Matthew 9:13 in Kaqchikel 13 Roma c'a ri', rix titz'eta' y tivetemaj achique ruchojmil ri ruch'abel ri Dios tz'iban can ri nu'ij: Yin ninjo' chi rix yixpokonan, y mani ye'icamisaj chicop chinuvech. Quiri' nin-ij chive, roma yin man xipe ta chicoyoxic ri niquinojij chi can choj ri quic'aslen; yin xipe chicoyoxic ri aj-mac, richin tiquijala' quino'oj y tiquiya' can ri mac, xcha' chique.
Other Translations King James Version (KJV) But go ye and learn what that meaneth, I will have mercy, and not sacrifice: for I am not come to call the righteous, but sinners to repentance.
American Standard Version (ASV) But go ye and learn what `this' meaneth, I desire mercy, and not sacrifice, for I came not to call the righteous, but sinners.
Bible in Basic English (BBE) But go and take to heart the sense of these words, My desire is for mercy, not offerings: for I have come not to get the upright, but sinners.
Darby English Bible (DBY) But go and learn what [that] is -- I will have mercy and not sacrifice; for I have not come to call righteous [men] but sinners.
World English Bible (WEB) But you go and learn what this means: 'I desire mercy, and not sacrifice,' for I came not to call the righteous, but sinners to repentance."
Young's Literal Translation (YLT) but having gone, learn ye what is, Kindness I will, and not sacrifice, for I did not come to call righteous men, but sinners, to reformation.'
Cross Reference Matthew 3:2 in Kaqchikel 2 Rija' quire' nu'ij chique ri vinak: Tijala' ino'oj y tiya' can ri imac, roma nakaj chic c'o-vi chi c'o che'el yixoc ruvinak ri aj-chicaj gobierno, nicha' chique.
Matthew 3:8 in Kaqchikel 8 Rix nic'atzin nik'alajin iviq'uin chi kitzij ijalon ino'oj y iyo'on can ri mac.
Matthew 4:17 in Kaqchikel 17 Ja k'ij ri' tok ri Jesús xutz'uc rutzijosic ruch'abel ri Dios, y quire' nu'ij chique ri ye'ac'axan: Tijala' ino'oj y tiya' can ri imac, roma nakaj chic c'o-vi chi c'o che'el yixoc ruvinak ri aj-chicaj gobierno, xcha' chique.
Matthew 11:20 in Kaqchikel 20 Jac'ari' tok ri Jesús c'o xu'ij chiquij ri ec'o pa tak tinamit ri rubanon-vi-pe q'uiy milagros, roma man jun bey xquijal quino'oj richin ta xquiya' can ri quimac.
Matthew 12:3 in Kaqchikel 3 Pero ri Jesús xu'ij chique: ¿Man jun bey ibanon leer chupan ruch'abel ri Dios ri achique xqui'en ri David y ri ebenak chirij chupan ri ojer can tiempo tok yevayijan chiri'?
Matthew 12:5 in Kaqchikel 5 ¿Y man ibanon ta leer rix ri nu'ij chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés? Chiri' nu'ij chi ri sacerdotes israelitas nic'atzin yesamaj pa racho ri Dios chupan ri sábado ri xa k'ij richin uxlanen, y ri' man mac ta chuvech ri Dios.
Matthew 12:7 in Kaqchikel 7 Y rix man ta xi'ij chi ri nu-discípulos mac ri yetajin, xa ta iveteman achique nu'ij tzij ri tz'iban can ri nu'ij: Yin ninjo' chi rix yixpokonan, y mani ye'icamisaj chicop chinuvech.
Matthew 18:10 in Kaqchikel 10 Rix man ti'en chi can man jun oc ruk'ij jun chique ri man jani ruchuk'a' cánima riq'uin ri Dios achel ri ec'o-pe re', roma yin nin-ij chi rije' ec'o qui-ángeles ri jumul yo'on lugar chique chi ec'o-apu chuvech ri Nata' chicaj.
Matthew 19:4 in Kaqchikel 4 Jac'a ri Jesús quire' rutzolic quitzij xu'on: ¿Man itz'eton ta rix ruch'abel ri Dios ri nu'ij chi ri Jun ri xbano quichin ri vinak pa na'ey, xe jun achi y jun ixok xu'on?
Matthew 21:28 in Kaqchikel 28 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij: Vacami c'a, rix ti'ij-pe ri achique ninojij pa ruvi' ri xtin-ij chive: C'o jun achi ec'o ca'i' ruc'ajol. Rija' xbe-apu riq'uin ri na'ey ruc'ajol y quire' xu'ij che: Nuc'ajol, vacami cabin, catesamaj ri pa juyu' ri katicon-vi uva, xcha' che.
Matthew 21:42 in Kaqchikel 42 Y ri Jesús xu'ij c'a chique: ¿Man jun bey ibanon leer ri nu'ij chupan ri ruch'abel ri Dios? Ri tz'iban can quire' nu'ij: Ri abaj ri man juba' xcajo' xquicusaj ri banoy tak jay, Xa jari' xc'atzin richin ruchuk'a' ruxiquini'l ri jay. Ja ri Ajaf xbano quiri' che, Y roj ntel-e runak'-kavech nikatz'et. Quiri' nu'ij ruch'abel ri Dios.
Matthew 22:31 in Kaqchikel 31 Pero chi ri anima'i' yec'astaj, can yec'astaj-vi. ¿Man ibanon ta c'a leer ri ru'in can ri Dios chive? Rija' nu'ij:
Mark 2:17 in Kaqchikel 17 Tok ri Jesús xrac'axaj ri tzij re', quire' xu'ij: Man chique ta ri utz niquina' nic'atzin-vi ri aj-k'omanel, xa chique ri yeyavej. Y yin man xipe ta chicoyoxic ri niquinojij chi choj quic'aslen, yin xipe chicoyoxic ri aj-mac, richin tiquijala' quino'oj y tiquiya' can ri mac, xcha' chique.
Mark 12:26 in Kaqchikel 26 Pero chi ri anima'i' yec'astaj, can yec'astaj-vi. ¿Man ibanon ta c'a leer ri rutz'iban can ri Moisés, chi ri Dios quire' xu'ij che tok xch'o-pe chupan ri (xulu-quiej, zarza): Ja yin ru-Dios ri Abraham, ru-Dios ri Isaac y ru-Dios ri Jacob?
Luke 5:32 in Kaqchikel 32 Quiri' mismo yin man xipe ta chicoyoxic ri niquinojij chi choj ri quic'aslen; yin xipe chicoyoxic ri aj-mac, richin tiquijala' quino'oj y tiquiya' can ri mac, xcha' chique.
Luke 10:26 in Kaqchikel 26 Ri Jesús quire' xu'ij che: ¿Achique tz'iban can chupan ri ley ri xuya' ri Dios che ri Moisés? ¿Achique navetemaj rat tok na'an leer?
Luke 15:3 in Kaqchikel 3 Roma c'a ri', ri Jesús xutzijoj re jun ejemplo re' chiquivech:
Luke 19:10 in Kaqchikel 10 Roma yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, xipe richin yencanoj y yencol ri esatznak, xcha' ri Jesús.
Luke 24:47 in Kaqchikel 47 y chi pa rubi' rija' titzijos-vi chique conojel quivech vinak chi nic'atzin niquijal quino'oj y niquiya' can ri quimac, y quiri' ri Dios yeru'on perdonar. Y bin can chi vave' pa Jerusalem nitiquer-vi-e rutzijosic.
John 10:34 in Kaqchikel 34 Pero ri Jesús xu'ij c'a chique: Ri ley ri yo'on can pan ik'a' nu'ij: Yin nu'in chi rix, rix dios.
Acts 2:38 in Kaqchikel 38 Jari' tok ri Pedro xu'ij chique: Tijala' ino'oj, tiya' can ri mac, y pa rubi' ri Ajaf Jesucristo tibana' bautizar ivi', richin ni'an perdonar ri imac. Y ri Dios xtuya-xtusipaj ri Lok'olaj Espíritu chive.
Acts 3:19 in Kaqchikel 19 Vacami c'a, tijala' ino'oj, tiya' can ri mac, y titzolij-pe ivánima richin yix-an perdonar, richin quiri' ri Ajaf Dios xtu'on chi xquepe tiempos tok ri ivánima (nic'ases, ch'u'l) xtuna'.
Acts 5:31 in Kaqchikel 31 Y roma ja rija' Ruxe'el ronojel y Colonel, ri Dios xunimirisaj ruk'ij tok xutz'uyuba-apu pa ru-derecha, richin quiri' roma rija' roj israelitas nikajal kano'oj, nikaya' can ri mac y nkujeleses chuxe' rutojic ri kamac.
Acts 11:18 in Kaqchikel 18 Tok xquic'axaj ri xu'ij ri Pedro chique, ri quiniman ri Jesucristo chiri' pa tinamit Jerusalem man chic xech'o ta apu, xa xquiya' ruk'ij ri Dios, y niqui'ij: Vacami nikaya' pa cuenta chi ri Dios ja jun chique ri man israelitas ta nu'on chi niquijal quino'oj y niquiya' can ri mac richin niquil ri c'aslen ri richin jumul, xecha'.
Acts 17:30 in Kaqchikel 30 Can kitzij vi chi ri Dios erucoch'on-pe ri man queteman ta ri achique utz chi niquiya' ruk'ij. Jac'a ri vacami nu'ij chi conojel vinak tiquijala' quino'oj y tiquiya' can ri mac.
Acts 20:21 in Kaqchikel 21 Chi israelitas y man israelitas ta nu'in chique chi nic'atzin niquijal quino'oj y niquiya' can ri quimac, y tiquiya' cánima riq'uin ri Kajaf Jesucristo.
Acts 26:18 in Kaqchikel 18 richin najak quivech, richin quiri' ye'el-pe chupan ri k'eku'n y ye'oc chupan ri sakil, ye'el-pe chuxe' ruchuk'a' ri Satanás y ye'oc chuxe' ruchuk'a' ri Dios, richin ni'an perdonar ri quimac, y niquicochij favor junan quiq'uin ri ch'ajch'oj chic banon che ri quic'aslen roma ri Dios, roma niquiya' cánima viq'uin, xcha' ri Jesús chuve.
Romans 2:4 in Kaqchikel 4 Rat achel xa manak rakale'n na'an che ri nimalaj rubeyomal ri Dios, chi utz runo'oj aviq'uin, chi rat rucoch'on y chi q'uiy tiempo man k'axnak ta ruc'u'x riq'uin ri man utz ta ri yatajin. Achel xa man ta aveteman chi ri utzulaj runo'oj aviq'uin, xa richin nrojo' chi rat najal ano'oj y naya' can ri mac.
Romans 3:10 in Kaqchikel 10 Achel nu'ij ruch'abel ri Dios ri tz'iban can: Man jun vinak choj ruc'aslen. Can man jun.
1 Corinthians 6:9 in Kaqchikel 9 Rix iveteman chi ri man choj ta quic'aslen chuvech ri Dios, manak qui-lugar chiquicojol ri ye'an gobernar roma rija'. Man c'a quixsatz riq'uin ri ninojij. Roma ri niquicusaj ri qui-cuerpo richin yec'uje' xa achok riq'uin na, y ri yeyo'on quik'ij tiox, y ri niquic'amala-ka-qui' quiq'uin ri mana-ta achok riq'uin ec'ulan-vi, y ri achi'a' ri niquiya' lugar chi nic'uje' chic jun achi quiq'uin, y ri achi'a' ri niquicanoj jun chic achi richin niqui'en mac riq'uin,
1 Timothy 1:13 in Kaqchikel 13 Masque pa na'ey, yin itzel xich'o chirij, xencanoj ri quiniman rija' richin xin-en pokon chique, yin jun yok'onel richin, pero riq'uin rupokonaxic nuvech xic'ul-vi, roma yin man veteman ta ri achique yitajin ri tiempo ri', ni man jani tinnimaj ri Jesucristo.
2 Timothy 2:25 in Kaqchikel 25 (Chuka', ka) nic'atzin chi (ch'uch'uj, me'l oc) ránima nu'ij ruchojmil ruch'abel ri Dios chique ri man junan ta niquinojij chirij. Riq'uin juba' ri Dios xtuya' lugar chi xtiquijal quino'oj, xtiquiya' can ri mac y xtiquetemaj utz-utz ri kitzij,
2 Peter 3:9 in Kaqchikel 9 Quiri' nin-ij chive, roma ec'o vinak niqui'ij chi man jun bey nibanataj ri ru'in can ri Ajaf, pero man quiri' ta. Rija' layoj roj royo'en, roma man nrojo' ta chi c'o jun ri man ta nicolotaj, can nurayij chi conojel niquijal quino'oj y niquiya' can ri mac.