Matthew 15 in Macuna

1 Ito ĩna yiroca fariseo gaye tʉoĩarã ito yicõri judio masa rotirise riasori masa cʉni ejacã Jesús tʉ. Jerusaléna wadiana ñacã ĩna. Jesús tʉ ejacõri ado bajiro seniĩacã ĩna:

2 —¿No yija bʉcʉrã ĩna yisotire bajiro yiro robo cʉdibeati mʉ rãca riasotirã? Mʉ rãca riasotirã ĩna baroto riojʉa ãmo coebeama ĩna. Bʉcʉrã ĩna rotiado bajiro yiro robo yibeama ĩna, yicã ĩna Jesure.

3 Ito bajiro ĩna yijare, ado bajiro ĩnare cʉdiquĩ Jesús: —Bʉcʉrã masa ĩna rotirejʉa cʉdirona Dios ĩ rotirisejʉare cʉdibea mʉa.

4 Ado bajiro rotia Dios oca: “Mʉ jacʉ, mʉ jacore cʉni queno rʉ̃cʉbʉoya mʉ. No ĩ jaco, ĩ jacʉre cʉni ñeñaro bʉsitugʉ godacoajaro”, yi rotia Dios oca.

5 Mʉama ricati bajiro rotia. Ado bajirojʉa rotia mʉa: “No, ‘Jeyaro gajeoni yʉ rʉcorise Diore yʉ ĩsiroti riti ña. Ito bajiri yʉ jacʉsabatiare ejabʉa masibea yʉ’, ĩ yija, ĩ jacʉsabatiare ejabʉabeja quena”, yi tʉoĩa rotiboja mʉa.

6 Ito bajiro mʉa yija, bʉcʉrã masa ĩna rotirisejʉa cʉdirona, Dios ĩ rotirisejʉare cʉdibea mʉa. Ito bajiro mʉa yija, “Ñe waja ma Dios oca”, yirã bajiro ya mʉa. Ĩ ocare jidicãrã ña mʉa.

7 Mʉa yiro bajiro yirã meje ña mʉa. Diore goti ĩsiri masʉ Isaías ñayorʉ mʉare tʉoĩa wacʉ queno ucañi ĩ. Ado bajiro ucañi ĩ:

8 Mʉa ya risena riti yʉre rʉ̃cʉbʉoboja mʉa. Ito bajibojarocati mʉa ya ʉsina sõjʉ bajiro tʉoĩa mʉa. Yʉre rʉ̃cʉbʉobea mʉa.

9 Minijuacõri yʉre mʉa rʉ̃cʉbʉobojaja, bʉrãti ya mʉa. Mʉa riasorise masa ĩna tʉoĩa rujeore ña iti. Itireti, “Dios ĩ rotire ña”, yiboja mʉa. Dios ĩ gotirise tʉoĩa wacʉ ito bajiro ucañi Isaías ñayorʉ, yi gotiquĩ Jesús.

10 Ito ĩ yija bero masare jicõri ado bajiro yiquĩ Jesús ĩnare: —Yʉre tʉocõri queno tʉo masiña mʉa.

11 Mani ba sãrise meje mani ñeñaro yiroca yiroja iti. Ñeñaro tʉoĩacõri mani bʉsirise, iti ña mani ñeñaro yiroca yirise, yiquĩ Jesús masare.

12 Ito yija gʉa ĩ rãca riasotirã ĩ tʉ minijuacõri ado bajiro yicʉ gʉa ĩre: —Ito bajiro masare mʉ gotija tʉocõri, fariseo gaye tʉoĩarã tʉo bʉjatomenaji ĩna, yicʉ gʉa Jesure.

13 Ito bajiro gʉa yija, ado bajiro yiquĩ Jesús gʉare: —Dise rocati judire ĩ otere meje iti ñaja, ñe rãcati wãjacõagʉ̃ yiguĩji iti ote wese ʉjʉ. Ito bajiroti yigʉ yiguĩji yʉ Jacʉ cʉni. Gaje oca ñasarise mejeti ricati bajiro ĩna riasobojaja iti jedi waroca yigʉ yiguĩji yʉ Jacʉ.

14 Dios ocare riasomena ĩna ñajare, ĩnare tʉorʉ̃nʉbeja. Ĩna ñama cajea mana gãjerã cajea manare tʉ̃a wabojarã robo bajiro bajirã. Sĩgʉ̃ cajea macʉ gãji cajea macʉre ĩ tʉ̃a wabojaja, goje ñaro ĩna ejaja, jʉ̃arãjʉti quedi sãjacoarã yirãji, yiquĩ Jesús gʉare.

15 Ĩ ito yija ado bajiro seniĩaquĩ Pedro Jesure: —Iti riasore oca gaye queno gʉare goti rẽtobuya, yiquĩ Pedro Jesure.

16 —¿Tʉo masibeati mʉa cʉni?

17 Mani ba sãrise jeragajʉ waro yiroja iti. Ito bero rẽta budiro yiroja iti. ¿Itire queno tʉo masibeati mʉa?

18 Mani ya ʉsina tʉoĩacõri risena bʉsia mani. Iti ña mani ñeñaro yiroca yirise.

19 Ĩna ya ʉsina tʉoĩacõri ñeñaro yama masa. Tite mʉa. Gãjerãre sĩama ĩna. Manojo cʉtirã ñabojarãti gãjerã romiare ajeama. Jeyaro ĩna tʉoĩaro bajiroti romia rãca ñeñaro ajeama ĩna. Riniama ĩna. Socama ĩna. Rocati oca gotiama ĩna. Ito bajiro yama masa.

20 Ito bajiro ñeñarise tʉoĩacõri iti ña masa ĩna ñeñaro yiroca yirise. Mani baroto riojʉa mani ãmo coebeja, bʉcʉrã ĩna rotiro bajiro mani yibeja iti gaye meje ña mani ñeñaro yiroca yirise. Ñeñaro tʉoĩacõri ñeñaro ya mani. Iti ña mani ñeñaro yiroca yirise, yiquĩ Jesús gʉare.

21 Ito bajiro ĩ yija bero itijʉna, wacʉ gʉa Jesús rãca. Ito wacõri Tiro ito yicõri Sidón wame cʉtiri cʉtorijʉ ejacʉ gʉa.

22 Ito gʉa ejaja bero sĩgõ Canaán gago itijʉ ñaro Jesús tʉjʉa awasã wadicõ: —Yʉ Ʉjʉ David ñayorʉ janami ña mʉ. Yʉre ti maiña. Yʉ maco rʉ̃mʉ́ sãñagõ ñamo. Ito bajiri bʉto ñeñaro tõbʉjamo iso, yi goticõ iso Jesure.

23 Ito bajiro iso yibojarocati isore cʉdibitiquĩ Jesús. Ito bajiri ĩ rãca riasotirã gʉa ado bajiro roticʉ Jesure: —Isore wa rotiya. Ʉsirioro gʉare awasã sʉyamo, yibojacʉ gʉa Jesure.

24 Ito bajiro gʉa yija ado bajiro yiquĩ gʉare: —Oveja wisanare bajiro bajirã ñama judio masa. Ito bajiri ĩnare yʉre cũquĩ Dios, yiquĩ Jesús.

25 Ito bajiro ĩ yiroca ĩ riojo wacõri rijomunigãna ñini rũjũcõ romio: —Yʉ Ʉjʉ yʉre ejabʉaya, yicõ iso Jesure.

26 Ito bajiro iso yibojarocati ado bajiro yiquĩ Jesús isore: —Judio masa riojʉajʉ gãjerãre yʉ ejabʉaja, no masia ma yʉre. Ito bajiro yʉ yija, rĩacare naju ẽmacõri yaiare ecado bajiro bajia, yiquĩ Jesús isore.

27 —Riti ya yʉ Ʉjʉ. Ĩna ʉjarã ba bate queorise bacã yaia. Yʉ gaje maso ñabojarocati mʉ ñarã bero yʉre jabeto mʉ ejabʉaja quena ñaro yiroja yʉre, yicõ iso Jesure.

28 Ito bajiro iso yija tʉocõri, ado bajiro yiquĩ Jesús isore: —Mʉ romio queno yʉre tʉorʉ̃nʉgõ ña mʉ. Ito bajiri mʉ ãmoro bajiroti bajiro yiroja iti, yiquĩ Jesús. Ito bajiro ĩ yirocati iso maco tujacoacõ.

29 Ito yija bero Galilea wame cʉtirita tʉnima wacʉ gʉa. Itojʉ ejacõri tʉriajʉ mʉja wacʉ gʉa. Itojʉ gʉa joejearoca rujiquĩ Jesús.

30 Jãjarã masa ejacã Jesús ĩ rujirojʉ. Wa masimena, cajea mana, bʉsimena, ruduana, ito yicõri jãjarã cõrãre ãmi ejacã ĩna Jesús tʉjʉ. Ĩ tʉ ĩna ãmi ejaroca ĩnare yisioquĩ Jesús.

31 Bʉsimena bʉsicã. Ruduana wacã. Cajea mana ticã. Rujʉ ñeñarã quenari rujʉ, rujʉ cʉticã. Ito bajija ticõri, ti ʉcacã masa. Ito bajiri Diore wanʉ rʉ̃cʉbʉosʉocã ĩna. “Judio masa ĩna rʉ̃cʉbʉorʉ Dios ĩ ñami quenagʉ̃”, yi rʉ̃cʉbʉocã masa.

32 Ito yija gʉa ĩ rãca riasotirãre ado bajiro yiquĩ ĩ: —Ado gãnare ti bʉjatobea yʉ. Ʉdia rʉmʉ tʉja ĩja, adocãta yʉ rãca ĩna ñaroca. Ito bajiri queno bare ma ĩnare. Ĩna babetoti ĩna ya wirijʉ wa roti ãmobea yʉ. Ĩnare yʉ wa rotija majʉ boga quedirã yirãji ĩna, yiquĩ Jesús gʉare.

33 Gʉajʉa ado bajiro yicʉ ĩre: —Ado masa manojʉ no bajiro masa tĩjaro bare bʉja masia ma, yicʉ gʉa Jesure.

34 —¿Nocõ jaje naju rʉcoati mʉa? yiquĩ Jesús gʉare. —Jʉa ãmojeno naju ña gʉare, ito yicõri wai jabetacã ña, yicʉ gʉa ĩre.

35 Ito yija masare jacajʉ ruji rotiquĩ Jesús.

36 Ĩ ya ãmona naju jʉa ãmojeno ñarisere ito yicõri wai rãca ãmi rʉcocõri, “Queno ya Cʉna mʉ”, yiquĩ ĩ Diore. Ito ĩ yija bero gʉa ĩ rãca riasotirãre ĩsiquĩ masare gʉa batotoni.

37 Masare batocʉ gʉa. Ĩna jeyaro bacã. Ito bajiri sĩgʉ̃ rʉyabeto yaji quenaro ñacã ĩna. Ĩna baja bero jʉa ãmojeno jibʉri gʉa ba rʉarise dajocʉ gʉa.

38 Gʉa itire bagoana cuatro mil ʉ̃mʉa ñacʉ gʉa. Romiare ito yicõri rĩacare cʉni cõĩabiticʉ gʉa.

39 Ito bero masare ware gotiquĩ Jesús. Ito bajiri cumana Magadán wame cʉtiri sitajʉ wacʉ gʉa.