Matthew 8 in Kaqchikel

1 Tok ri Jesús kajnak chic pe pa ruvi' ri juyu', eq'uiy vinak xetzekle'en richin.

2 Xpe c'a jun achi niyavej riq'uin ri yabil lepra, xuxuque' chuvech y xu'ij che: Ajaf, si rat najo', yin veteman chi yatiquer na'an chi yin yic'achoj riq'uin ri nuyabil, xcha'.

3 Ri Jesús xuya' c'a apu ruk'a' chirij, y xu'ij che: Ninjo', cac'achoj c'a, xcha'. Can jari' xq'uis-e ri lepra chirij,

4 y ri Jesús xu'ij che: C'o axiquin, man jun achok che tatzijoj-vi ri xbanataj aviq'uin, xa choj cabin, te'ac'utu-avi' chuvech ri sacerdote israelita, y taya' ri sipanic ri ru'in can ri Moisés, richin nik'alajin chiquivech rije' chi rat ch'ajch'oj chic, xcha-e che.

5 Tok ja ntoc-apu ri Jesús pa tinamit Capernaum, c'o c'a jun uc'uay quichin soldados xjel-apu riq'uin richin nuc'utuj ruquemelal chuvech,

6 y quire' nu'ij: Ajaf, yin c'o jun nusamajinel chivacho, cotz'ol roma caminak ruk'a-rakan, y can nijilo pa ruk'a' ri k'axomal, xcha'.

7 Ri Jesús xu'ij che: Yin yi'e richin nenc'achojrisaj, xcha'.

8 Jac'a ri uc'uay quichin soldados xu'ij che ri Jesús: Ajaf, rat can c'o ak'ij, romari' chuve yin man nuc'ul ta chi yatoc pa vacho. Xaxe ta'ij chi nic'achoj ri nusamajinel, y yin veteman chi can xtic'achoj-vi.

9 Yin quiri' nin-ij, roma ja jun yin yinc'o chuxe' rutzij jun chic, y jari' ri ni'in chuve ri achique nic'atzin chi nin-en. Y ec'o soldados eyo'on pa nuk'a'. Tok nin-ij che jun chi ti'e, can ni'e-vi; y si nin-ij che jun chic chi tipe, can nipe-vi. Tok nin-ij che ri nusamajinel chi tubana' jun samaj, can nu'on-vi, xcha'.

10 Ri Jesús can achique na xuna' tok xrac'axaj ri ch'abel ri', y xu'ij chique ri ebenak chirij: Kitzij nin-ij chive chi nis-ta chiquicojol ri nuvinak israelitas man vilon ta jun ri can nunimaj chi nibanataj ri nin-ij che, achel nunimaj ri jun achi re'.

11 Yin nin-ij chive chi c'o q'uiy xquepe quire' achique lugar ntel-vi-pe ri k'ij y quila' achique lugar nika-vi-ka, conojel re' xquetz'uye' riq'uin ri Abraham, ri Isaac, y ri Jacob chupan ri aj-chicaj gobierno.

12 Jac'a ri achok chique xsuj na'ey chi ye'oc ruvinak ri aj-chicaj gobierno, chupan ri más roch' che ri k'eku'n xque'ec'ak-vi can. Chiri' c'a xtoc-vi ok'ej y jach'ach'en eyaj.

13 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij che ri uc'uay quichin soldados: Vacami, catzolij. Rat roma xanimaj chi ri asamajinel nic'achoj, can quiri' vi xtibanataj, xcha-e che. Y ri samajinel ja hora ri' xc'achoj riq'uin ri ruyabil.

14 Tok ri Jesús xbe chiracho ri Pedro, xutz'et chi ri rujite' ri Pedro cotz'ol choch'at y nijino pa c'atan.

15 Xpe ri Jesús (xutz'om, xuchop) apu ruk'a' rujite' ri Pedro, y jari' xq'uis-e ri c'atan chirij ri ixok. Xcataj c'a pe y ja yan chic yerilij ri Jesús y ri ebenak riq'uin.

16 Tok xoc-pe ri ak'a' chupan ri k'ij ri', eq'uiy vinak ri c'o itzel tak espíritu quiq'uin xe'uc'uax-apu chuvech ri Jesús. Jac'a ri Jesús xaxe jun ch'abel xc'atzin chi xu'ij chique ri itzel tak espíritu richin xerelesaj-e quiq'uin ri vinak, y xu'on chique conojel ri yeyavej chi xec'achoj.

17 Quiri' xu'on richin nibanataj ri ru'in can ri profeta Isaías tok xu'ij: Ja rija' xelesan-e ri kayabil y xuq'uen-e ri kak'axomal. Quiri' ru'in can ri Isaías.

18 Tok ri Jesús xutz'et chi eq'uiy vinak quimolon-qui' chirij, rija' xu'ij chique ri ru-discípulos: Kuk'ax-apu juc'an ruchi' ri lago, xcha'.

19 C'o c'a jun achi q'uiy reteman chirij ri ley xjel-apu riq'uin ri Jesús y xu'ij che: Tijonel, yin yatintzekle'ej xa achique na lugar yabe-vi, xcha'.

20 Y ri Jesús xu'ij che: Ri xivan c'o quijul yec'uje-vi, y ri chicop yeropop pa cak'ik' c'o quisoc. Jac'a yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, man jun lugar richin yinuxlan-vi juba', xcha'.

21 Jac'ari' c'o chic jun tzekle'ey richin ri Jesús ri xu'ij-apu che: Ajaf, taya' na c'a lugar chuve chi ninmuk na can ri nata' na'ey, c'ajari' xcatintzekle'ej, xcha'.

22 Pero ri Jesús xu'ij che: Rat quinatzekle'ej, y ri ecaminak chupan ri quimac, ja rije' quemuku ri qui'anima'i', xcha'.

23 Tok ri Jesús xoc-e chupan ri canoa, ri ru-discípulos xebe chirij.

24 C'ate xquina', xtiquer-pe jun nimalaj cak'ik' pa ruvi' ri ya', y roma ruchuk'a' ri cak'ik', ri ya' can achel chovon tak boloj nu'on nijote' chicaj, y ri canoa juba' ma numuk ya'. Jac'a ri Jesús xa niver benak.

25 Xepe ri discípulos, xquic'asoj y xqui'ij che: ¡Ajaf! Kojato'. Vacami nkujik', xecha'.

26 Y ri Jesús xu'ij chique: ¿Achique roma ixi'in-ivi'? ¿La man cukul ta ic'u'x viq'uin? xcha'. Xcataj-pe rija', cof xch'o che ri cak'ik' y ri ya', y jabel li'an xu'on-ka ruvi' ri ya'.

27 Ri discípulos achique na xquina' tok xquitz'et ri xu'on ri Jesús y niquibila' c'a: ¿Achique c'a chi achi re' chi hasta ri cak'ik' y ri ya' niquinimaj rutzij? yecha'.

28 Tok ri Jesús y ri ru-discípulos ec'o chic apu pa jun lugar quichin ri aj-Gadara ri juc'an apu ruchi' ya', chupan ri camposanto xe'el-pe ca'i' achi'a' ri c'o itzel tak espíritu quiq'uin ri xuquic'ulu'. Ri achi'a' ri' jani na exibinel, y romari' man jun chic vinak nik'ax chupan ri bey ri'.

29 Ri ca'i' achi'a' ri' riq'uin cuchuk'a' xqui'ij-apu che ri Jesús: Rat Jesús, ri Ruc'ajol ri Dios, ¿achique najo' chike? ¿Ja yan xape vave' richin nkojaya' pa k'axomal tok xa man jani tuka ri tiempo? xecha' che.

30 Más quila' apu juba' che ri lugar ri', ec'o q'uiy ak yeva'.

31 Y ri itzel tak espíritu ri ec'o quiq'uin ri ca'i' achi'a', niquic'utula' quiquemelal chuvech ri Jesús, y niqui'ij: Si nkojavelesaj-e quiq'uin ri achi'a', taya' lugar chike chi nkujoc quiq'uin la ak ec'o chila', xecha'.

32 Ri Jesús xu'ij: Quixel c'a, xcha'. Xe'el c'a e ri itzel tak espíritu quiq'uin ri achi'a' y xe'oc quiq'uin ri ak, y conojel ri ak niquitelela-qui' xebe chuvech jun rak'aric juyu' c'a pa ya', y chiri' xejik'-vi.

33 Jac'a ri yeyuk'un quichin ri ak xe'enimaj. Xebe pa tinamit y xequiya' rutzijol ronojel ri xbanataj chiri', y ri xbanataj quiq'uin ri ca'i' achi'a' c'o itzel tak espíritu quiq'uin.

34 Juba' ma conojel vinak richin ri tinamit xepe chutz'etic ri Jesús. Y tok xquitz'et, rije' quire' xqui'ij che: Tabana' favor, catel-e chupan ri lugar re rojc'o-vi, xecha'.