1 Corinthians 5:11 in Macuna 11 “Ado bajirojʉa yiba mʉa”, yirocʉ mʉare goticʉ yʉ. “Jesure tʉorʉ̃nʉgʉ̃ ña yʉ”, yibojagʉti, rocati romiare ajegʉ rãca baba cʉtibeja. Jai bʉsaro bʉjarocʉ rʉogʉre baba cʉtibeja. Ĩna meni rujeorʉre rʉ̃cʉbʉorãre baba cʉtibeja. Rocati rʉocõri oca menigʉ̃ rãca baba cʉtibeja. Mecʉ jaigʉ rãca baba cʉtibeja. Ito yicõri, “Jesure tʉorʉ̃nʉgʉ̃ ña yʉ”, yibojagʉti rinire jaigʉre baba cʉtibeja, yirocʉ mʉare gotisʉocʉ yʉ iti rʉmʉjʉ. Ito bajiro ñeñaro yirã rãca baba cʉtibeja.
Other Translations King James Version (KJV) But now I have written unto you not to keep company, if any man that is called a brother be a fornicator, or covetous, or an idolater, or a railer, or a drunkard, or an extortioner; with such an one no not to eat.
American Standard Version (ASV) but as it is, I wrote unto you not to keep company, if any man that is named a brother be a fornicator, or covetous, or an idolater, or a reviler, or a drunkard, or an extortioner; with such a one no, not to eat.
Bible in Basic English (BBE) But the sense of my letter was that if a brother had the name of being one who went after the desires of the flesh, or had the desire for other people's property, or was in the way of using violent language, or being the worse for drink, or took by force what was not his, you might not keep company with such a one, or take food with him.
Darby English Bible (DBY) But now I have written to you, if any one called brother be fornicator, or avaricious, or idolater, or abusive, or a drunkard, or rapacious, not to mix with [him]; with such a one not even to eat.
World English Bible (WEB) But as it is, I wrote to you not to associate with anyone who is called a brother who is a sexual sinner, or covetous, or an idolater, or a slanderer, or a drunkard, or an extortioner. Don't even eat with such a person.
Young's Literal Translation (YLT) and now, I did write to you not to keep company with `him', if any one, being named a brother, may be a whoremonger, or covetous, or an idolater, or a railer, or a drunkard, or an extortioner -- with such a one not even to eat together;
Cross Reference Matthew 18:17 in Macuna 17 Ĩnare riojo ĩ tʉorʉ̃nʉbeja, jãjarã Diore masirã riojo gotiba mʉa. Ĩna jãjarãre ĩ tʉorʉ̃nʉ ãmobeja, Diore masibicʉ robo bajiro ĩre mʉa rʉcoja quena. Sĩgʉ̃ ñeñaro yigʉ, ʉjarãre yiari waja seni ĩsiri masʉre bajiro rʉcoja quena mʉa ĩre, yiquĩ Jesús gʉare.
Matthew 23:25 in Macuna 25 ’Bʉjato bʉjarã wãna ya mʉa fariseo gaye tʉoĩarã, judio masa rotirise riasori masa mʉa cʉni. “Queno yirã ña gʉa”, yibojarãti mʉa yiro robo yirã meje ña mʉa. Somotẽro idira tẽrori cʉni joejʉa riti coea mʉa. Totijʉama ñarocõti ʉeri cʉtia maji. Mʉa guaja, joe rujʉ riti coea mʉa. Jubejʉama ñeñaro tʉoĩa maji. Gãjerã ĩna rʉcorise ti ʉorã ĩnare rʉoa mʉa. Ito bajiri bʉjato bʉjarã wãna ya mʉa.
Matthew 24:49 in Macuna 49 Ito bajiro tʉoĩacõri, gãjerã moari masare ñeñaro yisʉogʉ yiguĩji ĩ. Ito yicõri mecʉri masa rãca baba cʉticõri ĩna rãca idigʉ yiguĩji ĩ cʉni.
Mark 7:21 in Macuna 21 Ĩna ya ʉsijʉ ñeñaro tʉoĩacõri ado bajiro ñeñarise yama masa. Manʉjʉ macore rocati yama ĩna. Riniama. Sĩama.
Luke 12:15 in Macuna 15 Ito yicõri gaje ado bajiro gotiyijʉ Jesús ĩnare: —Queno tʉoĩaña mʉa gãjerã ya gajeoni ʉobe yirona. Gajeoni jairo mani rʉcoja, jabetacã mani rʉcoja cʉni no yibea. Bʉto ñasarise meje ña gajeoni, yiyijʉ Jesús ĩnare.
Luke 12:45 in Macuna 45 Ito bajibojarocati, “Coji ejabiquĩji yʉ ʉjʉ maji”, yi tʉoĩacõri ĩre queno moa ĩsibiquĩji. Ado bajiro yigʉ yiguĩji. Gãjerã ĩ rãca moari masare sẽoro ĩnare rotigʉ yiguĩji. Ʉ̃mʉare romiare cʉni, ito bajiro yigʉ yiguĩji ĩ. Ito yicõri bare ba, idi mecʉ yigʉ yiguĩji.
Luke 18:11 in Macuna 11 Fariseo gaye tʉoĩagʉ̃ rʉ̃gõcõri, ado bajiro Diore bʉsiyijʉ: “Gãjerã bajiro bajigʉ meje ña yʉ. Riniri masʉ meje ña yʉ. Ñeñaro yiri masʉ meje ña yʉ. Gãji manojo rãca ajegʉ meje ña yʉ. Ito yicõri ãni bajiro bajigʉ meje ña yʉ. Ĩ ñami ʉjarãre yiari waja seni ĩsiri masʉ. Ĩre bajiro bajigʉ meje ñacõri, ‘Queno ya Dios mʉ’, ya yʉ.
Luke 21:34 in Macuna 34 ’Queno tʉoĩaña mʉa. Basa gaye riti tʉoĩa rẽtocũ yibeja. Ito yicõri mecʉbeja. Ito yicõri adi macãrʉcʉ̃ro gaye riti tʉoĩabeja. Iti gaye riti mʉa tʉoĩaja, yʉ tʉdi ejari rʉmʉ mano ʉcarã yirãji mʉa. Ñacãmena yirãji mʉa.
Acts 9:17 in Macuna 17 Ito ĩ yija tʉocõri, wayijʉ ĩ ĩja, Saulo tʉ wacʉ. Wijʉ sãja ejacõri ĩ ya ãmona moaĩayijʉ Ananías Saulore: —Yʉre tʉoya yʉ ocabaji mʉ. Mʉ wadiroca mʉre goaĩorʉti yʉre cõami. Jesús mani Ʉjʉ, ĩti cõami yʉre, mʉcana tʉdi mʉ cajea titoni, ito yicõri Espíritu Santo mʉ ya ʉsijʉ ĩ sãjatoni, yiyijʉ Ananías Saulore.
Romans 13:13 in Macuna 13 Quenarise riti yirʉja manire, masa ĩna tiro riojo queno mani yiro bajiro. Basa ĩna menirojʉ wabitirʉja manire. Ñeñaro ĩna ajerojʉ mecʉbitirʉja manire. Gãji manojore ajebitirʉja manire. Mani ya rujʉ ñeñaro iti tʉoĩaro bajiroti ñeñaro yibitirʉja manire. Gãjerãre tudibitirʉja manire. Gãjerã mani rẽtoro ĩna masija ticõri, ĩnare ti junisinibitirʉja manire.
Romans 16:17 in Macuna 17 Yʉ ñarã ado bajiro gaje mʉare gotigʉ ya yʉ. Coriarã ñama masa batatoni oca menirã. Ito yicõri Jesús gayere ĩna riasoja, mʉa tʉogore bajiro meje riasoama ĩna. Ĩnare mʉa tʉoja, “Roya”, yirocʉ mʉare gotia yʉ. Ĩnare camotadiya mʉa.
1 Corinthians 5:1 in Macuna 1 Sĩgʉ̃ mʉa rãca gagʉ ado bajiro oca ruyuami: “Ĩ jacʉ manojo rãca quenabeto aje ñayijʉ”, yire oca ruyua. Iti ña bʉto ñeñaro yire. Gãjerãma Diore masimena ñabojarãti itioniregorama yimenaji.
1 Corinthians 6:6 in Macuna 6 Ito bajibojarocati gãji Jesure masigʉ̃ rãca mʉa oca josaja, Jesure masimena oca quenori masa tʉ warãji mʉa. Ito bajiro mʉa yija quenabea.
1 Corinthians 7:12 in Macuna 12 Adocãta yʉ tʉoĩarisere mʉare gotigʉ ya yʉ. Mani Ʉjʉ ĩ gotigore meje ña iti. Ĩ cũrʉ ñari ado bajiro gotia yʉ: Mʉa coriarã Jesure masimena rãca manojo cʉtirã ñarãji mʉa. Mʉa manojosãromia mʉa rãca ĩna ña jidicã ãmobeja, jidicãre ma mʉare.
1 Corinthians 7:15 in Macuna 15 Sĩgʉ̃ Jesure masigʉ̃ ĩ manojo Jesure tʉorʉ̃nʉbeco ñari iso jidicã ãmogõ iso josaja, jidicãja quena. Sĩgʉ̃ mʉa manʉjʉ Jesure masibicʉ ñari ĩ jidicã ãmogʉ̃ ĩ josaja, jidicãja quena. Ñe oca manoti queno mani ñare ãmoguĩji Dios. Ito bajiri jidicã ãmorã ĩna josaja, ĩnare mai cũbeja quena.
1 Corinthians 8:11 in Macuna 11 “Rẽore ma”, yi masibojarãti mani baja, Jesure tʉorʉ̃nʉsʉogʉ ĩ tʉoĩa jidicãroca yirã yirãji gajea mani. Ĩre yiari cʉni goda ĩsiñi Cristo. Mani baja ticõri, Jesucristore jidicãgʉ̃ yiguĩji. Ito bajiri, “Rẽore ma”, yi masibojarãti babitirʉja manire.
1 Corinthians 10:7 in Macuna 7 Ito bajiri ĩna meni rujeoana ĩna rʉ̃cʉbʉoado bajiro rʉ̃cʉbʉobesa mʉa. Jeyaro ĩnare bajigore gaye Dios oca tuti iti gotija, ado bajiro gotia: “Ba rujiyijarã. Ito yicõri jiarise idiyijarã ĩna. Ito yicõri ĩna meni rujeorʉre rʉ̃cʉbʉorona basayijarã ĩna”, yi gotia Dios oca tuti.
1 Corinthians 10:14 in Macuna 14 Ito bajiri yʉ ñarã mʉa, ĩna meni rujeorʉre rʉ̃cʉbʉobesa mʉa.
1 Corinthians 10:18 in Macuna 18 Israel sita gãnare tʉoĩate mʉa. Ĩna ñeñaro yirise waja, waja yirona waibʉcʉ ri soerãji ĩna Diore rʉ̃cʉbʉorã. Sĩgʉ̃re bajiro riti tʉoĩacõri ĩna soe ĩsirere barãji ĩna.
1 Corinthians 11:21 in Macuna 21 Barajʉ iti ejaroca mʉa ãmoro bajiroti ba ãmorãji mʉa yajirona. Cocati bare bato bamenaji mʉa. Ito bajiro mʉa yija, gãjerã ñiocõrãji. Gãjerãma idi mecʉrãji ĩna.
2 Corinthians 12:20 in Macuna 20 “Mʉa tʉ ejacõri, Cristore cʉdibiticõri ñeñarise riti mʉa yi ñaroca ti ejagʉ yigʉja yʉ gajea”, yi tʉoĩa yʉ mʉare. “Mʉa tʉ ejacõri mʉa oca josa ñaroca ti ejagʉ yigʉja yʉ gajea. Gãjerã ya gajeoni mʉa ʉoroca, mʉa junisini ñaroca ito yicõri gãmeri queno mʉa baba cʉti ñabitiroca, oca menirã cʉni, bʉsiturã, gãmeri tãrã, ito bajiro yibojarãti, ‘Gãjerã rẽtoro tʉoĩarã ña gʉa’, mʉa yi ñaroca ti ejagʉ yigʉja yʉ gajea”, yi tʉoĩa yʉ mʉare. Ito bajiro mʉa yi ñaroca yʉ ti ejaja, mʉa ãmoro bajiro mʉare wanʉ ejabicʉja yʉ. Ito bajiro mʉa ñeñaro yirise ticõri mʉare junisini tigʉ yigʉja yʉ. Ito bajiri yʉ junisinija ticõri, wanʉmenaji mʉa.
Galatians 2:12 in Macuna 12 Ado bajiro bajicʉ ĩre seti. Cajero Antioquíajʉ ejacõri queno yiquĩ Pedro maji. Judio masa meje ñarã rãca baba cʉticõri, ĩna rãca baquĩ Pedro. Ito bajiro ĩ yi ñaroca Jerusalén gãna Santiago ĩ cõana ti ucurã ejacã ĩna cʉni. “Judio masa meje ñarã rãca babitirʉja mani. Ito yicõri Diore mani cʉdi ãmoja, wiro tarʉjarãji mani”, yi tʉoĩarã ñacã ĩna. Ĩna ejaja ticõri, güiquĩ Pedro. “Yʉre tudirã yirãji”, yirocʉ judio masa meje ñarã rãca tʉdi babitiquĩ Pedro ĩja.
Galatians 5:19 in Macuna 19 “Ito bajiro ñeñaro yama ĩna ñeñaro tʉoĩaro bajiro yirã”, yi ti masirã yirãji mani. Ado bajiro yirãji ĩna. Tite. Manojo cʉtirã ñabojarãti, gãji manojore ajerãji ĩna. Romia cʉni ito bajiroti yirãji. Manʉjʉ cʉtirã ñabojarãti, gajeo manʉjʉre ajarãji ĩna. Jaje ñeñarise tʉoĩarãji ĩna. Ito bajiri jeyaro ñeñaro ĩna yi ãmorise yisotirãji ĩna.
Ephesians 5:5 in Macuna 5 Tʉoya mʉa. Riti mʉare gotia yʉ. Ñeñaro yirã Cristo ñarã meje ñama ĩna. Ito bajiri Dios ĩ rotirojʉ ejamenaji ĩna. No rocati romiare ajegʉ, Dios tʉjʉ ejabiquĩji ĩ. Coriarã Diore mairo rẽto bʉsaro gajeonire mairãji ĩna. Dios ĩ tija ĩre rʉ̃cʉbʉorã meje ñarãji ĩna. Ito bajiri ĩnaõna Dios ĩ rotirojʉ ejamenaji.
Ephesians 5:18 in Macuna 18 “Idire queacõri, wanʉgʉ̃ yigʉja yʉ”, yi tʉoĩabesa mʉa. Ito bajiro mʉa queaja, ñeñaro yirã yirãji mʉa. Ado bajirojʉa yiya. Espíritu Santo mʉa ya ʉsijʉ ĩ ñajare, ĩ robo tʉoĩacõri ĩ ãmoro bajiroti yiya.
Colossians 3:5 in Macuna 5 Ito bajiri adi macãrʉcʉ̃ro ñeñaro mani yirise jidicãgorʉja manire. Rocati romiare yibitirʉja manire. “Isore ãmoa yʉ”, yi tʉoĩabitirʉja manire. Mani ya rujʉna ñeñaro mani yirise jidicãrʉja manire. Gãji ya gajeonire ʉobitirʉja manire. Gajeonire mani tʉoĩa wanʉja, Diore rʉ̃cʉbʉorã meje ña mani.
1 Thessalonians 4:3 in Macuna 3 Ado bajiro bajia mʉa yiroti Dios ĩ ãmorise. Dios ñarã mʉa ñajare quenarise riti mʉa yire ãmoami ĩ. Mʉa manojo mana gãjerã romia rãca ajere ãmobeami ĩ.
1 Thessalonians 5:7 in Macuna 7 Ñamire canicã masa. Ñamijʉati idire idi mecʉcã ĩna.
2 Thessalonians 3:6 in Macuna 6 Tʉoya yʉ ñarã mʉa. Adi mʉare rotijaro yirocʉ, gʉare cũñi mani Ʉjʉ Jesucristo. Sĩgʉ̃ Jesure tʉorʉ̃nʉgʉ̃ ñabojagʉti ĩ moa ãmobeja, ito gʉa riasoado bajiro ĩ yi ãmobeja ĩ rãca baba cʉtibeja.
2 Thessalonians 3:14 in Macuna 14 Sĩgʉ̃ adi papera gʉa ucarise tʉorʉ̃nʉbicʉre ti masicõri ĩre baba cʉtibesa. Ito bajiro mʉa yija ĩ ñeñaro yirise tʉoĩabojogʉ yiguĩji ĩ.
1 Timothy 3:3 in Macuna 3 Idire queagʉ meje, gãjerã rãca gãmeri tã ãmogʉ̃ meje, ito yicõri niyerure tʉorʉ̃nʉgʉ̃ meje ĩ ñaja quena. Ado robojʉa ĩ bajija quena: Gãjerãre queno yigʉ, oca queno masigʉ̃, ito yicõri niyerure tʉo maibicʉ ĩ ñaja quena.
1 Timothy 6:5 in Macuna 5 Ñeñarise tʉoĩarã ñari masa rãca oca josasotiama ĩnaõna. Oca riojo ñasarisere masirã meje ñama ĩna. “Dios oca masare mani riasoja niyeru jairo bʉjarã yirãji mani”, yi tʉoĩama ĩna. Ito bajiro yirã rãca baba cʉtibesa.
1 Timothy 6:9 in Macuna 9 Gãjerãma niyeru jairo bʉjarona ñeñarisere ñemecʉti masibeama ĩna. “Ado bajiro ñeñaro yicʉja yʉ”, yi tʉoĩabitibojarãti ñeñaro yisʉoama ĩna. Ito bajiri ñeñaro yisʉocõri rocati quenabiti yi ʉya ãmorãji ĩna. Ñeñaro yi ʉyacõri itire jidicã masimenaji ĩna. Ito bajiri jeame ʉ̃jʉrojʉ warã yirãji.
2 Peter 2:14 in Macuna 14 Gãji manojore ticõri, “Iso rãca yi aje ãmoa yʉ”, yi tʉoĩama ĩna. Ñeñarise riti tʉoĩa ʉyama ĩna, rʉore oca riasori masa. “Mani ya rujʉnati mani yi ãmorise mani yija quena. Itire ti tebiquĩji Dios”, yi rʉoama ĩna, Diore queno masimenare goti rʉorã. Gãjerã ya gajeonire ti ʉocõri itire bʉja ãmorã tʉoĩarãji ĩnaõna. Ito bajiri rʉore oca goticõri josari mejeti gãji ya gajeoni bʉjama ĩnaõna. Ito bajiro ĩna yi ñaja ticõri, ĩnare ruyuriogʉ yiguĩji Dios.
2 John 1:10 in Macuna 10 Sĩgʉ̃ mʉa ya wijʉ ĩ ejaja, Jesús riasoado bajiroti ĩ riasobeja, ĩre boca ãmibeja. Ito yicõri ĩre senibeja.
Revelation 2:14 in Macuna 14 Ito bajibojarocati mʉare queno ti wanʉbea yʉ maji. Mʉa Pérgamo gãna coriarã, Balaam ĩ riasorisere jidicã ãmobea mʉa. Ĩ ñami Balacre ado bajiro riasorʉ: ‘Ĩnamasi meni rujeoanare bare ecabojare gaye mʉa Israel sita gãna baja quena. Gãjerã romia rãca mʉa aje ñaja quena ña’, yi riasoñi Balaam. ‘Mʉa wato coriarã ñama ĩ riasorisere jidicã ãmomena’, yi tʉoĩa yʉ mʉare.
Revelation 2:20 in Macuna 20 Ito bajibojarocati mʉare queno ti wanʉbea yʉ maji. Mʉa tʉ gago Jezabel wame cʉtigo ñeñaro iso bʉsija ticõa mʉa. Ado bajiro rʉore oca bʉsiamo iso: ‘Diore yiari bʉsia yʉ. Gãjerã romia rãca mʉa aje ñaja, no yibea. Masa ĩnamasiti meni rujeoanare bare ĩna ecare mʉa baja, no yibea’, yire oca goti rʉoamo iso. Ito bajiro iso yija tʉocõri, yʉre moa ĩsiri masa tʉo wisama ĩja.
Revelation 21:8 in Macuna 8 Gãjerã yʉre tʉorʉ̃nʉmenareama jea ʉ̃jʉritajʉ azufre wame cʉtirisena ʉ̃jʉritajʉ ĩnare cõagʉ̃ yigʉja yʉ. “Jesure yʉ cʉdija ticõri, yʉre ti tudirã yirãji gãjerã”, yi tʉoĩa güirãre cʉni jea ʉ̃jʉritajʉ cõagʉ̃ yigʉja yʉ. Ñeñaro yirã, sĩari masa, romia rãca ajeri masa, gãjerãre rojarã, ĩna meni rujeorʉre rʉ̃cʉbʉorã, ito yicõri socari masa ñarocõreti jea ʉ̃jʉritajʉ ĩnare cõagʉ̃ yigʉja yʉ. Itira azufre wame cʉtirisena ʉ̃jʉa itira. Itirajʉ ña godasarada, yiquĩ ʉjʉ ya cumuro rujigʉ, yʉ cãirojʉ.
Revelation 22:15 in Macuna 15 Adocõ jãjarã ñama iti cʉtore sãjado mana. Diore jidicãna, gãjerãre rojarã, romia rãca aje ñarã, sĩari masa, ĩna meni rujeoanare rʉ̃cʉbʉorã, ito yicõri rʉosotirã cʉni ĩna ñama iti cʉtore sãjado mana”, yi gotiami Jesús, yiquĩ ángel yʉre.