Acts 15:20 in Macuna 20 Ado bajiro paperana mani goti ucaja quena ĩnare: “Ĩna meni rujeorʉ rujʉ robo bajiro meni rujeocõri ĩna ecabojarisere babitirʉja mʉa. Mʉamasiti mʉa ya rujʉ ñeñaro iti tʉoĩaro bajiroti ñeñaro yibesa. Ãmʉma wãñiatanare babesa. Baroto riojʉa rí cõaja quena. Ito yicõri rí idibeja quena”, yi mani goti ucaja quena.
Other Translations King James Version (KJV) But that we write unto them, that they abstain from pollutions of idols, and from fornication, and from things strangled, and from blood.
American Standard Version (ASV) but that we write unto them, that they abstain from the pollutions of idols, and from fornication, and from what is strangled, and from blood.
Bible in Basic English (BBE) But that we give them orders to keep themselves from things offered to false gods, and from the evil desires of the body, and from the flesh of animals put to death in ways against the law, and from blood.
Darby English Bible (DBY) but to write to them to abstain from pollutions of idols, and from fornication, and from what is strangled, and from blood.
World English Bible (WEB) but that we write to them that they abstain from the pollution of idols, from sexual immorality, from what is strangled, and from blood.
Young's Literal Translation (YLT) but to write to them to abstain from the pollutions of the idols, and the whoredom, and the strangled thing; and the blood;
Cross Reference Acts 15:29 in Macuna 29 Ĩna meni rujeorʉre ĩna ecabojarisere babesa mʉa. Ríre cʉni idibesa. Ãmʉma wãñiatanare babesa. Baroto riojʉa rí cõaja quena. Ito yicõri mʉamasiti mʉa ya rujʉ ñeñaro iti tʉoĩaro bajiroti ñeñaro yibesa. Gʉa rotiro robo mʉa cʉdija, ñaro bajiro cʉdirã yirãji mʉa. Itocõ oca goti uca gʉa mʉare. Queno ñaña mʉa”, yi ucañi ĩna.
Acts 21:25 in Macuna 25 Judio masa meje ñarã Jesure tʉorʉ̃nʉrãre papera cõacʉ gʉa. Ado bajiro ĩnare goti ucacʉ gʉa: “Gʉa judio masa bajiro gʉa yisotirise robo bajiro mʉa yibeja cʉni no yibea mʉarea. Adi riti mʉare goti ñuca gʉa. Ĩna meni rujeorʉre ĩna ecarise babesa mʉa. Ríre cʉni idibesa. Ãmʉma wãñiatanare babesa. Baroto riojʉa rí cõaja quena. Ito yicõri mʉamasiti mʉa ya rujʉ ñeñaro iti tʉoĩaro bajiroti ñeñaro yibesa”, yi ucacʉ gʉa, yicã ĩna Pablore.
1 Corinthians 5:11 in Macuna 11 “Ado bajirojʉa yiba mʉa”, yirocʉ mʉare goticʉ yʉ. “Jesure tʉorʉ̃nʉgʉ̃ ña yʉ”, yibojagʉti, rocati romiare ajegʉ rãca baba cʉtibeja. Jai bʉsaro bʉjarocʉ rʉogʉre baba cʉtibeja. Ĩna meni rujeorʉre rʉ̃cʉbʉorãre baba cʉtibeja. Rocati rʉocõri oca menigʉ̃ rãca baba cʉtibeja. Mecʉ jaigʉ rãca baba cʉtibeja. Ito yicõri, “Jesure tʉorʉ̃nʉgʉ̃ ña yʉ”, yibojagʉti rinire jaigʉre baba cʉtibeja, yirocʉ mʉare gotisʉocʉ yʉ iti rʉmʉjʉ. Ito bajiro ñeñaro yirã rãca baba cʉtibeja.
1 Corinthians 6:9 in Macuna 9 “Dios ĩ rotirojʉ ejamena yirãji ñeñaro yiri masa”, yi masicãrã ñaboja mʉa. “Ñeñaro yirã ñabojarãti Dios tʉ ejarã yirãji mani”, yi tʉoĩaboja mʉa. Ado bajiro ñeñaro yirã Dios tʉ wamenaji. Tʉote mʉa. Rocati romiare ajerã Dios tʉ wamenaji. Ĩna meni rujeorʉre rʉ̃cʉbʉorã cʉni wamena yirãji. Manojo cʉtirã ñabojarãti gãjerã romiare ajerã, ĩna comasiti yirã cʉni, riniri masa cʉni, jai bʉsaro bʉjarona rʉorã cʉni, mecʉ jairã cʉni, rocati socacõri rʉo gotirã cʉni, rini ucurã cʉni Dios tʉ wamenaji. “Ĩna robo bajiro ñeñaro mani yibojarocati Dios tʉ ejarã yirãji mani”, yi tʉoĩabojabesa mʉa.
1 Corinthians 6:13 in Macuna 13 Gãjerã ado bajiro yama: “Jeraga mani sãroti ña bare. Bare sãñarijʉ ña jeraga. Ito bajiro manire meniñi Dios”, yama gãjerã. Ito bajibojarocati, mani ya jeraga, bare cʉni ñatĩñaroti meje ña. Mani babojarise, mani ya jeraga cʉni jediroca yigʉ yiguĩji Dios ũmacʉ̃jʉ. Gãjerã ado bajiro yibojama ĩna: “Romia rãca mani ajetoni rujʉ manire ĩsiñi Dios”, yibojama ĩna. Ado robojʉa bajia: Mani Ʉjʉre mani moa ĩsitoni rujʉ ña manire. Ĩ ñami mani ya rujʉre tirʉ̃nʉgʉ̃.
1 Corinthians 6:18 in Macuna 18 Ito bajiri mʉamasiti mʉa ya rujʉ ñeñaro iti tʉoĩaro bajiroti ñeñaro yibesa. Gaje ñeñaro mani yirise mani ya rujʉna meje ya mani. No ĩmasiti ĩ ya rujʉ ñeñaro iti tʉoĩaro bajiroti ñeñaro ĩ yija, ĩ ya rujʉre ñeñogʉ̃ yami ĩ.
1 Corinthians 7:2 in Macuna 2 Ito bajibojarocati, “Ĩna manojo cʉtibeja rocati ajerã yirãji gajea”, yi masicõri, “Ĩna manojo cʉtija quena”, ya yʉ. Romia cʉni ĩna manʉjʉ cʉtibeja rocati ajerã yirãji gajea. Ito bajiri ĩna manʉjʉ cʉtija quena.
1 Corinthians 8:1 in Macuna 1 Ĩna meni rujeoanare rʉ̃cʉbʉorã waibʉcʉrã sĩacõri ecare gaye mʉare bʉsigʉ ya yʉ adocãta. “Itire mani baja, quena ña. Ñeñaro yibea mani”, yi masi jedirãji mʉa. Ito bajibojarocati, “Gãjerã rẽtoro masirã ña gʉa”, mʉa yibojaja, masirã meje ña mʉa. Gãmeri mani ti maija itijʉa ña ñasarise. Gãmeri mani ti maija, gãmeri tʉoĩa oca sẽoroca yirãji mani.
1 Corinthians 8:4 in Macuna 4 Ĩna meni rujeoanare waibʉcʉ sĩacõri ĩna ecare gaye mʉare bʉsigʉ ya yʉ. “Masa ĩna meni rujeoana ñasarã meje ñama”, yi tʉoĩa mani. “Dios sĩgʉ̃ti ñami ñasagʉ”, yi tʉoĩa mani.
1 Corinthians 10:7 in Macuna 7 Ito bajiri ĩna meni rujeoana ĩna rʉ̃cʉbʉoado bajiro rʉ̃cʉbʉobesa mʉa. Jeyaro ĩnare bajigore gaye Dios oca tuti iti gotija, ado bajiro gotia: “Ba rujiyijarã. Ito yicõri jiarise idiyijarã ĩna. Ito yicõri ĩna meni rujeorʉre rʉ̃cʉbʉorona basayijarã ĩna”, yi gotia Dios oca tuti.
1 Corinthians 10:14 in Macuna 14 Ito bajiri yʉ ñarã mʉa, ĩna meni rujeorʉre rʉ̃cʉbʉobesa mʉa.
2 Corinthians 12:21 in Macuna 21 “Mʉa tʉ ejagʉ mʉa ñeñaro yire ticõri yʉ bojo bʉjaroca yigʉ yiguĩji Dios”, yi tʉoĩa güia yʉ. Iti rʉmʉ mʉa ñeñaro yiado bajiroti mʉa yija ticõri, mʉa tiro riojo otigʉ yigʉja yʉ. Itire ãmobea yʉ. Mʉa tʉ ejacõri, “Ĩna ñeñaro yirisere jidicã ãmobeama ĩna. Rocati romiare ĩna ajerise jidicã ãmobeama ĩna. Ĩnamasiti ĩna ya rujʉ ñeñaro iti tʉoĩaro bajiroti ñeñaro yi ʉyarãji maji”, yi yʉ ti ejaja, otigʉ yigʉja yʉ. Itire ãmobea yʉ.
Galatians 5:19 in Macuna 19 “Ito bajiro ñeñaro yama ĩna ñeñaro tʉoĩaro bajiro yirã”, yi ti masirã yirãji mani. Ado bajiro yirãji ĩna. Tite. Manojo cʉtirã ñabojarãti, gãji manojore ajerãji ĩna. Romia cʉni ito bajiroti yirãji. Manʉjʉ cʉtirã ñabojarãti, gajeo manʉjʉre ajarãji ĩna. Jaje ñeñarise tʉoĩarãji ĩna. Ito bajiri jeyaro ñeñaro ĩna yi ãmorise yisotirãji ĩna.
Ephesians 5:3 in Macuna 3 Dios ñarã ña mani ĩja. Ito bajiri mani ʉ̃mʉa romiare ajebitirʉja manire. Ʉ̃mʉare ajebesa romia mʉa cʉni. Ñeñarise ñarocõti yibitirʉja manire. Ito yicõri gãji ya gajeonire ti ʉobitirʉja manire. Ñeñaro yibitirʉja manire, “Ñeñaro yirã ñama ĩna”, gãjerã ĩna yibe yirona.
Colossians 3:5 in Macuna 5 Ito bajiri adi macãrʉcʉ̃ro ñeñaro mani yirise jidicãgorʉja manire. Rocati romiare yibitirʉja manire. “Isore ãmoa yʉ”, yi tʉoĩabitirʉja manire. Mani ya rujʉna ñeñaro mani yirise jidicãrʉja manire. Gãji ya gajeonire ʉobitirʉja manire. Gajeonire mani tʉoĩa wanʉja, Diore rʉ̃cʉbʉorã meje ña mani.
1 Thessalonians 4:3 in Macuna 3 Ado bajiro bajia mʉa yiroti Dios ĩ ãmorise. Dios ñarã mʉa ñajare quenarise riti mʉa yire ãmoami ĩ. Mʉa manojo mana gãjerã romia rãca ajere ãmobeami ĩ.
1 Timothy 4:4 in Macuna 4 Ado robojʉa bajia: Ñarocõti Dios ĩ rujeore quenarise ña. Ito bajiri, “Adijʉa ña bare. Adi ña bare meje”, yi rẽobitirʉja manire. Ado bajirojʉa mani yija quena: Bare bʉjacõri, “Queno ya Dios mʉ”, yirʉja manire.
Hebrews 12:16 in Macuna 16 Mʉa manojo cʉtiroto riojʉa cʉni romiare ajebeja. Ito yicõri Dios jeyaro ĩ yire gayere ti tebesa. Esaú ñayorʉ ñañi itire ti tudirʉ. Esaú ba ãmogʉ̃ ado bajiro yiyijʉ ĩ ocabajire: “Yʉre mʉ ecaja, mʉ ñagʉ̃ yigʉja, ‘Yʉ macʉ ñasʉogʉ yʉ maigʉ̃’, cʉni ĩ yirʉ”, yiyijʉ Esaú ĩ ocabajire.
Hebrews 13:4 in Macuna 4 Manojo cʉtirã gãmeri rʉ̃cʉbʉoya. Manojo cʉtirã gãjerã rãca ajebesa. Manojo mana gãjerãre ĩna ajeja, ito yicõri manojo cʉtirã cʉni ĩna ajeja, ĩna tõbʉjaroca yigʉ yiguĩji Dios ĩnare.
1 Peter 4:3 in Macuna 3 Iti rʉmʉ Cristore mʉa masiroto riojʉa jeyaro ñeñarise mʉa yi ãmoro bajiroti yiyija mʉa maji. Mecʉyija mʉa. Ito yi mecʉcõri rocati ñeñaro yiyija mʉa. Mʉa rujeoanare bʉoro rʉ̃cʉbʉoyija mʉa. Itocõ mʉa ito yirise jidicãrʉja mʉare ĩja.
Revelation 2:14 in Macuna 14 Ito bajibojarocati mʉare queno ti wanʉbea yʉ maji. Mʉa Pérgamo gãna coriarã, Balaam ĩ riasorisere jidicã ãmobea mʉa. Ĩ ñami Balacre ado bajiro riasorʉ: ‘Ĩnamasi meni rujeoanare bare ecabojare gaye mʉa Israel sita gãna baja quena. Gãjerã romia rãca mʉa aje ñaja quena ña’, yi riasoñi Balaam. ‘Mʉa wato coriarã ñama ĩ riasorisere jidicã ãmomena’, yi tʉoĩa yʉ mʉare.
Revelation 2:20 in Macuna 20 Ito bajibojarocati mʉare queno ti wanʉbea yʉ maji. Mʉa tʉ gago Jezabel wame cʉtigo ñeñaro iso bʉsija ticõa mʉa. Ado bajiro rʉore oca bʉsiamo iso: ‘Diore yiari bʉsia yʉ. Gãjerã romia rãca mʉa aje ñaja, no yibea. Masa ĩnamasiti meni rujeoanare bare ĩna ecare mʉa baja, no yibea’, yire oca goti rʉoamo iso. Ito bajiro iso yija tʉocõri, yʉre moa ĩsiri masa tʉo wisama ĩja.
Revelation 9:20 in Macuna 20 Jãjarãre sĩacã ĩna. Ĩnare sĩaja tibojarãti ĩna ñeñaro yirise jidicãbiticã gãjerã. Rʉ̃mʉ́are rʉ̃cʉbʉo jidicãbiticã ĩna. Rʉ̃cʉbʉorona ĩna meniana ñacã. Oro, plata, bronce wame cʉtirisena, gʉ̃ta, yucʉna cʉni menicã ĩna ĩnare rʉ̃cʉbʉorona. Ĩna menire tirise meje, warise meje, tʉorise meje ñabojarocati itire rʉ̃cʉbʉotĩñacã ĩna.
Revelation 10:2 in Macuna 2 Ĩ ya ãmojʉ papera tunara joti õjacõri rʉcoquĩ. Ruji ejacõri ĩ ya gʉbo riojocadʉja riaca jajosa cʉda roaquĩ ĩ. Ĩ ya gãcodʉjaga gʉbo boejʉ cʉda cũquĩ.
Revelation 10:8 in Macuna 8 Ito bajiro ĩ yija bero ũmacʉ̃jʉ oca ruyucati tʉdi ruyucʉ yʉre mʉcana. Ado bajiro yi ruyucʉ yʉre: —Ángel ĩ ya riojocadʉja riacajʉ cʉda roacõri, boejʉ cʉda cũgʉ̃ tʉ wasa. Papera tunara joti ĩ rʉcorise ãmiña, yire oca ruyucʉ yʉre.