Acts 20:28 in Macuna 28 Ito bajiri mʉamasiti queno tʉo masiña. Ito Efesojʉ tʉdi ejacõri Jesure tʉorʉ̃nʉrãre queno tirʉ̃nʉma. Espíritu Santo ĩ cũado bajiroti yiba mʉa. Mani Ʉjʉ Jesús manire yiari ĩ goda ĩsirajʉna sʉoriti, Dios ñarã ña mani. Ito bajiroti bajirãji ĩna cʉni. Ito bajiri queno tirʉ̃nʉma ĩnare, oveja coderi masʉ ĩ tirʉ̃nʉro bajiro.
Other Translations King James Version (KJV) Take heed therefore unto yourselves, and to all the flock, over the which the Holy Ghost hath made you overseers, to feed the church of God, which he hath purchased with his own blood.
American Standard Version (ASV) Take heed unto yourselves, and to all the flock, in which the Holy Spirit hath made you bishops, to feed the church of the Lord which he purchased with his own blood.
Bible in Basic English (BBE) Give attention to yourselves, and to all the flock which the Holy Spirit has given into your care, to give food to the church of God, for which he gave his blood.
Darby English Bible (DBY) Take heed therefore to yourselves, and to all the flock, wherein the Holy Spirit has set you as overseers, to shepherd the assembly of God, which he has purchased with the blood of his own.
World English Bible (WEB) Take heed, therefore, to yourselves, and to all the flock, in which the Holy Spirit has made you overseers, to shepherd the assembly of the Lord and{TR, NU omit "the Lord and"} God which he purchased with his own blood.
Young's Literal Translation (YLT) `Take heed, therefore, to yourselves, and to all the flock, among which the Holy Spirit made you overseers, to feed the assembly of God that He acquired through His own blood,
Cross Reference Matthew 2:6 in Macuna 6 “Judea sitajʉ Belén wame cʉtiri cʉto, jaibiti cʉto ñabojarocati ñasari cʉto ñaro yiroja iti cʉto. Iti cʉto gagʉ ʉjʉ ñasagʉ rujeagʉ yiguĩji. Ĩ ñagʉ̃ yiguĩji yʉ ñarã Israel sita gãna ʉjʉ. Ĩnare tirʉ̃nʉgʉ̃ yiguĩji ĩ, yiyijʉ Dios”, yi ucare ña adi, yiyijarã judio masa rotirise riasori masa.
Matthew 16:18 in Macuna 18 Ado bajiro mʉre gotia yʉ. Iti mʉ wame ña Pedro, “gʉ̃tagã”, yireoni ña iti Pedro. Riti ña mʉ bʉsirise. Iti oca mʉ bʉsirise jedibetoja. Gʉ̃tagã bʉtirica robo bajiro bajirise ña iti mʉ bʉsirise. Iti oca tʉocõri yʉre tʉorʉ̃nʉrã yirãji mʉ bero gãna. Ito bajiri yʉ ñarã, ñarã yirãji ĩna. Yʉre ĩna tʉorʉ̃nʉjare godana ʉjʉ ĩnare rẽtocũbicʉ yiguĩji. Godabojarãti mʉcana tʉdi catirã yirãji ĩna.
Mark 13:9 in Macuna 9 ’Queno masima gãjerã mʉare ñiame yirona. Mʉare ñiacõri ñasari masa tʉ ãmi warã yirãji ĩna. Ito yicõri minijuara wijʉ mʉare bajerã yirãji ĩna. Yʉre tʉorʉ̃nʉrã mʉa ñajare ʉjarã riojo mʉare jidi rʉ̃gõrã yirãji. Ĩna tiro riojo, “Jesure tʉorʉ̃nʉrã ña gʉa”, yirã yirãji mʉa.
Luke 12:32 in Macuna 32 ’Güibesa yʉ coderã mʉa. Coriarãti ña mʉa. Ito bajibojarocati ĩ rotirojʉ mʉa ejare bʉto ãmoami ĩ mani Jacʉ.
Luke 21:34 in Macuna 34 ’Queno tʉoĩaña mʉa. Basa gaye riti tʉoĩa rẽtocũ yibeja. Ito yicõri mecʉbeja. Ito yicõri adi macãrʉcʉ̃ro gaye riti tʉoĩabeja. Iti gaye riti mʉa tʉoĩaja, yʉ tʉdi ejari rʉmʉ mano ʉcarã yirãji mʉa. Ñacãmena yirãji mʉa.
John 21:15 in Macuna 15 Gʉa ba yuji tĩoja bero ado bajiro seniĩaquĩ Jesús Simón Pedrore: —¿Mʉ rãca gãna rẽtoro yʉre maiati Simón, Jonás macʉ mʉ? yiquĩ Jesús Simón Pedrore. Ito ĩ yijare: —Mʉre maia yʉ Ʉjʉ yʉ. “Yʉre maiami”, yi masia mʉ, yiquĩ Pedro Jesure. Ito ĩ yijare: —Oveja rĩare ĩna ecasotiado bajiro yʉre yiari yʉ ñarãre riaso ĩsima mʉ, yiquĩ Jesús ĩre.
Acts 13:2 in Macuna 2 Mani Ʉjʉre rʉ̃cʉbʉorona minijuara wijʉ minijua ñayijarã ĩna. Ito bajiri Diore tʉoĩa ãmorã bamena riti ĩre bʉsi ñayijarã ĩna. Ito bajiro ĩna bajiroca Espíritu Santo ado bajiro ĩnare gotiyijʉ: —Bernabé, Saulore cʉni ñasarise yʉre ĩna moa ĩsitoni besecʉ yʉ. Ito bajiri ĩnare wa rotiba gãjerãre yʉ oca ĩna riasotoni, yiyijʉ Espíritu Santo.
Acts 14:23 in Macuna 23 Cojʉ minijuara wi rʉyabeto Jesure tʉorʉ̃nʉrãre ũmatã ñarona bese cũyijarã ĩna. Diore rʉ̃cʉbʉorã bamena riti Diore bʉsiyijarã ĩna. “Ado gãna ñama mʉre tʉorʉ̃nʉrã. Ĩnare ejabʉa masia mʉ”, yiyijarã Pablo mesa Diore.
Acts 20:17 in Macuna 17 Mileto ñacõri Jesure tʉorʉ̃nʉrãre ũmatã ñarãre oca cõaquĩ Pablo: “Mʉajʉa ado waya. Efesojʉ wado ma”, yʉ yiquĩ Pablo ĩnare oca cõagʉ̃.
Acts 20:29 in Macuna 29 Yʉ masia, yʉ wagoja bero gãjerã rʉori oca riasori masa ejarã yirãji. Yaia ĩna ovejare ba ruyurioro bajiro Jesure tʉorʉ̃nʉrãre ruyurio ãmorã rʉori oca riasorã yirãji ĩna. Jesure tʉorʉ̃nʉ jidicãjaro ĩna yirona, rʉori oca riasorã yirãji ĩna.
1 Corinthians 1:2 in Macuna 2 Mʉa Corinto cʉto gãna cʉni Dios ñarã ña mʉa. Ito bajiri adi papera cõa yʉ mʉare. Jesucristore tʉorʉ̃nʉrã ñari Dios ñarã ña mʉa. Dios mʉare beseñi ñeñarise yimenati mʉa ñatoni. No mani Ʉjʉ Jesucristore tʉorʉ̃nʉrãti ito bajiroti ĩna ñare ãmoguĩji Dios. Mani Ʉjʉ ñami Jesucristo. No ĩre tʉorʉ̃nʉrãre ĩna Ʉjʉ ñami Jesucristo.
1 Corinthians 9:26 in Macuna 26 “Ado bajiro yʉ yire ãmoguĩji Dios”, yi tʉoĩa masicõri, Diore moa ĩsia yʉ. Sĩgʉ̃ rocati ĩ roca wʉebojaro bajiro meje ya yʉ. “Ado bajiro ãmoguĩji Dios”, yi masibiticõri meje ĩre moa ĩsia yʉ.
1 Corinthians 10:32 in Macuna 32 Gãjerã ĩna ñeñaro yi ãmoroca yibe yirona, quenarise riti yirʉja manire. Judio masa, judio masa meje cʉni Jesure tʉorʉ̃nʉrãre cʉni ĩna ñeñaro yi ãmoroca yibitirʉja manire.
1 Corinthians 11:22 in Macuna 22 Wiri cʉtirã ña mʉa. Mʉa ya wirijʉ mʉa ba, idi, yija quena. Ito bajiro queno mʉa yibeja, Jesús basʉsare gaye barã gãjerã queno ba bʉjamena, bʉjato ĩna bʉjaroca ya mʉa. Ito bajiro mʉa yija gãjerã Jesure tʉorʉ̃nʉrãre ti tudirã bajiro ya mʉa. “Queno ya mʉa”, ¿yigʉti yʉ mʉare? Meje yi ãmobea yʉ. Mʉare wanʉbea yʉ.
1 Corinthians 12:8 in Macuna 8 Coriarã Espíritu Santona sʉoriti queno tʉoĩacõri goti masiama ĩna. Gãjerã cʉni Dios oca josarise gaye riasoticõri goti masiama ĩna, Espíritu Santo ejabʉarisena.
1 Corinthians 12:28 in Macuna 28 Mani Jesure tʉorʉ̃nʉrã ñaja sĩgʉ̃ rʉyabeto moare cũñi Dios manire. Cajero mani coriarãre Jesús oca goti ucuronare cũñi ĩ. Ito bero gãjerã ĩre goti ĩsironare cũñi. Gãjerã ĩ oca riasoronare cũñi. Gãjerãre tiyamani ĩna ĩorotire cũñi. Gãjerã cõrãre yisioronare cũñi. Gãjerã ejabʉaronare cũñi. Gãjerã tirʉ̃nʉronare cũñi. Ito bero gãjerã ĩna bʉsi masibiti oca ñabojareti bʉsi masironare cũñi Dios.
1 Corinthians 15:9 in Macuna 9 Ĩ oca goti ucurona ĩ cũana rãca corocõ ñasagʉ meje ña yʉ. Iti rʉmʉ Cristore tʉorʉ̃nʉrãre queno yibiticʉ yʉ maji. Ĩ ñarãre yʉ ʉsirioro yi codejama ĩ oca yʉ goti ucuroca yibitiborʉ Dios. “Queno yʉ yigʉ ñajare yʉre beseñi Dios”, yi tʉoĩabea yʉ.
Galatians 1:13 in Macuna 13 Iti rʉmʉjʉ gʉa judio masa tʉoĩare gaye riti rʉ̃cʉbʉocʉ yʉ maji. Ito yʉ bajigore tʉogoana ña mʉa. Iti rʉmʉjʉ Jesure tʉorʉ̃nʉrãre ñeñaro ĩna tõbʉjaroca yicʉ yʉ. Ito bajiri ĩnare ti maicõri meje, ĩnare sʉyacʉ yʉ. Ito yicõri ĩnare ruyurio ãmogʉ̃ yibojacʉ yʉ.
Ephesians 1:7 in Macuna 7 Manire ti maicõri ado bajiro quenoñi Dios. “Mʉ ya rínati masa ñeñaro yirise waja, waja yi ĩsigʉ̃ yigʉja mʉ”, yigʉ ĩ Macʉre cõayijʉ Dios. Ito bajiri Cristore mani tʉorʉ̃nʉja ticõri, mani ñeñaro yirisere ãcabojoñi Dios. Ito yicõri manire masoñi ĩ.
Ephesians 1:14 in Macuna 14 Mani ya ʉsijʉ ĩ ñaja, ado bajiro ya mani: “Yʉ ñeñaro yirise waja, waja yi ĩsicãñi Dios. Ito bajiri ĩ rãca catitĩñagʉ̃ yigʉja yʉ. Ito yicõri jeyaro ũmacʉ̃jʉ ĩ goticãdo bajiroti bʉjagʉ yigʉja yʉ”, yi tʉoĩa mani. Ito bajiri, “Rẽtoro queno yiñi Dios”, yi rʉ̃cʉbʉoariti ñarʉja manire.
Ephesians 4:11 in Macuna 11 Ĩti ñami queno mani moa masiroca yigʉ. Tite mʉa. Mani coriarãre ĩ oca mani goti ucutoni cũñi. Gãjerã Diore goti ĩsiri masa mani ñatoni cũñi Cristo. Gãjerã ĩre ĩna tʉorʉ̃nʉtoni, ejabʉa masiama ĩna. Gãjerã queno Jesucristore masirãre ũmatã ña masiama ĩna. Ito yicõri gãjerã queno masare ĩna riaso masiroca yiñi Cristo.
Philippians 1:1 in Macuna 1 Ñati Filipos gãna mʉa. Yʉ Pablo Timoteo rãca adi papera uca gʉa. Jesucristore moa ĩsiri masa ña gʉa. Cristore tʉorʉ̃nʉcõri Dios ñarã ña mʉa cʉni. “Queno ñaña mʉa”, yi ñuca gʉa mʉare. Dios oca riasori masa ito yicõri ĩnare ejabʉari masare cʉni, “Quenajaro”, yi ñuca gʉa.
Colossians 1:14 in Macuna 14 Manire yiari ĩ Macʉ godarena sʉoriti manire masoñi Dios. Ito bajiro yicõri mani ñeñaro yirise ãcabojoñi Dios.
Colossians 4:17 in Macuna 17 Ado bajiro Arquipore mʉa gotire ãmoa yʉ: “Mani Ʉjʉ Jesucristo mʉre ĩ rotiado bajiroti queno gajanoaña”, yiya Arquipore.
1 Timothy 3:2 in Macuna 2 Sĩgʉ̃ Dios oca riasori masʉ ĩ ña ãmoja ñe seti macʉ ĩ ñaja quena. Sĩgõti ĩ manojo cʉti, ñeñaro yire ñemecʉti, queno tʉoĩagʉ̃ ĩ ñaja quena. Ejarãre boca ãmi tebicʉ ĩ ñaja quena. Ito yicõri queno riaso masigʉ̃ ĩ ñaja quena.
1 Timothy 3:5 in Macuna 5 Sĩgʉ̃ ĩ ñarãre ĩ tirʉ̃nʉ masibeja, Diore rʉ̃cʉbʉorã minijuarãre cʉni tirʉ̃nʉ masibicʉ yiguĩji ĩ.
1 Timothy 3:15 in Macuna 15 Ito bajibojarocati coji mʉ tʉ yʉ ejabeja, Dios ñarãre ado bajiro mʉ yi goti masitoni adi papera mʉre cõa yʉ. Mani minijuaja Dios catitĩñagʉ̃re rʉ̃cʉbʉorona minijua mani. Dios oca ñasarisere rʉ̃cʉbʉorã ñari, “Riojo gotia Dios oca”, yirã ña mani.
1 Timothy 4:14 in Macuna 14 Mʉ queno yi masiroca Dios ĩ mʉre yire itire jidicãbesa mʉ. Ito yʉ ñaroca ĩna ya ãmo moa jeocõri, “Adi ña mʉ moaroti Dios ĩ cũre”, yicã Jesure tʉorʉ̃nʉsʉoana. Ito bajiri mʉ masiroca Dios ĩ mʉre yire gaye yiya mʉ.
1 Timothy 4:16 in Macuna 16 Dise rʉyabeto mʉ yiroto riojʉa queno tʉoĩacõri mʉ yisotija quena. Queno riasorocʉ queno tʉoĩaña. Dios ocare jidicãbesa mʉ. Ito bajiro mʉ yija mʉre masogʉ̃ yiguĩji Dios. Ito yicõri mʉ riasorise tʉorʉ̃nʉrãre cʉni masogʉ̃ yiguĩji Dios.
1 Timothy 5:17 in Macuna 17 Ito mʉ tʉ ñarã bʉcʉrã queno Jesure masirãre bʉto rʉ̃cʉbʉoja quena. Ito yicõri gãjerã Jesure masirãre ĩna queno ũmatã ñaja ticõri, ĩnare rʉ̃cʉbʉocõri waja yija quena.
Titus 1:7 in Macuna 7 Jesure tʉorʉ̃nʉrãre ũmatã ñagʉ̃ Diore moa ĩsigʉ̃, ñe seti macʉ ĩ ñaja quena. “Gãjerã rẽtoro masigʉ̃ ña yʉ”, yi tʉoĩagʉ̃ meje ĩ ñaja quena. Gãjerãre ejori tʉo junisinigʉ̃ meje ĩ ñaja quena. Idire cʉni queagʉ meje ĩ ñaja quena. Gãjerã rãca ĩ gãmeri jagʉ meje ĩ ñaja quena. Niyerure tʉoĩa ãmosabicʉ ĩ ñaja quena.
Hebrews 9:12 in Macuna 12 Ũmacʉ̃jʉ Dios ĩ ñasari sõajʉ ñaguĩji Cristo adocãta. Itojʉ sãjacõri cabra macʉ rí, ta wecʉ macʉ rína Diore ĩsirocʉ meje sãjarʉ ĩ. Ĩ ya rínati Diore ĩsirocʉ sãjarʉ ĩ. Manire goda ĩsicõri mani ñeñaro yirise waja, waja yi tĩorʉ ĩ. Ito bajiri mʉcana jʉaji ĩ ya ríre Diore ĩsibiquĩji ĩ. Ĩ rãca mani ñatĩñatoni ñarocõti waja yiñi ĩ.
Hebrews 12:15 in Macuna 15 Mʉare Dios ĩ ĩsirotire boca ãmirona sĩgʉ̃ rʉyabeto gãmeri mʉa ejabʉaja quena. Sĩgʉ̃ mʉa rãca gagʉ ñeñaro ĩ yija, gãjerãre ñeñogʉ̃ yiguĩji ĩocʉ̃. Ote quenarise wato widirise iti judija, biaro yiroja iti. Ito yicõri sĩaro yiroja. Ito bajiro bajigʉ ñami ĩocʉ̃, gãjerãre ñeñogʉ̃.
Hebrews 13:17 in Macuna 17 Mʉare Jesucristo oca riasoanare rʉ̃cʉbʉoba. Ito yicõri ĩna rotiro bajiroti cʉdiba mʉa. Cristore mʉa tʉorʉ̃nʉtĩñatoni mʉare tirʉ̃nʉronare ĩnare cũñi Dios. “¿No bajiro tirʉ̃nʉri mʉa, yʉ ñarãre?” yi seniĩagʉ̃ yiguĩji Dios ĩnare. Ĩna yiro bajiroti cʉdiba mʉa. Ito bajiro mʉa yija ti wanʉcõri, bojori bʉjamenati mʉare tirʉ̃nʉrã yirãji ĩna. Ĩnare mʉa cʉdibeja, Dios tiro riojo bojori bʉjarã yirãji mʉa.
1 Peter 1:18 in Macuna 18 Jane mejejʉ mani ñicʉsabatia ĩna ñeñaro yirisere coe ãmorã ado bajiro yiyijarã ĩna. Oveja quenagʉ̃re sĩacõri soe ĩsisotiyijarã, Diore yiari. “Mani ñicʉsabatia ĩna yiado bajiroti mani yija mani ñeñaro yirise jedibetoja”, yi tʉoĩa mani. Mani ñeñaro yirise waja ĩ waja yi ĩsitoni ĩ Macʉre cõañi Dios. Ito bajiri, “Niyeru jogarisena meje mani ñeñaro yirise waja, waja yi ĩsiñi Dios”, yi tʉoĩa mani. Ado bajirojʉa bajia. Ĩ Macʉ Cristo ñeñaro yiĩabicʉ ya rína waja yi jeoñi Dios manire yiari. Waja rʉ̃cʉrisena mani ñeñaro yirisere waya yi ĩsiñi Dios.
1 Peter 2:9 in Macuna 9 Ito bajiro bajirã meje ña maniama. Ĩ ñarã mani ñatoni manire beseñi Dios. Dios mani Ʉjʉre gãjerã ĩna masitoni ĩ oca riaso ãmoa mani ĩnare. Ñeñaro yirise ĩ coeana ñari Dios ñarã ña mani ĩja. Ito bajiri jeyaro queno ĩ yirise gotirʉja mani. Rãitĩarojʉ ñarãre bajiro ñeñaro mani yi ñaroca manire jiñi Dios. Ito yicõri manire boca ãmicõri manire masoñi ĩ. Ito bajiri ĩ rãca busurojʉ ña mani ĩja. Iti oca quenarise gãjerãre mani gotitoni manire cũñi Dios.
1 Peter 2:25 in Macuna 25 Queno tʉoya. Mʉare goti masiore ocana mʉare gotigʉ ya yʉ. Oveja coderi masa ĩna manija rocati ña ucuama ĩna. Ito bajiro rocati ñabojayija mani cʉni Cristore mani masiroto riojʉa. Adi rʉmʉriama mani ñeñaro yirise jidicãcõri Cristo rãca sĩgʉ̃re bajiro ʉsi cʉtirã ña mani ĩja. Ĩti ñami mani ya ʉsi godabe yirocʉ manire codegʉ, ito yicõri manire tirʉ̃nʉgʉ̃.
1 Peter 5:2 in Macuna 2 Jesucristo ñarãre mani tirʉ̃nʉtoni manire cũñi Dios. Ito bajiri ĩ ñarãre queno tirʉ̃nʉrʉja manire. Tere mano wanʉ quenare rãca ĩnare tirʉ̃nʉrʉja manire. Ito yicõri, “¿Ñe waja bʉjagʉ yigʉjada yʉ?” yi tʉoĩabitirʉja mani. Ado bajirojʉa mani tʉoĩaja quena. “Dios ĩ ãmoro bajiro cʉdi ãmoa yʉ. Ito bajiri ĩ ñarãre tirʉ̃nʉgʉ̃ yigʉja yʉ”, yi tʉoĩaja quena.
1 John 1:7 in Macuna 7 Dios ĩ queno yi ñaro bajiro mani yi ñaja, sĩgʉ̃ robo bajiro ʉsi cʉtirã yirãji mani. Ito yicõri ĩ Macʉ Jesucristo ya rínati mani ñeñaro yirise coe jeoroja.
Revelation 5:9 in Macuna 9 Ado bajiro basacã ĩna mame basare: Masa jeyarore masorocʉ goda ĩsiyija mʉ. Co oca rʉyabeto bʉsirãre, co cʉto gãna rʉyabeto, ito yicõri co sita gãnare rʉyabeto goda ĩsiyija mʉ. Dios ñarã masa ñatoni mʉ ya rína waja yicãyija mʉ. Ito bajiri tunara joti ãmicõri sʉobiare ñigã masigʉ̃ ña mʉ.