejaro yiroja co rʉmʉ. Ĩna ñeñaro yi ãmorise riti yirã yirãji ĩna. Ito bajiri ĩna tʉo ãmorise riasorãre riti ãmarã yirãji ĩna. Oca riojo ñasarise riasorãjʉare tʉo ãmomenaji ĩna.
Titus 2:5 in Macuna 5 Queno tʉoĩacõri, ñeñarisere ñemecʉtiya mʉa. Quenarise riti tʉoĩacõri, ʉ̃mʉa rãca ajebesa. Mʉa rãca gãnare queno tirʉ̃nʉña. Masa jeyarore queno yiya. Mʉa manʉjʉsabatiare tʉo rʉ̃cʉbʉoya. Ito bajiro yiba mʉa, Dios ocare gãjerã ñeñaro bʉsibe yirona. Ito bajiroti mʉa rĩa romiare riasoya mʉa, mʉ yi gotire ãmoa yʉ romia bʉcʉrãre.
Titus 2:8 in Macuna 8 Yʉ mʉre riasocato bajiroti ĩnare gotiya. Ito bajiro riojo Dios oca mʉ gotija tʉocõri, bojorã yirãji mʉ wajana. Ito bajiri, “Socagʉ ñami”, yi masimenaji ĩna mʉre. Ito yicõri mʉre bʉsitu masimena yirãji ĩna.
2 Peter 2:2 in Macuna 2 “Mani ya rujʉnati mani yi ãmorise mani yija quena”, yi rʉorã yirãji ĩna. Ĩna rʉorisere tʉorʉ̃nʉcõri jãjarã masa ĩnare bajiro ñeñaro yirã yirãji. Ito bajiro ñeñaro yicõri Cristo oca ñasarisere aja tudirã yirãji masa. Ito bajiri Cristo ocare ĩna aja tudija, rʉore oca riasotirãre seti ñaro yiroja.
2 Peter 2:15 in Macuna 15 Dios oca quenarise tʉogoana ñabojarãti iti oca jidicãna ñama ĩnaõna. Ito bajiro gaje tʉoĩacõri ñeñaro tʉoĩama ĩna. Beor macʉ, Balaam wame cʉtigʉ ñayorʉre bajiro ñeñaro yama ĩna cʉni. Diore goti ĩsiri masʉ ñabojagʉti niyeru bʉto maigʉ̃ ñari, “Rʉore oca yʉ gotija queno bʉjagʉ yigʉja yʉ”, yi tʉoĩabojayijʉ Balaam.
Jude 1:11 in Macuna 11 Bʉjato bajiro yiroja ĩnare ija. Caín ñayorʉ, Diore ĩ cʉdibitiado robo bajiro Diore cʉdibeama ĩna cʉni. Ito yicõri Balaam ñayorʉ niyerure bʉja ãmosacõri, ĩ ñeñaro yiado robo bajiro ñeñaro yama ĩna cʉni. Ito yicõri Coré ñayorʉ ʉjarãre ĩ cʉdibitiado robo bajiro cʉdibeama ĩna cʉni. Coré ñayorʉ ĩ cʉdibejare ĩre ruyurioyijʉ Dios. Ito bajiroti mʉa tʉ rʉore oca riasorãre ruyuriogʉ yiguĩji Dios.
Revelation 2:14 in Macuna 14 Ito bajibojarocati mʉare queno ti wanʉbea yʉ maji. Mʉa Pérgamo gãna coriarã, Balaam ĩ riasorisere jidicã ãmobea mʉa. Ĩ ñami Balacre ado bajiro riasorʉ: ‘Ĩnamasi meni rujeoanare bare ecabojare gaye mʉa Israel sita gãna baja quena. Gãjerã romia rãca mʉa aje ñaja quena ña’, yi riasoñi Balaam. ‘Mʉa wato coriarã ñama ĩ riasorisere jidicã ãmomena’, yi tʉoĩa yʉ mʉare.
Revelation 2:20 in Macuna 20 Ito bajibojarocati mʉare queno ti wanʉbea yʉ maji. Mʉa tʉ gago Jezabel wame cʉtigo ñeñaro iso bʉsija ticõa mʉa. Ado bajiro rʉore oca bʉsiamo iso: ‘Diore yiari bʉsia yʉ. Gãjerã romia rãca mʉa aje ñaja, no yibea. Masa ĩnamasiti meni rujeoanare bare ĩna ecare mʉa baja, no yibea’, yire oca goti rʉoamo iso. Ito bajiro iso yija tʉocõri, yʉre moa ĩsiri masa tʉo wisama ĩja.
Revelation 19:20 in Macuna 20 Guijogʉ sũagʉ̃ rãca gãmeri tãcõri ĩre tubiaquĩ cabaru joe jesagʉjʉa. “Yʉ ña Diore goti ĩsiri masʉ”, yibojagʉre cʉni tubiaquĩ ĩ. Ĩ ñaquĩ guijogʉ sũagʉ̃ tiro riojo tiyamani yicacʉ. Tiyamani ĩocõri masare rʉoquĩ ĩ. Ĩ rʉorisere tʉorʉ̃nʉcõri guijogʉ wame wõ roticã ĩna. Ito yicõri gãjiõcʉ̃ rujʉ robo bajiro ĩna meni rujeorʉre rʉ̃cʉbʉocã ĩna. Guijogʉ sũagʉ̃re, ito yicõri, “Diore goti ĩsiri masʉ ña yʉ”, yibojagʉre cʉni ĩna catirocati itajura jeame ʉ̃jʉritajʉ ĩnare cõa roaquĩ cabaru joe jesagʉ. Azufre wame cʉtirisena bʉto ʉ̃jʉcʉ iti jeame.