1 Timothy 6:5 in Macuna 5 Ñeñarise tʉoĩarã ñari masa rãca oca josasotiama ĩnaõna. Oca riojo ñasarisere masirã meje ñama ĩna. “Dios oca masare mani riasoja niyeru jairo bʉjarã yirãji mani”, yi tʉoĩama ĩna. Ito bajiro yirã rãca baba cʉtibesa.
Other Translations King James Version (KJV) Perverse disputings of men of corrupt minds, and destitute of the truth, supposing that gain is godliness: from such withdraw thyself.
American Standard Version (ASV) wranglings of men corrupted in mind and bereft of the truth, supposing that godliness is a way of gain.
Bible in Basic English (BBE) Bitter talk of men who, being evil in mind and dead to what is true, take the faith to be a way of making profit.
Darby English Bible (DBY) constant quarrellings of men corrupted in mind and destitute of the truth, holding gain to be [the end of] piety.
World English Bible (WEB) constant friction of people of corrupt minds and destitute of the truth, who suppose that godliness is a means of gain. Withdraw yourself from such.
Young's Literal Translation (YLT) wranglings of men wholly corrupted in mind, and destitute of the truth, supposing the piety to be gain; depart from such;
Cross Reference Matthew 7:17 in Macuna 17 Ito bajiroti yucʉ quenarise, quenarise rica cʉtiroja. Ito yicõri yucʉ quenabitigʉ quenabiti rica cʉtiroja.
Matthew 12:33 in Macuna 33 ’Yucʉgʉ quenaricʉ iti ñaja, quenarise rica cʉtiro yiroja. Yucʉgʉ ñeñaricʉ iti ñaja, ñeñarise rica cʉtiroja. Ricajʉ ticõri, “Adigʉ ña quenarise rica cʉtiricʉ, adigʉ ña ñeñarise rica cʉtiricʉ”, yi ti masia mani.
Matthew 21:13 in Macuna 13 Ado bajiro gotia Dios oca tuti yiquĩ Jesús: —Yʉ ya wiama yʉre rʉ̃cʉbʉorona ĩna minijuara wi ñaro yiroja. Ito bajibojarocati mʉama riniri masa ĩna rudiri wi robo bajiro meniyija mʉama, yi gotia Dios oca tuti, yiquĩ Jesús ĩnare.
Matthew 23:13 in Macuna 13 Fariseo gaye tʉoĩarãre, judio masa rotirise riasori masare cʉni bʉsigʉ ado bajiro bʉsiquĩ Jesús: —Bʉjato bʉjarã wãna ya mʉa. “Queno yirã ña gʉa”, yibojarãti mʉa yiro bajiro yirã meje ña mʉa. Dios ĩ rotirojʉ gãjerã ĩna sãjabititoni itire camota mʉa. Gãjerã ĩna sãja ãmobojarocati ĩnare camota mʉa. Ito bajiri mʉa cʉni sãjamena yirãji, yiquĩ Jesús ĩnare.
John 3:19 in Macuna 19 “Yʉ Macʉre tʉorʉ̃nʉmenare ĩnare ruyuriogʉ yigʉja yʉ”, yicãñi Dios. Ado bajiro bajia: Busurise rʉcogʉ ñari masa ĩna tʉo masiroca yi masiami Jesús. Ito bajiri adi tuti ejacõri, “Ñeñaro yirã ña mani”, masa ĩna yi masiroca yiñi Jesús. Bʉto ñeñaro yi jairã ñari busurise rẽtoro rãitĩarisere ãmoyijarã ĩna. Quenarise yi ãmobiticõri ñeñarisejʉare riti bʉto yi ãmoyijarã ĩna. Ito bajiri Jesure ĩna tʉorʉ̃nʉbitire waja jeame ʉ̃jʉrojʉ ĩnare cõagʉ̃ yiguĩji Dios.
Acts 8:18 in Macuna 18 Pedro mesa Jesure masirãre ĩna ya ãmo moa jeorocati Espíritu Santo quedi sãjaja tiyijʉ Simón, cumu ñagorʉ. Ito bajiri iti ticõri ĩnare niyeru ĩsi ãmogʉ̃,
Acts 19:24 in Macuna 24 Demetrio wame cʉtigʉ ñayijʉ iti oca ñeñosʉori masʉ. Masa ĩna rʉ̃cʉbʉoroti plata wame cʉtirisena meni rujeori masʉ ñayijʉ ĩ. Ĩre moa ejabʉari masa cʉni ñayijarã. Gãjerã ĩna rʉ̃cʉbʉogo Artemisa wame cʉtigo isore rʉ̃cʉbʉorã ĩna minijuari wi robo bajiro mʉtãri wiri platana meniyijarã ĩna. Iti mʉtãri wiriacã menicõri gãjerãre ĩna ĩsija jaje niyeru bʉjayijarã ĩna.
Romans 16:17 in Macuna 17 Yʉ ñarã ado bajiro gaje mʉare gotigʉ ya yʉ. Coriarã ñama masa batatoni oca menirã. Ito yicõri Jesús gayere ĩna riasoja, mʉa tʉogore bajiro meje riasoama ĩna. Ĩnare mʉa tʉoja, “Roya”, yirocʉ mʉare gotia yʉ. Ĩnare camotadiya mʉa.
1 Corinthians 11:16 in Macuna 16 Sĩgʉ̃ adi yʉ gotirisere ĩ tʉoĩa bʉsi ãmoja, ado bajiro ĩre gotija quena: “Gʉa, gãjerã Jesure tʉorʉ̃nʉrã cʉni, ito bajiro riti yisotia gʉa”, yi gotija quena ĩre.
Ephesians 4:17 in Macuna 17 Mani Ʉjʉ Cristo ĩ yʉre rotijare, ado bajiro bʉsia yʉ mʉare: Diore masimena ĩna yiro bajiro mʉcana tʉdi ñeñaro yibesa mʉa. Ĩna tʉoĩaro bajiroti yibojama ĩna. Ĩnare bajiro yibesa mʉama.
2 Thessalonians 2:8 in Macuna 8 Dios ĩ camotabeja goaĩogʉ̃ yiguĩji rẽtoro ñeñaro yigʉ. Ito bajibojarocati Jesús ĩ tʉdi ejari rʉmʉ ĩ jutirisenati sĩacõgʉ̃ yiguĩji ñeñaro yigʉre. Rẽtoro masigʉ̃ ñari josari mejeti ĩre ruyuriogʉ yiguĩji Jesús ĩ tʉdi ejari rʉmʉ. Ito bajiro ĩ yija ticõri, “Rẽtoro masigʉ̃ ñami Jesús”, yi masirã yirãji masa jeyaro.
2 Thessalonians 3:6 in Macuna 6 Tʉoya yʉ ñarã mʉa. Adi mʉare rotijaro yirocʉ, gʉare cũñi mani Ʉjʉ Jesucristo. Sĩgʉ̃ Jesure tʉorʉ̃nʉgʉ̃ ñabojagʉti ĩ moa ãmobeja, ito gʉa riasoado bajiro ĩ yi ãmobeja ĩ rãca baba cʉtibeja.
1 Timothy 1:6 in Macuna 6 Dios oca ñasarisere jidicãrã ñari, ñe waja mani gayejʉare tʉoĩa bʉsiama ĩna. Ito bajiro yicõri tʉoĩa wisama.
1 Timothy 3:3 in Macuna 3 Idire queagʉ meje, gãjerã rãca gãmeri tã ãmogʉ̃ meje, ito yicõri niyerure tʉorʉ̃nʉgʉ̃ meje ĩ ñaja quena. Ado robojʉa ĩ bajija quena: Gãjerãre queno yigʉ, oca queno masigʉ̃, ito yicõri niyerure tʉo maibicʉ ĩ ñaja quena.
1 Timothy 3:8 in Macuna 8 Dios oca riasori masʉre ejabʉarã cʉni ito bajiroti gãjerã ĩna rʉ̃cʉbʉorã ñaja quena. “Ado robojʉa yiana mani”, ĩna yiro bajiroti ĩna yirã ñaja quena. Idire quearã meje, niyerure tʉo mairã meje ñaja quena.
1 Timothy 6:6 in Macuna 6 Jesucristore mani tʉorʉ̃nʉrise bʉto ñasarise ña. Jairo rʉcomena ñabojarãti Cristore tʉorʉ̃nʉcõri mani wanʉja gajeoni jairã robo bajiro bajia mani.
2 Timothy 3:5 in Macuna 5 “Dios ocare rʉ̃cʉbʉorã ña gʉa”, yirã yirãji ĩna. Ito bajibojarocati, “Dios sĩgʉ̃ti ñami rẽtoro masigʉ̃”, yi rʉ̃cʉbʉomenaji ĩna. Ito bajiro yirã rãca baba cʉtibesa.
2 Timothy 3:8 in Macuna 8 Jane mejejʉ Janes wame cʉtigʉ ito yicõri Jambres wame cʉtigʉ cʉni Moisés ñayorʉre ti tudicõri ĩre cʉdi ãmobisijarã ĩna. Ito bajiro bajirã ñama rʉori masa. Dios oca riojo ñasarisere ti tudiama ĩna. Ñeñarise riti tʉoĩama ĩna. “Diore tʉorʉ̃nʉrã ña gʉa”, yibojarãti ĩre tʉorʉ̃nʉrã meje ñama ĩna.
Titus 1:11 in Macuna 11 Ito bajiro rʉore oca riasocõri, jãjarã co wi gãna ñabojarãti ĩna gãmeri tudiroca yirãji ĩna. Ito bajiro ĩna yija quenabea. “Waja bʉjarãji mani”, yi tʉoĩacõri masare riasorãji ĩna. Rʉore oca riasorãji ĩna. Ito bajiri ĩna bʉsirisere mʉ bʉsi camotare ãmoa yʉ.
Titus 1:15 in Macuna 15 Mʉ tʉ yʉ ñaja, ricati riti tʉoĩarãre ado bajiro gotiborʉja yʉ: No quenarise riti yigʉ quenarise riti tʉoĩagʉ̃ yiguĩji ĩ. No Diore tʉorʉ̃nʉbicʉ ñeñarise riti yigʉama quenarise ĩ tibojaja cʉni ñeñarise riti tʉoĩagʉ̃ yiguĩji ĩ. Ñeñarise riti tʉoĩagʉ̃, ito bajiro riti ñeñarise tʉoĩagʉ̃ yiguĩji ĩ.
Hebrews 3:12 in Macuna 12 Queno tʉoĩaña yʉ ñarã mʉa. Ĩna bajiro ñeñaro mʉa yibe yirona, queno tʉoĩaña. Mʉa ya ʉsijʉ queno tʉoĩaña mʉa. Mʉa ya ʉsijʉ ñeñaro tʉoĩaja, Dios ñatĩñagʉ̃re jidicãrã yirãji mʉa. Ito yicõri ĩre tʉorʉ̃nʉmenaji mʉa.
2 Peter 2:3 in Macuna 3 Ito yicõri mʉa ya gajeoni bʉja ãmorã, mʉare rʉorã yirãji ĩna. Ito bajiro ĩna ñeñaro yiroto riojʉa masicãyijʉ Dios. Iti masicõri, “Ĩna ñeñaro yirise waja, waja senicʉja yʉ”, yi tʉoĩayijʉ Dios. Ito bajiri co rʉmʉ ĩnare waja senirocʉ ãcabojabiquĩji Dios.
2 Peter 2:15 in Macuna 15 Dios oca quenarise tʉogoana ñabojarãti iti oca jidicãna ñama ĩnaõna. Ito bajiro gaje tʉoĩacõri ñeñaro tʉoĩama ĩna. Beor macʉ, Balaam wame cʉtigʉ ñayorʉre bajiro ñeñaro yama ĩna cʉni. Diore goti ĩsiri masʉ ñabojagʉti niyeru bʉto maigʉ̃ ñari, “Rʉore oca yʉ gotija queno bʉjagʉ yigʉja yʉ”, yi tʉoĩabojayijʉ Balaam.
2 John 1:8 in Macuna 8 Rʉore jairãre queno ti masiña mʉa. Jesure queno moa ĩsibojarãti ĩnajʉare mʉa tʉo sʉyaja, queno waja bʉjamenaji mʉa. Quenarisejʉa riti yiñaña mʉa, “Dios tʉjʉ queno waja bʉjana”, yirona.
Jude 1:11 in Macuna 11 Bʉjato bajiro yiroja ĩnare ija. Caín ñayorʉ, Diore ĩ cʉdibitiado robo bajiro Diore cʉdibeama ĩna cʉni. Ito yicõri Balaam ñayorʉ niyerure bʉja ãmosacõri, ĩ ñeñaro yiado robo bajiro ñeñaro yama ĩna cʉni. Ito yicõri Coré ñayorʉ ʉjarãre ĩ cʉdibitiado robo bajiro cʉdibeama ĩna cʉni. Coré ñayorʉ ĩ cʉdibejare ĩre ruyurioyijʉ Dios. Ito bajiroti mʉa tʉ rʉore oca riasorãre ruyuriogʉ yiguĩji Dios.
Revelation 18:3 in Macuna 3 Ado robojʉa bajia: Babilonia cʉto gãna bʉto ñeñaro ĩna yirise ticõri, ñeñaro yicã gãjerã cʉni. Ito yicõri adi sita gãna ʉjarã Babilonia cʉto gãna wedi masa romia rãca ñeñaro yicã ĩna. Babilonia cʉto gãna bʉto ĩna gajeoni ãmojare ĩnare gajeoni ĩsicõri queno bʉjacã gaje cʉtori gãna. Ñeñaro tʉoĩarã ñari ito bajiro riti ñeñarise yicã Babilonia cʉto gãna. Ito bajiro ĩna bajija ticõri, ĩnare ruyuriogʉ yiguĩji Dios, yiquĩ ángel yʉre yʉ cãirojʉ.
Revelation 18:13 in Macuna 13 Gaje ĩna ĩsi ãmobojare adocõ ñaro yiroja: canela wame cʉtirise baja sʉti quenarise, bia moa, ẽo gʉje soeja sʉti quenarise, mirra wame cʉtirise, gaje sʉti quenarise, ʉyé ide, ʉ́ye roa bare, trigo ajeri, trigo ajeri ĩna abore cʉni, ta wecʉa, oveja, cabarua, tunuricorori, ito yicõri ĩna josare cʉni ĩsi ãmobojarã yirãji ĩna. Ito bajibojarocati ñimʉjʉa ĩna ya gajeoni boca ãmigʉ̃ manija, bojori bʉjarã yirãji ĩna.