Hebrews 2:11 in Macuna 11 Dios Macʉ ñami mani ñeñaro yirise waja, waja yi ĩsiri masʉ. Dios ñarã mani ñaroca yigʉ ñami Jesús. Ito bajiri Jesús rãca sĩgʉ̃ rĩa ña mani. Dios rĩa mani ñajare, “yʉ ocabajirã”, yi bojobeami Jesucristo.
Other Translations King James Version (KJV) For both he that sanctifieth and they who are sanctified are all of one: for which cause he is not ashamed to call them brethren,
American Standard Version (ASV) For both he that sanctifieth and they that are sanctified are all of one: for which cause he is not ashamed to call them brethren,
Bible in Basic English (BBE) For he who makes holy and those who are made holy are all of one family; and for this reason it is no shame for him to give them the name of brothers,
Darby English Bible (DBY) For both he that sanctifies and those sanctified [are] all of one; for which cause he is not ashamed to call them brethren,
World English Bible (WEB) For both he who sanctifies and those who are sanctified are all from one, for which cause he is not ashamed to call them brothers{The word for "brothers" here and where context allows may also be correctly translated "brothers and sisters" or "siblings."},
Young's Literal Translation (YLT) for both he who is sanctifying and those sanctified `are' all of one, for which cause he is not ashamed to call them brethren,
Cross Reference Matthew 12:48 in Macuna 48 Ito ĩ yijare ado bajiro cʉdiquĩ Jesús: —¿Ñimo ñati yʉ jaco, ito yicõri noa ñati yʉ ocabajirã? yiquĩ Jesús ĩre.
Matthew 25:40 in Macuna 40 Ado bajiro ĩnare cʉdigʉ yigʉja yʉ: “Riti mʉare gotia yʉ. Yʉ ñarã ñasamenare queno mʉa yija, yʉre queno yirãti yicʉ mʉa”, yigʉ yigʉja yʉ Dios ĩ beseanare.
Matthew 28:10 in Macuna 10 Ado bajiro yiyijʉ ĩ ĩnare: —Güibesa mʉa. Yʉ rãca riasoticãnare oca gotitẽña. “Galileajʉ wajaro. Itojʉ ĩre tirã yirãji mani”, yiba ĩnare, yiyijʉ Jesús romiare.
Mark 8:38 in Macuna 38 Adi rʉmʉri gãna ñeñaro yiri masa ñama. Ito yicõri Diore tʉorʉ̃nʉrã meje ñama ĩna. Ito bajiri, “Jesure rʉ̃cʉbʉogʉ ña yʉ”, yi tʉoĩa bojobesa ĩna tiro riojo. Ito yicõri ñe bojore mano yʉ oca gotija quena. No yʉre masigʉ̃ ñabojagʉti yʉre ĩ bojoja, ito yicõri yʉ oca masibojagʉti ĩ bojoja, yʉ tʉdi ejari rʉmʉ ito bajiroti ĩre bojogʉ yigʉja yʉ cʉni. Yʉ Masa Rĩjorʉ ñacõri yʉ Jacʉ Dios ĩ busurisena tʉdi ejagʉ yigʉja yʉ. Ito yicõri ĩ ñaro gãna ángel mesa rãca ejagʉ yigʉja yʉ, yiyijʉ Jesús.
Luke 9:26 in Macuna 26 Yʉ Masa Rĩjorʉ ʉjʉ ñacõri tʉdi ejagʉ yigʉja yʉ mʉcana. Rẽtoro ñasarise yʉ Jacʉ yʉre ĩ ĩsijare ito yicõri ángel mesa ĩna ñasaro bajiro yʉre ĩ jidicãjare, co rʉmʉ ñasari masʉ ʉjʉ tʉdi ejagʉ yigʉja yʉ. No yʉre masigʉ̃ ñabojagʉti, yʉre ĩ bojoja ito yicõri yʉ oca masibojagʉti ĩ bojoja yʉ tʉdi ejari rʉmʉ ito bajiroti ĩre bojogʉ yigʉja yʉ cʉni.
John 17:19 in Macuna 19 Ĩnare yiari, mʉre riti cʉdigʉ yigʉja yʉ. Ito yicõri mʉ yagʉ riti ñagʉ̃ yigʉja yʉ. Ito bajiro yʉ yija ticõri, mʉ oca riojo ñasarise cʉdicõri, mʉ ñarã riti ñarã yirãji ĩna cʉni, yiquĩ Jesús Diore bʉsigʉ.
John 17:21 in Macuna 21 Ĩna jeyaro sĩgʉ̃re bajiro ĩna ʉsi cʉtitoni mʉre bʉsia yʉ. Manire bajiroti ĩna ʉsi cʉtire ãmoa yʉ. Cʉna yʉre bajiroti ʉsi cʉtigʉ ña mʉ. Yʉ cʉni mʉre bajiro ʉsi cʉtia. Ito bajiro manire bajiro sĩgʉ̃ bajiro riti ĩna ʉsi cʉtire ãmoa yʉ. Ito bajiro ĩna bajija ticõri, “Riti Dios ĩ cõarʉ ñañi Jesús”, yirã yirãji adi macãrʉcʉ̃ro gãna.
John 20:17 in Macuna 17 Ito yija ado bajiro cʉdiyijʉ Jesús: —Yʉre moaĩabesa maji. Yʉ Jacʉ tʉ mʉjabea yʉ maji. Wasa yʉ ñarãre ado bajiro gotitẽña: “Dios sĩgʉ̃ti ñami mani Jacʉ. Ito yicõri ĩ sĩgʉ̃ti ñami mani Ʉjʉ. Ĩ ñarojʉ wacʉ wagʉ ya yʉ”, yi gotitẽña, yimi Jesús yʉre, yi rotiyijʉ Jesús María Magdalenare.
Acts 17:26 in Macuna 26 ’Cajerojʉ ʉ̃mʉgʉ̃ sĩgʉ̃reti menisʉoyijʉ Dios. Ĩ́na sʉoriti jãjarã masa buturi gãna meniñi Dios. Adi macãrʉcʉ̃ro ĩna ña batatoni jeyaro batoyijʉ Dios. Ĩ ñami, “Itocõ rujearã yirãji, adi sita gãna ñarã yirãji, ito yicõri itocõ catirã yirãji ĩna”, yiri masʉ.
Acts 17:28 in Macuna 28 Mʉa ñarã papera menirã ado bajiro yi ucañi: “Diona sʉoriti catirã moa masia mani. Ĩ manija ñamenaji mani cʉni. Ĩ rĩa ña mani”, yi ucañi mʉa ñarã.
Romans 8:29 in Macuna 29 Cajerojʉti mani ĩre tʉorʉ̃nʉronare masiñi Dios. Manire beseñi ĩ, ĩ Macʉ Jesucristo robo mani bajitoni. Ito bajiroti Dios rĩa ñarã, mani rĩjorʉ ñami Jesús.
Galatians 4:4 in Macuna 4 Ito bajiro mani bajibojarocati, “Masare yiari yʉ Macʉre cõagʉ̃ yigʉja yʉ”, Dios ĩ yiri rʉmʉ ejayija ĩja. Ito bajiri Dios Macʉ ñabojagʉti, romiona rujeañi Jesucristo. Ito yicõri judio masʉ rujeañi ĩ.
Hebrews 2:14 in Macuna 14 Dios ñarã ñari, sĩgʉ̃ rʉyabeto rujʉ cʉtirã ña mani. Mani rãca ña ãmogʉ̃, manire bajiroti rujʉ cʉtiñi Jesús cʉni. Ito bajigʉ ñari manire goda ĩsiñi ĩ. Ito bajiri rʉ̃mʉ́a ʉjʉ manire ruyurioborʉre ruyuriogʉ yiguĩji Jesús.
Hebrews 10:10 in Macuna 10 Dios ĩ ãmoro bajiro yiñi Jesucristo. Cojiti manire yiari goda ĩsiñi ĩ, ĩ ya rína mani ñeñaro yirisere waja yirocʉ. Ito bajiro ĩ yire ñajare, mani ñeñaro yirisere ãcabojocõri, “Seti ma mʉare”, yigʉ yiguĩji Dios manire.
Hebrews 10:14 in Macuna 14 Manire yiari cojiti goda ĩsiñi Cristo. Ito bajiro ĩ yijare manire ticõri, “Seti ma mʉare”, yigʉ yiguĩji Dios. Ito bajiri ĩ rãca catitĩñarã yirãji mani.
Hebrews 11:16 in Macuna 16 Ĩna wagora sita rẽtoro quenarise sita ũmacʉ̃jʉ Dios ĩ ñarojʉ tʉoĩa ñayijarã ĩna. Ĩna ñaroti cʉto meni yucãñi Dios. Ito bajiri ĩnare cʉto queno ĩsicõri, bojobicʉti, “Yʉ ñarã ñama ĩna. Ĩna Ʉjʉ ña yʉ”, yi wanʉgʉ̃ yiguĩji Dios.
Hebrews 13:12 in Macuna 12 Ito bajiroti Jerusalén wame cʉtiri cʉto sõjʉa Cristore sĩayijarã ĩna. Mani ñeñaro yirisere waja yigʉ, ĩ ya rína waja yi ĩsiyijʉ ĩ.