Galatians 2:6 in Macuna 6 “Ito bajiro riasoami Pablo”, yicõri, “Gaje ado bajiro mʉ riasoja quena”, yʉre yibiticã Jesure tʉorʉ̃nʉrãre ũmatã ñari masa. “Ʉjarã ñasarã ñarãji ĩna”, yi tʉoĩa güibiticʉ yʉ. Ĩnare ĩ beseado bajiroti yʉre cʉni beseñi Dios. Coro bajiroti manire ti maiami Dios.
Other Translations King James Version (KJV) But of these who seemed to be somewhat, (whatsoever they were, it maketh no matter to me: God accepteth no man's person:) for they who seemed to be somewhat in conference added nothing to me:
American Standard Version (ASV) But from those who were reputed to be somewhat (whatsoever they were, it maketh no matter to me: God accepteth not man's person)-- they, I say, who were of repute imparted nothing to me:
Bible in Basic English (BBE) But from those who seemed to be important (whatever they were has no weight with me: God does not take man's person into account): those who seemed to be important gave nothing new to me;
Darby English Bible (DBY) But from those who were conspicuous as being somewhat -- whatsoever they were, it makes no difference to me: God does not accept man's person; for to me those who were conspicuous communicated nothing;
World English Bible (WEB) But from those who were reputed to be important (whatever they were, it makes no difference to me; God doesn't show partiality to man)--they, I say, who were respected imparted nothing to me,
Young's Literal Translation (YLT) And from those who were esteemed to be something -- whatever they were then, it maketh no difference to me -- the face of man God accepteth not, for -- to me those esteemed did add nothing,
Cross Reference Matthew 22:16 in Macuna 16 Ito bajiro tʉoĩacõri ĩna ñarãre ito yicõri Herodes ñarã rãca, “Ado bajiro Jesure seniĩatẽña mʉa”, yi ñucayijarã ĩna. Ĩna cõana Jesús tʉ ejacõri ado bajiro seniĩacã ĩna Jesure: —Tʉoya riasori masʉ mʉ. “Riojo gotigʉ ña mʉ”, yi masia gʉa. “Ado bajiro ãmoami Dios”, yi riasogʉ ñaro bajiroti masare riasoa mʉ. Masa bʉsirise tʉorʉ̃nʉbicʉti quenarise riasogʉ ña mʉ. Gãjerã ñasari masa gajero bajiro ĩna riasobojarocati, ĩnare tʉorʉ̃nʉbicʉti, ñasarise riasoa mʉ.
Mark 6:17 in Macuna 17 Juan ĩ sĩa ecoroto riojʉa, ado bajiro Herodesre bʉsi tudiyijʉ ĩ: —Mʉ ocabaji Felipe manojore rʉcobesa mʉ. Ito bajiro yibitirʉja mʉ, yiyijʉ Juan Herodesre. Felipe manojo ñabojaro Herodías wame cʉtiyijo iso. Herodes bʉto ãmoyijʉ isore. Ito bajiri Juan ito bajiro ĩ yija tʉocõri, ĩre ñia rotiyijʉ Herodes ĩ ya surarare, ĩre ĩna tubiatoni.
Mark 12:14 in Macuna 14 Ĩ tʉ ejacõri ado bajiro yiyijarã ĩna: —Tʉoya Riasogʉ mʉ. Riojo gotigʉ ña mʉ. Masa mʉre bʉsituja guijobea mʉre. “Masa jeyaro coro bajiroti ñama”, yi tʉoĩa mʉ. Dios ĩ gotirisere riojo riasogʉ ña mʉ. Riojo gotigʉ mʉ ñajare mʉre seniĩa gʉa: “¿Roma cʉto gagʉ ʉjʉre ĩ rotiado bajiroti ĩre gʉa waja yija quenati? ¿Ĩre gʉa waja yibeja cʉni quenatite?” yi seniĩayijarã ĩna Jesure.
Luke 20:21 in Macuna 21 Jesús rãca baba cʉti rʉoana ĩ tʉ ejacõri, ado bajiro ĩre gotiyijarã ĩna: —Gʉare riasogʉ, jeyaro mʉ riasorise, mʉ bʉsirise riti ñasarise ña, yi tʉoĩa gʉa. Masa ñasari masa, ñasamenare cʉni corocõti ti maia mʉ. Dios ĩ ãmoro bajiro masa ĩna yitoni, queno riasoa mʉ.
Acts 10:34 in Macuna 34 Ito bajiro ĩ yija tʉocõri, bʉsisʉoyijʉ Pedro ĩja: —Tʉo masia yʉ ĩja. “Judio masare riti maia yʉ”, yibeami Dios. Mani jeyarore corocõ ti maiami Dios.
Acts 15:6 in Macuna 6 Ito yija Jesús ĩ cũana, Jesure tʉorʉ̃nʉrãre ũmatã ñarã cʉni minijuayijarã iti oca bajirisere tʉoĩa bʉsirona.
Romans 2:11 in Macuna 11 Mani yi ñasotigore ticõri, manire bese masigʉ̃ yiguĩji Dios. Judio masa, judio masa mejere cʉni coro bajiroti ti maiguĩji Dios.
2 Corinthians 5:16 in Macuna 16 Gãjire tibojarãti, “Ito bajiro tʉoĩami ĩ ya ʉsijʉ”, yi masibea mani. Ito bajiri Diore masimena gãjerã ñeñaro ĩna tʉoĩaro bajiro tʉoĩabea maniama. Cristore yʉ masiroto riojʉa, “Yʉ roboti adi sita gagʉ ñaguĩji ĩ cʉni”, yi tʉoĩabojacʉ yʉ. Ĩre masicõri gajero bajiro tʉoĩa yʉ ĩja Cristore.
2 Corinthians 11:5 in Macuna 5 “Dios ĩ cũana ña gʉa. Gãjerã rẽtoro masirã ña gʉa”, yirãji ĩna. “Dios ĩ cũrʉ ña yʉama. Ĩna rʉja bʉsaro meje ñagʉ̃ja yʉ ñarea”, yi tʉoĩa yʉ.
2 Corinthians 11:21 in Macuna 21 Mʉare ñeñaro ĩna yiado bajiro yi masibea yʉ. ¿Ito bajiro mʉare yʉ yibeja quenabeati? Meje, mʉare queno ya yʉ. Mʉcana queno tʉo masibicʉre bajiro bʉsigʉ ya yʉ. Yʉmasi gaye mʉare gotigʉ ya yʉ. “Jaje quenarise yicʉ gʉa”, ĩna yi masija, “Ito bajiro jaje quenarise yicʉ yʉ cʉni”, yi tʉo masia yʉ.
2 Corinthians 12:11 in Macuna 11 Yʉmasi gaye gotigʉ, queno tʉo masibicʉre bajiro bʉsia yʉ. “Queno yigʉ ñami Pablo”, mʉa yibejare, yʉmasiti ito bajiro ya yʉ. Ito bajibojarocati, “Queno yigʉ ñami Pablo”, yirʉjaboja mʉare. Mʉa tʉ gãna, “Dios ĩ cũana ñasarã ña gʉa”, yirã rẽtoro ñasagʉ ña yʉ. No yigʉ meje ñabojagʉti ĩna rẽtoro ñasagʉ ña yʉ.
Galatians 2:2 in Macuna 2 Dios yʉre ito bajiro ĩ wa rotijare Jerusalénjʉ wacʉ yʉ. Itojʉ ejacõri Jesure tʉorʉ̃nʉrãre ũmatã ñarã rãca riti bʉsirocʉ, ĩna rãca minijuacʉ yʉ. Ado bajiro ĩnare goticʉ yʉ: “Masa ñajedirore maso ãmoguĩji Dios. Ito bajiri judio masa mejere cʉni ĩ oca quenarise goti ucua yʉ”, yicʉ yʉ Jesure tʉorʉ̃nʉrãre ũmatã ñarãre. Ito bajiro goticʉ yʉ ĩnare, yʉ tʉoĩaro bajiro tʉoĩacõri, “Riti oca quenarise goti ucuami Pablo”, yʉre ĩna yitoni.
Galatians 2:9 in Macuna 9 Ito gãna Jesure tʉorʉ̃nʉrã ʉjarã Santiago, Pedro, Juan cʉni ado bajiro yicã ĩna yʉre: “Dios ĩmasiti mʉre queno yirocʉ cũri seyoñi, ĩ oca judio masa mejere cʉni mʉ riaso ucutoni. Ito bajiri ĩnare riaso ucurʉja mʉ. Gʉareama judio masare ĩ oca riasotoni gʉare cũñi Dios. Ito bajiri ĩnare riasorãona ña gʉa. Ito yicõri coro bajiroti Diore moa ĩsirʉja mani”, yicã ĩna yʉre. Ĩna ito yija tʉocõri, sĩgʉ̃re bajiro riti tʉoĩacʉ gʉa ĩja. Ito bajiri yʉre, yʉ rãca gagʉ Bernabére cʉni ãmo ñia wanʉcã ĩna.
Galatians 6:3 in Macuna 3 Sĩgʉ̃ “Ñeñaro yigʉ meje ña yʉama. Ñasari masʉ ña yʉ”, ĩ yi tʉoĩaja, ĩmasiti rʉoami ĩocʉ̃.
Hebrews 13:7 in Macuna 7 Cajero Dios oca mʉare riasoanare ãcabojabesa. Diore tʉorʉ̃nʉrã ñari, ĩna queno yigore gaye tʉoĩaña mʉa. Diore queno ĩna tʉorʉ̃nʉro bajiroti mʉa cʉni queno Diore tʉorʉ̃nʉña.
Hebrews 13:17 in Macuna 17 Mʉare Jesucristo oca riasoanare rʉ̃cʉbʉoba. Ito yicõri ĩna rotiro bajiroti cʉdiba mʉa. Cristore mʉa tʉorʉ̃nʉtĩñatoni mʉare tirʉ̃nʉronare ĩnare cũñi Dios. “¿No bajiro tirʉ̃nʉri mʉa, yʉ ñarãre?” yi seniĩagʉ̃ yiguĩji Dios ĩnare. Ĩna yiro bajiroti cʉdiba mʉa. Ito bajiro mʉa yija ti wanʉcõri, bojori bʉjamenati mʉare tirʉ̃nʉrã yirãji ĩna. Ĩnare mʉa cʉdibeja, Dios tiro riojo bojori bʉjarã yirãji mʉa.
1 Peter 1:17 in Macuna 17 Diore mani bʉsija, “Yʉ Jacʉ”, ya mani ĩre rʉ̃cʉbʉorã. Ĩ yiro bajiroti yigʉ ñami Dios. Ito bajiri masa ĩna ñeñaro yirise waja Dios ĩ seniri rʉmʉ mani yiado bajiroti waja senigʉ̃ yiguĩji Dios manire. Itire mani tʉoĩaja quena. Ito bajiri Diore rʉ̃cʉbʉorã adi sita mani cati ñarocõ queno yi ñarʉja manire.