1 Peter 4:14 in Macuna 14 Jesucristore mani tʉorʉ̃nʉrã ñajare manire aja tudirã yirãji gãjerã. Ito bajiro manire ĩna aja tudibojarocati wanʉ quenarã yirãji mani. Mani tõbʉjaja manire ejabʉagʉ yiguĩji Dios. Mani ya ʉsijʉ Espíritu Santore Dios ĩ queo sãjare queno wanʉ quena mani ĩja. Ito bajiri tõbʉjarãti wanʉ quena mani. Dios ñami mani rʉ̃cʉbʉogʉ. Gãjerãma ĩre rʉ̃cʉbʉomenati ĩre ñeñaro bʉsiama ĩna.
Other Translations King James Version (KJV) If ye be reproached for the name of Christ, happy are ye; for the spirit of glory and of God resteth upon you: on their part he is evil spoken of, but on your part he is glorified.
American Standard Version (ASV) If ye are reproached for the name of Christ, blessed `are ye'; because the `Spirit' of glory and the Spirit of God resteth upon you.
Bible in Basic English (BBE) If men say evil things of you because of the name of Christ, happy are you; for the Spirit of glory and of God is resting on you.
Darby English Bible (DBY) If ye are reproached in [the] name of Christ, blessed [are ye]; for the [Spirit] of glory and the Spirit of God rests upon you: [on their part he is blasphemed, but on your part he is glorified.]
World English Bible (WEB) If you are insulted for the name of Christ, blessed are you; because the Spirit of glory and of God rests on you. On their part he is blasphemed, but on your part he is glorified.
Young's Literal Translation (YLT) if ye be reproached in the name of Christ -- happy `are ye', because the Spirit of glory and of God upon you doth rest; in regard, indeed, to them, he is evil-spoken of, and in regard to you, he is glorified;
Cross Reference Matthew 5:11 in Macuna 11 ’Yʉre mʉa cʉdire ticõri, gãjerã mʉare aja tudija, mʉa tõbʉjaroca ĩna yija, ito yicõri mʉare ĩna bʉsitubojaja cʉni, wanʉ quenarã yirãji mʉa.
Matthew 5:16 in Macuna 16 Ito bajiroti queno yiya mʉa “Queno yirã ñama Diore tʉorʉ̃nʉrã”, yi ti masirã yirãji masa jeyaro. Mʉa queno yirise ticõri mani Jacʉ ũmacʉ̃jʉ gagʉre wanʉ rʉ̃cʉbʉorã yirãji masa, yiyijʉ Jesús ĩ rãca riasotirãre.
Luke 6:22 in Macuna 22 ’Yʉ Masa Rĩjorʉre, mʉa queno cʉdija ticõri, gãjerã mʉare ti tudirã yirãji ĩna. Ito yicõri mʉare cõa ãmorã yirãji ĩna. “Ñeñaro yirã ñama”, yirã yirãji mʉare bʉsiturã. Ito bajiro mʉare ĩna bʉsitubojarocati, ija wanʉ quenarã yirãji mʉa.
John 7:47 in Macuna 47 Ito yijare, fariseo gaye tʉoĩarã ado bajiro yiyijarã: —¿Ĩ rʉorisere ĩre tʉori mʉa?
John 8:48 in Macuna 48 Ito yija ado bajiro cʉdicã judio masa: —“Samaria sita gagʉ, rʉ̃mʉ́ sãñagʉ̃ ña mʉ”, mʉre gʉa yija, riti ya gʉa, yicã judio masa Jesure.
John 9:28 in Macuna 28 Ito bajiro ĩ yija tʉocõri, ĩre bʉsi tudiyijarã ĩna: —Ĩre oca sʉyagʉ ya mʉ. Moisés ñayorʉ ocare sʉya gʉama.
John 9:34 in Macuna 34 Ito ĩ yijare: —Ñeñaro yi jaigʉ rujearʉ ña mʉ. “Ĩnare riasocʉja yʉ”, ¿yi tʉoĩati mʉ, gʉare? yiyijarã ĩna cajea macʉ ñabojarʉre. Ito yicõri, ĩre bucõayijarã ĩna, ĩna minijuari wijʉ ñagʉ̃re.
John 15:21 in Macuna 21 Yʉre cõarʉre masibeama adi macãrʉcʉ̃ro gãna. Ito bajiri yʉ ñarã mʉa ñajare, mʉare ʉsirio coderã yirãji ĩna, yiquĩ Jesús gʉare.
Acts 13:45 in Macuna 45 Ito bajiro jãjarã masa Dios oca tʉo ãmorã ĩna ejaja ti teyijarã judio masa. Ito yicõri Pablo ĩ gotibojaja, gajero bajiro riti cʉdiyijarã ĩna. Ito yicõri ĩre aja tudiyijarã ĩna.
Acts 18:6 in Macuna 6 Ito bajiro ĩ gotibojarocati gãjerã ricati tʉoĩacõri ĩre ʉsirioro yi codeyijarã ĩna. Ito yicõri ĩre bʉsituyijarã ĩna. Ĩna ito yija ticõri, ĩ ya yutabuju jacãyijʉ. “Yʉre queno boca ãmibea mʉa”, yi tʉoĩagʉ̃, ito bajiro yiyijʉ ĩ. Ito yicõri ado bajiro yiyijʉ ĩ: —Dios yʉre ĩ rotiado bajiroti ĩ oca mʉre gotibojabʉ yʉ. Ito bajiri mʉa godari rʉmʉ jeame ʉ̃jʉrojʉ mʉa waja yʉre seti mano yiroja. Ĩ oca mʉa tʉorʉ̃nʉbitijare mʉareama seti ñaro yiroja. Ito bajiri mʉa tʉo ãmobeja ticõri, adi rʉmʉna judio masa meje ñarãre Dios oca gotisʉogʉ ya yʉ, yiyijʉ Pablo.
2 Corinthians 12:10 in Macuna 10 Ito bajiri yʉ ñarise cʉtija, wanʉa yʉ. Coji meje yʉre bʉsitucã masa. Coji meje yʉ ãmorise rʉyasoticʉ yʉre. Coji meje ʉsirioro yi codecã masa yʉre. Cristo oca yʉ riasojare coji meje yʉ tʉoĩa bʉjatobitiroca yicã masa yʉre. Ito bajibojarocati wanʉa yʉ. Yʉ tʉoĩa bʉjatobitija, Cristore riti tʉoĩa yʉ. Ito bajiri, “Ĩ masirisena ña yʉ”, yi tʉoĩa yʉ.
Galatians 1:24 in Macuna 24 “Jesucristore tʉorʉ̃nʉgʉ̃ ñami Pablo ĩja”, masa ĩna yija tʉocõri, Diore queno rʉ̃cʉbʉore ocana bʉsiñi ĩna.
2 Thessalonians 1:10 in Macuna 10 Iti rʉmʉ Jesucristo ĩ tʉdi ejari rʉmʉ ĩ ñarã ĩre tʉorʉ̃nʉrã ĩre ti wanʉrã yirãji ĩna. Ito yicõri, “Ĩ ñami rẽtoro masigʉ̃”, ĩre yi rʉ̃cʉbʉorã yirãji ĩna. Mʉare gʉa riasorise tʉorʉ̃nʉrã ñari ĩna rãca ĩre ti wanʉrã yirãji mʉa cʉni.
Hebrews 11:26 in Macuna 26 “Egipto sitajʉ gajeoni jeyaro yʉ rʉcoja, ñasarise meje ña. Dios cõarocʉ ĩ tõbʉjaroto bajiro yʉ tõbʉjaja, iti ña ñasarise”, yi tʉoĩayijʉ Moisés ñayorʉ. “Yʉ tõbʉjabojarocati, ija queno yigʉ yiguĩji Dios yʉre”, yi tʉoĩacõri Diore tʉorʉ̃nʉyijʉ ĩ.
James 1:12 in Macuna 12 Quenabeto tõbʉjabojarãti, Diore mani tʉorʉ̃nʉtĩñaja queno wanʉ quenarã yirãji mani. Quenabeto tõbʉjagoana ñabojarãti catitĩñare gaye boca ãmirã yirãji mani. “Yʉre mairãre catitĩñare gaye ĩsigʉ̃ yigʉja yʉ”, yicãñi Dios.
James 5:11 in Macuna 11 “Ñeñaro tõbʉjabojarãti Diore jidicãmena queno wanʉ quenarã ñama”, yi tʉoĩa mani. Job ñayorʉ, ĩ tʉoĩa oca jaibitirere masia mani. Quenabeto tõbʉjabojagʉti Diore jidicãbisĩ Job ñayorʉ. Quenabeto ĩ tõbʉjaja bero Dios queno ejabʉayijʉ ĩre mʉcana. Quenabeto mani tõbʉjaja manire tʉo maiguĩji Dios. Ito yicõri manire ti maiguĩji ĩ.
1 Peter 2:12 in Macuna 12 Diore masimena wato ña mani. Mani yirisere tisotiama ĩna. Ito bajiri ĩna wato ñacõri queno yi ñarʉja manire. Manire ñeñaro bʉsituborãji ĩna. Ito bajibojarãti mani queno yirisere tigoana ñari, Diore tʉorʉ̃nʉ ãmorã yirãji ĩna gajea. Ito bajiri Dios ĩ tʉdi ejari rʉmʉ, “Rẽtoro quenagʉ̃ ñami Dios”, yirã yirãji ĩna, ĩre rʉ̃cʉbʉorã.
1 Peter 2:19 in Macuna 19 Ito bajiro mʉa yija ticõri, mʉare wanʉgʉ̃ yiguĩji Dios. Mʉa ʉjarãre queno mʉa yibojarocati mʉa tõbʉjaroca yirã yirãji coriarã. Ĩnare mʉa ti tebeja mʉare wanʉgʉ̃ yiguĩji Dios. Ito bajibojarocati mʉa ʉjarãre mʉa ñeñaro yija mʉa tõbʉjaroca yirã yirãji ĩna. Ito bajiro yirãji ĩna, mʉa ñeñaro yirise waja yirã. Ito bajiri ado bajiro tʉoĩabesa mʉa. “Queno yicʉ yʉ. Yʉ tõbʉjaroca yigʉre tebiticʉ yʉ. Ito bajiri yʉre wanʉgʉ̃ yiguĩji Dios”, yi tʉoĩabesa mʉa. Mʉa ʉjarãre ñeñaro yigoana ñajare mʉare wanʉbiquĩji Dios.
1 Peter 3:14 in Macuna 14 Ito bajibojarocati mani tõbʉjaja mani queno yirã ñajare mani wanʉroca yigʉ yiguĩji Dios. Ito bajiri manire ñeñaro yi ãmorãre güibitirʉja mani. Ito yicõri tʉoĩa oca jaibitirʉja manire.
1 Peter 3:16 in Macuna 16 Ito yicõri, “Seti ma yʉre”, mani yi masitoni quenarise riti yirʉja manire. Cristo ñarã ñari quenarise riti yirʉja mani. Ito bajicõri manire gãjerã ĩna bʉsituja, “Bʉrãti yama ĩna”, yi tʉoĩarãji gãjerã. Ito bajiri manire bʉsituri masa bojori bʉjarã yirãji ĩna.
1 Peter 4:4 in Macuna 4 Iti rʉmʉ mani ñeñaro yiado bajiro yibea mani adocãta ĩja. Mani baba mesa ñagoana rãca mani ñeñaro yi ãmobeja manire tudirã yirãji ĩna. Ito bajiri ĩnare mani cʉdibeja rocati manire bʉsi ajarã yirãji.
2 Peter 2:2 in Macuna 2 “Mani ya rujʉnati mani yi ãmorise mani yija quena”, yi rʉorã yirãji ĩna. Ĩna rʉorisere tʉorʉ̃nʉcõri jãjarã masa ĩnare bajiro ñeñaro yirã yirãji. Ito bajiro ñeñaro yicõri Cristo oca ñasarisere aja tudirã yirãji masa. Ito bajiri Cristo ocare ĩna aja tudija, rʉore oca riasotirãre seti ñaro yiroja.