2 Timothy 3:11 in Macuna 11 Cristo oca yʉ riasojare masa ĩna yʉre ʉsirioro yi codeja ticʉ mʉ. Yʉ tʉoĩa bʉjatobitija ticʉ mʉ. Antioquía, Iconio ito yicõri Listra wame cʉtiri cʉtojʉ cʉni yʉre rẽtare ñarocõti masigʉ̃ja mʉ. Iti cʉtorijʉ yʉ tʉoĩa bʉjatobitiroca masa ĩna yʉre yire masigʉ̃ja mʉ. Ito bajiro ĩna yibojarocati mani Ʉjʉ yʉre codeñi ĩ.
Other Translations King James Version (KJV) Persecutions, afflictions, which came unto me at Antioch, at Iconium, at Lystra; what persecutions I endured: but out of them all the Lord delivered me.
American Standard Version (ASV) persecutions, sufferings. What things befell me at Antioch, at Iconium, at Lystra; what persecutions I endured. And out of them all the Lord delivered me.
Bible in Basic English (BBE) My punishments and pain; the things which came to me at Antioch, at Iconium, at Lystra; the cruel attacks made on me: and the Lord made me free from them all.
Darby English Bible (DBY) persecutions, sufferings: what [sufferings] happened to me in Antioch, in Iconium, in Lystra; what persecutions I endured; and the Lord delivered me out of all.
World English Bible (WEB) persecutions, and sufferings: those things that happened to me at Antioch, Iconium, and Lystra. I endured those persecutions. Out of them all the Lord delivered me.
Young's Literal Translation (YLT) the persecutions, the afflictions, that befel me in Antioch, in Iconium, in Lystra; what persecutions I endured, and out of all the Lord did deliver me,
Cross Reference Acts 9:16 in Macuna 16 Yʉre cʉdigʉ ñari jaje ĩ tõbʉjaroca yirã yirãji gãjerã. Ĩ tʉ coji wasa mʉ, yiyijʉ Jesús Ananíasre.
Acts 9:23 in Macuna 23 Damascojʉ, Saulo ĩ ñaroca riti, “Ĩre sĩarʉja mani”, yi tʉoĩayijarã judio masa.
Acts 13:14 in Macuna 14 Ito bajibojarocati Pablo, Bernabé cʉni Perge ñacõri Antioquía cʉtojʉ wayijarã, Pisidia sita tʉ ñari cʉtojʉ. Itona ñacõri tujacãra rʉmʉ iti ñaroca, judio masa ĩna minijuari wijʉ sãja wacõri rujiyijarã ĩna.
Acts 13:45 in Macuna 45 Ito bajiro jãjarã masa Dios oca tʉo ãmorã ĩna ejaja ti teyijarã judio masa. Ito yicõri Pablo ĩ gotibojaja, gajero bajiro riti cʉdiyijarã ĩna. Ito yicõri ĩre aja tudiyijarã ĩna.
Acts 13:50 in Macuna 50 Ito bajibojarocati judio masama Pablo, Bernabé rãca ĩna tʉoĩaro bajiro meje tʉoĩa codeyijarã. Ito bajiri oca meni ãmorã, iti cʉto gãna ñasarãre ito yicõri Diore rʉ̃cʉbʉorã romia ñasarãre cʉni gotiyijarã. Bernabé Pablore masa ĩna ʉsirio coderoca yiyijarã judio masa. Ito bajiri judio masare tʉorʉ̃nʉcõri Pablo mesare bucõayijarã iti cʉto gãna.
Acts 14:1 in Macuna 1 Iconiojʉ ejacõri judio masa ĩna minijuasotiri wijʉ sãja wayijarã Pablo mesa. Ito bajicõri Jesús ocare gotiyijarã ĩna. Iti oca tʉocõri jãjarã Jesure tʉorʉ̃nʉyijarã. Judio masa ito yicõri judio masa meje ñarã cʉni Jesure tʉorʉ̃nʉyijarã ĩna.
Acts 14:5 in Macuna 5 Ito yicõri judio masa, judio masa meje cʉni, ʉjarã robo bajiro tʉoĩacõri Pablo mesare oca menicõri, “Ĩnare gʉ̃tana rea sĩarʉja mani”, yiyijarã ĩna.
Acts 14:19 in Macuna 19 Iti rʉmʉri judio masa Antioquía gãna ito yicõri Iconio gãna ejayijarã. Ito ejacõri iti cʉto gãna Pablore ti junisinijaro yirona, ĩnare oca meni ejayijarã ĩna. Ito bajiri Pablore gʉ̃ta reayijarã masa ĩre sĩa ãmorã. “Ʉsi jedicoami ĩja”, yi tʉoĩacõri cʉto sõjʉajʉ ĩre weja wayijarã ĩna.
Acts 20:19 in Macuna 19 Mʉa rãca ñagʉ̃ mani Ʉjʉre moa ĩsicõri, “Mʉa rẽtoro masigʉ̃ ña yʉ”, yibiticʉ yʉ. Masa ĩna Jesure tʉorʉ̃nʉbeja ticõri ruje oticʉ yʉ. Ito yicõri judio masa yʉre ĩna ñeñaro yi ãmoja, quenabeto tõbʉjacʉ yʉ.
Acts 20:23 in Macuna 23 Adi riti mʉare goti masia yʉ. Espíritu Santo yʉre ĩ gotija, “Jeyaro cʉtori mʉ riaso ucurojʉ mʉre tubiarã yirãji ĩna. Ito yicõri quenabeto tõbʉjagʉ yigʉja mʉ”, yami yʉre.
Acts 21:32 in Macuna 32 Iti oca tʉocõri ĩ ya surara, ito yicõri ĩ roca gãna ʉjarãre cʉni miojuyijʉ ĩ. Ito bajiri ũmaquedi wacõri, masa ĩna oca riawʉsa ñarojʉ ejayijarã ĩna. Surara ʉjʉ ĩ ya surara rãca ejaja ticõri, Pablore ja jidicãyijarã ĩna.
Acts 23:10 in Macuna 10 Bʉto ĩna gãmeri tʉoĩa bʉsija tʉocõri, “Pablore sĩa baterã yirãji ĩna”, yi tʉoĩayijʉ surara ʉjʉ. Ito bajiri ĩ ya surarare jiyijʉ ĩ. Ĩnare jicõri ado bajiro rotiyijʉ: “Pablore ĩna watojʉ ãmi wacõri mʉcana mʉa ya wijʉ cũña”, yiyijʉ surara ʉjʉ ĩnare.
Acts 23:12 in Macuna 12 Gaje rʉmʉ coriarã judio masa minijuacõri, “Pablore sĩarʉja mani”, yi tʉoĩayijarã. “Ĩre mani sĩaroto riojʉa, bamenaji mani, ito yicõri idimenaji maji”, yi tʉoĩayijarã ĩna. “Ĩre mani sĩabeja, manijʉare Dios ĩ sĩaja quena”, yiyijarã ĩna.
Acts 25:3 in Macuna 3 —Gʉare queno yiya mʉ. Pablo ado Jerusalénjʉ ĩ ejatoni ji ñucaña mʉ, yi josayijarã ĩna Festore. Ĩnarioti ado bajiro bʉsicãyijarã itiriojʉa: “Pablore ĩ ji ñucaja ma gʉdareco ĩre sĩacõana mani”, yi tʉoĩabojayijarã ĩna.
Acts 26:17 in Macuna 17 Judio masa, ito yicõri judio masa meje ñarã cʉni mʉre ĩna sĩa ãmoja mʉ rãca ñacʉja yʉ. Masa jeyarore yʉ oca gotijaro Pablo, yirocʉ ĩna tʉ mʉre cõa yʉ.
Acts 26:22 in Macuna 22 Ĩna ito bajiro yi ãmobojarocati, Dios ejabʉaquĩ yʉre. Adocãta cʉni yʉre ejabʉami Dios. Ito bajiri Dios oca gotia yʉ ñasari masa ʉjarãre ito yicõri ñari masa mejere cʉni. “Ito bajiro rẽtaro yiroja”, Moisés ñayorʉ ĩ goticãdo bajiroti, ito yicõri Diore goti ĩsiri masa ĩna goticãdo bajiroti iti gayere mʉare gotia yʉ.
Romans 8:35 in Macuna 35 Manire bʉto maiguĩji Cristo. Ito bajiri ñimʉjʉa manire ĩ mairise jidicãroca yi masibiquĩji. Mani yija, ñeñaro tõbʉjarã yirãji gajea. Mani yija, güirã yirãji gajea. Ĩna yija, gãjerã manire ʉsirioro yi coderã yirãji gajea. Mani yija, ñiojogarã yirãji gajea. Iti yija, sãñare rʉyaro yiroja gajea, manire. Mani yija, guijorojʉ warã yirãji gajea. Ĩna yija, gãjerã manire sĩarã yirãji gajea. Iti jeyaro manire rẽtabojarocati manire jidicãbicʉ yiguĩji Jesús. Manire mai jidicãbicʉ yiguĩji.
1 Corinthians 4:9 in Macuna 9 Ado bajiro tʉoĩa yʉama. Gʉa Jesucristo ocare riaso ucurã, “Bero gãna manire cũñi Dios”, yiado bajiro tʉoĩa gʉa. “Ĩnare sĩacõrã yirãji mani”, ĩna yiana bajiro tʉoĩa gʉa. “No bajiro ĩnare rẽtaja tiana mani”, yi tiama masa gʉare. Adi sita gãna, ũmacʉ̃jʉ ángel mesa cʉni gʉare rẽtarotire ti ñarãji ĩna.
2 Corinthians 1:8 in Macuna 8 Tʉoya yʉ ñarã mʉa. “Asia sitajʉ ñagʉ̃ jaje oca josarise gaye rẽtañi Pablo”, mʉa yi tʉoĩare ãmoa yʉ. Ado bajiro bajicʉ. Itojʉ bʉto tʉoĩa bʉjatobiticʉ yʉ. “Ñemecʉtiado ma yʉ”, yi tʉoĩacʉ yʉ. “Catigʉ yigʉja yʉ”, yi tʉoĩare manicʉ yʉre.
2 Corinthians 4:8 in Macuna 8 Masare Dios oca yʉ riasoja, coji meje tʉoĩa bʉjatobiticʉ yʉ. Ito bajiro tʉoĩa bʉjatobitibojagʉti Dios ocare riaso jidicãbea yʉ. “¿Disejʉa yisagʉ yigʉjada yʉ?” yi tʉoĩare jaia yʉ cojirea. Ito bajibojagʉti bojori bʉjabea yʉ.
2 Corinthians 11:23 in Macuna 23 “Cristore moa ĩsirã ñari gãjerã rẽtoro ñasarã ña gʉa”, yama ĩna. Ĩna rẽto bʉsaro Cristore moa ĩsigʉ̃ ña yʉ. Yʉmasi gaye bʉsigʉ queno tʉo masibicʉre bajiro bʉsia yʉ. Ito bajibojarocati yʉ gaye yʉ gotija quena. Ĩna rẽto bʉsaro moasotia yʉ. Coji meje yʉre tubiacã masa, Dios oca yʉ riasoja ticõri. Coji meje yʉre bajecã. Coji meje yʉre sĩabocã ĩna.
2 Timothy 4:7 in Macuna 7 “Ĩna ñeñaro yirise jidicãjaro”, yirocʉ Cristo oca masare riaso josacʉ yʉ. Jeyaro moare yʉre Dios ĩ cũre ito bajiroti jeoa yʉ. Diore tʉorʉ̃nʉ jidicãbiticʉ yʉ.
2 Timothy 4:17 in Macuna 17 Yʉ baba mesama ĩna yʉre jidicãbojarocati mani Ʉjʉama yʉre jidicãbisĩ. Yʉ oca sẽoroca yiñi. Ito bajiro yʉre ĩ yijare judio masa meje ñarãre oca riojo ñasarise goti rẽtobu jeocʉ yʉ. Yʉre ĩna sĩa ãmobojarocati camotañi Dios.
Hebrews 10:33 in Macuna 33 Mʉa coriarãre masa bʉsi tudiñi. Ito yicõri mʉa coriarãre masa ĩna tiro riojo ñeñaro yiñi ĩna. Mʉa baba mesare ñeñaro ĩna yija ticõri, ĩna rãca tõbʉjayija mʉa cʉni.
2 Peter 2:9 in Macuna 9 Iti ocare tʉocõri, “Mani ñeñaro yitoni rʉ̃mʉ́ ĩ ʉsirioro yi codeja, manire ejabʉagʉ yiguĩji Dios. Ito yicõri mani ñeñaro yibe yirocʉ, manire ejabʉagʉ yiguĩji ĩ. Ito bajiri ñeñaro yirãreama ãcabojabiticõri, ija ĩ waja seniri rʉmʉ ĩnare waja senigʉ̃ yiguĩji Dios”, yi tʉoĩa mani.