1 Corinthians 4:8 in Macuna 8 “Dios oca queno masia gʉa. Dise rʉyabeto jeyaro masi jeoa gʉa”, yi tʉoĩa mʉa, yʉ tija. “Ʉjarã robo bajiro bajicã gʉa ĩja”, yi tʉoĩabojacõri gʉare jidicã mʉa ĩja. Ito bajiro mʉa yija, “Queno tʉoĩarã meje ñama ĩna”, yi tʉoĩa yʉ mʉare. Riti ʉjarã mʉa ñaja, quena ñaboadoja. Ʉjarã mʉa ñaja mʉa rãcati rotiboana gʉa cʉni.
Other Translations King James Version (KJV) Now ye are full, now ye are rich, ye have reigned as kings without us: and I would to God ye did reign, that we also might reign with you.
American Standard Version (ASV) Already are ye filled, already ye are become rich, ye have come to reign without us: yea and I would that ye did reign, that we also might reign with you.
Bible in Basic English (BBE) For even now you are full, even now you have wealth, you have been made kings without us: truly, I would be glad if you were kings, so that we might be kings with you.
Darby English Bible (DBY) Already ye are filled; already ye have been enriched; ye have reigned without us; and I would that ye reigned, that *we* also might reign with you.
World English Bible (WEB) You are already filled. You have already become rich. You have come to reign without us. Yes, and I wish that you did reign, that we also might reign with you.
Young's Literal Translation (YLT) Already ye are having been filled, already ye were rich, apart from us ye did reign, and I would also ye did reign, that we also with you may reign together,
Cross Reference Luke 1:51 in Macuna 51 Bʉto sẽogʉ̃ ñami Dios. Ito bajiri jaje tiyamani ĩocãyijʉ ĩ. Ito yicõri, “Rẽtoro masirã ña gʉa”, yi tʉoĩabojarãre, rẽtocũyijʉ Dios.
Luke 6:25 in Macuna 25 ’Mʉa queno yaji quenarã, ñaja wanʉ quenare rãca ñaboja mʉa. Diore tʉorʉ̃nʉmena ñari ija ñiojogarã yirãji mʉa. ’Mʉa ajare jairã, adocãta mʉa ajaja queno wanʉ quenaboja mʉa. Diore tʉorʉ̃nʉmena ñari ija bʉto tʉoĩa bojori bʉjacõri, otirã yirãji mʉa.
Acts 20:29 in Macuna 29 Yʉ masia, yʉ wagoja bero gãjerã rʉori oca riasori masa ejarã yirãji. Yaia ĩna ovejare ba ruyurioro bajiro Jesure tʉorʉ̃nʉrãre ruyurio ãmorã rʉori oca riasorã yirãji ĩna. Jesure tʉorʉ̃nʉ jidicãjaro ĩna yirona, rʉori oca riasorã yirãji ĩna.
Acts 26:29 in Macuna 29 Ito ĩ yija tʉocõri, ado bajiro yiyijʉ Pablo ĩre: —Oca jairo yʉ bʉsija jabetacã yʉ bʉsija cʉni, mʉre yiari Diore senigʉ̃ ya yʉ. Ito yicõri ado yʉ bʉsija tʉorã jeyarore yiari Diore senigʉ̃ ya yʉ, Jesure yʉ tʉorʉ̃nʉro bajiro mʉa tʉorʉ̃nʉtoni. Yʉ Jesure tʉorʉ̃nʉro bajiroti mʉa tʉorʉ̃nʉre ãmoa yʉ. Ito bajibojarocati yʉ robo bajiro tubiara wijʉ ñacõri meje mʉa tʉorʉ̃nʉre ãmoa yʉ, yiyijʉ Pablo ĩnare.
Romans 12:3 in Macuna 3 Yʉre ti maicõri ĩ oca mʉare gotirocʉre yʉre cũñi Dios. Ito bajiri ado bajiro mʉare gotia yʉ. Mani ĩre tʉorʉ̃nʉrã ñajare manire moare cũñi ĩ. “Ĩre yʉ moa ĩsi masitoni yʉre ejabʉagʉ yiguĩji Dios”, mani yi tʉoĩaroca yami Dios. Ito bajiri, “Yʉmasi queno Diore moa ĩsia yʉ”, yi tʉoĩabitirʉja manire. Ado bajirojʉa mani tʉoĩaja quena. “Dios ĩ ejabʉarisena riti queno moa masia yʉ”, yi tʉoĩarʉja manire.
Romans 12:15 in Macuna 15 Gãjerã queno ĩna wanʉ quenaja, queno corocõ ĩna rãca wanʉma mʉa cʉni. Gãjerã ĩna bojori bʉjaja, cocati bojori bʉjaba mʉa cʉni.
1 Corinthians 1:5 in Macuna 5 Cristore tʉorʉ̃nʉrã mʉa ñajare queno mʉare ejabʉami Dios. Ĩ gayere queno mʉa tʉo rẽtobutoni ito bajiro yami Dios. Ito bajiri mʉa bʉsirise, mʉa masirise cʉni queno mʉa masi rẽta budiroca yami ĩ.
1 Corinthians 3:1 in Macuna 1 Tʉoya yʉ ñarã mʉa. Espíritu Santore queno tʉorʉ̃nʉsamena mʉa ñajare, josari gaye mʉare bʉsibiticʉ yʉ maji. Adi sita gãna Espíritu Santore boca ãmimena bajiro josarise gaye meje mʉare bʉsicʉ yʉ. Iti rʉmʉjʉ Cristore boca ãmiana ñabojarãti ĩre mʉa queno tʉo sʉyabejare, rĩacare bʉsigʉ bajiro mʉare bʉsicʉ yʉ. Queno mʉa tʉo masibejare rĩaca robo bajiro mʉare bʉsicʉ yʉ.
1 Corinthians 4:18 in Macuna 18 “Mani tʉ ejabicʉ yiguĩji Pablo. Ito bajiri mani ãmoro bajiroti yiana”, yi tʉoĩa wanʉboja mʉa coriarã.
1 Corinthians 5:6 in Macuna 6 Ito bajiro ñeñarise mʉa wato ĩ yi ñaja, “Queno yirã ña gʉa”, yire ma mʉare. Wadarise ʉco jabeto mani wʉoja, ñarocõti wʉsa jediroja. Ito bajiroti ñeñaro yigʉ mʉa wato ĩ wʉsaja ñeñaro yirã riti ñarã yirãji mʉa. ¿Iti gayere masibeati mʉa?
2 Corinthians 11:1 in Macuna 1 Tʉo masibicʉre bajiro yʉ bʉsibojarocati yʉre mʉa tʉorʉ̃nʉre ãmoa yʉ. Adi yʉ bʉsirise tʉoya mʉa.
2 Corinthians 13:9 in Macuna 9 Ito bajiri mʉa tʉ ejacõri, “Queno Cristore tʉorʉ̃nʉrã ñama ĩna”, yi yʉ ti masija, sẽoro mʉare bʉsibicʉja yʉ. Ito bajiro iti bajija, ticõri bʉto wanʉgʉ̃ yigʉja yʉ. Cristore tʉorʉ̃nʉcõri ĩ ãmoro bajiro riti yijaro ĩna, yirocʉ mʉare Diore seni ĩsia yʉ.
Galatians 6:3 in Macuna 3 Sĩgʉ̃ “Ñeñaro yigʉ meje ña yʉama. Ñasari masʉ ña yʉ”, ĩ yi tʉoĩaja, ĩmasiti rʉoami ĩocʉ̃.
Philippians 1:27 in Macuna 27 Cristo oca iti gotiro bajiroti mʉa cʉdija iti ña ñasarise. Mʉa tʉjʉ yʉ waja, yʉ wabeja cʉni yʉ yiro bajiroti mʉa yire ãmoa yʉ. “Cristore tʉorʉ̃nʉcõri sĩgʉ̃ bajiro riti tʉoĩarã ñama ĩna. Ito yicõri, Cristore tʉorʉ̃nʉjaro gãjerã cʉni yirona, ĩ oca riti riasoama ĩna”, masa ĩna mʉare yire, tʉo ãmoa yʉ.
Philippians 2:12 in Macuna 12 Tʉoya yʉ mairã mʉa. Yʉ mʉa rãca ñaroca yʉre cʉdisoticʉ mʉa. Mʉa tʉ yʉ ñabitibojarocati bʉto bʉsa mʉa yʉre tʉorʉ̃nʉre ãmoa yʉ. “Dios ĩ masoana ña mani”, yi masicõri ĩre bʉto rʉ̃cʉbʉoya mʉa. “Ĩre yʉ cʉdibeja, yʉre ti wanʉbicʉ yiguĩji Dios”, yi tʉoĩa güirã ĩre riti cʉdiya.
1 Thessalonians 2:19 in Macuna 19 Gãjerã rẽtoro mʉare tʉoĩa wanʉa gʉa. “Tesalónica cʉto gãna mʉ oca gʉa riasoja, queno boca ãmicã ĩna”, wanʉ quenare rãca gotirã yirãji gʉa mani Ʉjʉ Jesucristore ĩ ejaroca.
1 Thessalonians 3:6 in Macuna 6 Mʉa tʉ ejarʉ adojʉ tʉdi ejacoami Timoteo mʉcana. Adojʉ ejacõri mʉa gayere oca quenarisere goti tʉdi ejami ĩ. “Cristore queno tʉorʉ̃nʉrã ñama ĩna, ito yicõri gãmeri ti mairã ñama ĩna”, yi goti ejami ĩ. “Mʉare queno tʉoĩa gʉa”, yima ĩna, yi goti ejami gʉare. “Gʉare mʉa ti ãmoro bajiroti mʉare cʉni ti ãmoboja gʉa”, yima ĩna, yi goti ejami ĩ.
2 Timothy 2:11 in Macuna 11 Oca riojo ñasarise ado bajiro gotia: Cristore tʉorʉ̃nʉrã ñari mani godaja ĩ rãca catitĩñarã yirãji mani.
Revelation 3:17 in Macuna 17 ‘Gajeoni jairã ña gʉa. Gʉa ãmorise ñajediro, dise rʉyabeto rʉcoa gʉa’, yiboja mʉa. Queno itire ti masibea mʉa. Yʉ tija yʉre cʉdimena ñari ado bajiro bajirã ña mʉa. Bojoro bʉjarã, ñe rʉcomena, tʉoĩa oca jairã, cajea mana ito yicõri yutabuju mana bajiro bajirã ña mʉa.
Revelation 5:10 in Macuna 10 No Diore tʉorʉ̃nʉrãre ĩ ñarã ĩna ñaroca yiyija mʉ. Ito yicõri paia robo bajiro Diore ĩna moa ĩsiroca ya mʉ. Ito bajiri adi sita gãnare roti masirã yirãji ĩna, yi basa sẽacã ĩna.