Matthew 27 in Kaqchikel

1 Tok xsakar-pe, conojel ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij chiquicojol ri quivinak, xquimol-qui' richin niquinojij achique ta niqui'en richin niquitak ri Jesús pa camic.

2 Xquixim c'a e ri Jesús y xbequijacha' pa ruk'a' ri gobernador Pilato.

3 Jac'a ri Judas ri xjacho-e richin ri Jesús, tok xutz'et chi xa nitak ri Jesús pa camic, rija' riq'uin bis xerutzolij ri treinta ruvech méra banon riq'uin plata chique ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij.

4 Ri Judas xu'ij c'a chique ri achi'a' ri': Yin mac xin-en tok xinjach ri Jesús pan ik'a', rija' man aj-mac ta richin nicamises. Jac'a rije' quire' xqui'ij che ri Judas: ¿Achique ka-cuenta roj si ri Jesús aj-mac o man aj-mac ta? ¡Ri' chavech vi rat ri'! Xa achique na xta'an, xecha'.

5 Ri Judas xerutorij can ri méra pa racho ri Dios, xel c'a pe, y xberujitz'aj rukul.

6 Jac'a ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas xquimol ri méra ri xutorij can ri Judas y quire' xqui'ij: Ru-ley ri Dios man nuya' ta lugar chi nikaya-ka ri méra re' riq'uin ri méra richin pa racho ri Dios, roma re', rajil ruc'aslen jun achi ri xtibin ruquiq'uel.

7 Tok xetzijon yan pa ruvi' ri achique niqui'en riq'uin ri méra, xquilok' jun juyu' ri richin jun banoy bojo'y, richin ntoc camposanto quichin ri epetenak pa jun chic tinamit ri (yecom, yequen) pa Jerusalem.

8 Romari' ri juyu' ri', c'a vacami ni'ix Juyu' richin Quic' che.

9 Y riq'uin ri' xbanataj ri rutz'iban can ri profeta Jeremías ojer. Rija' quire' xu'ij: Ri eriy-rumam can ri achi Israel xquimol-e ri treinta ruvech méra ri banon che plata, ri juba' rajil xquiya' rije' chuvech ri Jun ri nimalaj rakale'n.

10 Che ri' xquitoj-vi rujuyu' ri aj-banoy bojo'y, achel ru'in ri Ajaf chuve. Quiri' ru'in can ri profeta Jeremías.

11 Jac'a tok paban-apu ri Jesús chuvech ri gobernador, ri gobernador xuc'utuj che: ¿Ja rat ri Rey quichin ri israelitas? xcha'. Ja', achel ri na'ij, xcha' ri Jesús.

12 Jac'a tok yesujun-apu ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij chirij ri Jesús, rija' man jun rutzolic quitzij xu'on.

13 Ri Pilato xu'ij che ri Jesús: ¿Man navac'axaj ta ri ajani chi sujunic niqui'en-pe chavij?

14 Pero ri Jesús man jun ch'abel xu'ij che ri Pilato. Y romari' ri gobernador can achique na xuna' che.

15 Ronojel juna' chupan ri nimak'ij pascua, ri gobernador can nucol-vi-e jun preso; pero ja ri tinamit yec'utun-apu ri achique preso nicol-e.

16 Y chupan ri tiempo ri', c'o jun kajnak pa cárcel rubinan Barrabás, ri chi naj chi nakaj benak-vi rutzijol chi itzel chi achi.

17 Romari' ri Pilato quire' xuc'utuj-pe chique ri quimolon-apu-qui': ¿Achique ri nijo' chi nincol-e? ¿Ja ri Barrabás, o ja ri Jesús ri ni'ix chi takon-pe chucolic rutinamit ri Dios?

18 Rija' quiri' xuc'utuj chique, roma reteman chi xaxe roma eq'uiy yetzekle'en richin ri Jesús tok yekukut pa cánima xequijacha' pa ruk'a'.

19 Y quiri' tz'uyul ri Pilato pa rutz'uyubal ri nic'ojon-vi, tok ri rixayil quire' rutakon-e rubixic che: Man ja jun rat taju-apu-avi' quiq'uin ri vinak ri yec'utun rucamic ri chojmilaj achi ri'. Roma yin can nuxi'in-vi' xic'astaj roma c'o achic' xin-en chirij ri achi ri'. Quiri' ri rutakon-e rubixic ri rixayil ri Pilato.

20 Pero ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij, xquiya' quino'oj ri vinak, chi tiquic'utuj-apu che ri Pilato chi ja ri Barrabás ticol-e y ri Jesús ticamises.

21 Jac'ari' tok ri gobernador xuc'utuj chic pe jun bey chique: ¿Achique chique ri ca'i' ri nijo' chi nincol-e? xcha'. Ja ri Barrabás, xecha-apu.

22 Rija' xuc'utuj chic pe: ¿Y achique nin-en che ri Jesús, ri ni'ix chi takon-pe roma ri Dios chucolic rutinamit? xcha'. ¡Tirip chuvech cruz! xecha-apu conojel.

23 Y ri gobernador xu'ij-pe chique: Pero, ¿achique rumac rubanon chivech? Jac'a rije' xa más riq'uin cuchuk'a' xesiq'uin y xqui'ij-apu: ¡Tirip chuvech cruz! xecha'.

24 Tok ri Pilato xutz'et chi xa man yek'ilitaj ta ka ri vinak, roma xa más nicataj coyoval, rija' xuc'utuj juba' ya' richin xuch'aj ruk'a' chiquivech, y xu'ij: Yin man jun numac che ri rucamic ri jun chojmilaj achi re'. Can rix vi, achique na xti'en, xcha' chique.

25 Y conojel ri vinak xqui'ij: Pa kavi' c'a roj y pa quivi' ri ekami'al-kalc'ua'l tika-vi rucamic ri achi re', xecha'.

26 Jac'ari' tok ri Pilato xucol-e ri Barrabás, y xu'ij chi tich'ay ri Jesús. Tok banon chic ri xu'ij, jari' xujach-e richin tibajix chuvech cruz.

27 Jac'ari' tok ri soldados richin ri gobernador xquic'uaj ri Jesús pa nimajay ri nic'uje-vi ri gobernador, y xecoyoj-apu ri ch'aka' chic soldados chirij.

28 Tok quelesan chic e rutziak ri Jesús chirij, xquiya' jun tziek quiek chirij,

29 y xquiya-ka jun corona pa (rujolon, ruvi') banon che rakan tak xic'a'y c'o quiq'uixal, y xquiya' jun aj pa ruk'a' derecha. Jac'ari' richin yetze'en chirij, yexuque-apu chuvech y niqui'ij che: ¡Caquicot rat ri rat Rey quichin ri israelitas! yecha'.

30 Niquichubaj ri Jesús, niquimaj-e ri aj pa ruk'a' y niquipoj (rujolon, ruvi') che.

31 Tok xetane' chi yetze'en chirij, xquelesaj-e ri tziek quiek chirij, xquiya-e ri can rutziak vi, y xquic'uaj c'a e richin nequibajij chuvech cruz.

32 Tok ja ye'el-e chuchi' ri tinamit, xquic'ul jun achi rubinan Simón, aj pa tinamit Cirene. Ri soldados xqui'en che ri Simón chi tuc'uaj-e ru-cruz ri Jesús.

33 Y (xe'apon, xe'ebos) pa jun lugar rubinan Gólgota. Gólgota nu'ij tzij, lugar richin rubakil (rujolon, ruvi') ámna.

34 Tok ec'o chic chiri', ri soldados xquiya' jun ch'amilaj vino ri yo'on c'ayilaj mirra riq'uin che ri Jesús, pero tok rija' rutojto'en chic, man xrojo' ta xutij.

35 Jac'a tok quibajin chic ri Jesús chuvech cruz, chi etz'anen xquijach-vi-e ri rutziak chiquivech, richin nibanataj ri ruch'abel ri profeta ojer tok xu'ij: Xquijachala' ri nutziak chiquivech; xqui'en etz'anen tzakoj chirij. Quiri' ru'in can.

36 Ri soldados etz'uyul chiri' quichajin-apu ri Jesús.

37 Xquibajij c'a jun pedazo tabla chutza'n e ri cruz ri nu'ij-vi ri achique roma nicamises ri Jesús. Chiri' nu'ij: JARE' RI JESUS RI REY QUICHIN RI ISRAELITAS.

38 Jac'ari' junan riq'uin ri Jesús xequibajij ca'i' elek'oma' chuvech qui-cruz y chi tak rutzalanen xequiya-vi.

39 Ri yek'ax chiri', yequibila' can tzij chupalaj ri Jesús, y niquisiquisa' can (quijolon, quivi') chuvech.

40 Y quire' niqui'ij can che: Rat ri na'ij chi (navulaj, navulij) racho ri Dios y chi oxi' k'ij napaba' chic jun bey, vacami tacolo-avi' ayon. Si kitzij chi rat Ruc'ajol ri Dios, caka-pe chuvech la cruz, yecha'.

41 Quiri' mismo ri nima'k tak quik'ij sacerdotes, ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, ri achi'a' fariseos y ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij, richin man jun ruk'ij niqui'en ri Jesús, quire' niquibila':

42 Rija' xerucol ch'aka' chic, pero man nitiquer ta nucol-ri' ruyon. Si kitzij chi rija' Rey richin ri tinamit Israel, tika-pe chuvech la cruz, c'ajari' xtikanimaj-apu.

43 Rija' nu'ij chi ruyo'on ránima riq'uin ri Dios, y si kitzij chi ri Dios nrojo' ri Jesús, vacami tucolo'. Roma ri Jesús nu'ij chi Ruc'ajol ri Dios, yecha'.

44 Quiri' mismo ri elek'oma' ri ebajin chuvech qui-cruz chi tak rutzalanen, yequibila-apu tzij che ri Jesús.

45 Tok xnic'ajar ri k'ij, xk'uk'umer ruvech ronojel ri roch'ulef, y c'a richin las tres xk'ak'ij xq'uis-e ri k'eku'n.

46 Richin cami las tres nik'ak'ij, ri Jesús riq'uin ronojel ruchuk'a' xu'ij: Elí, Elí, ¿lama sabactani? xcha'. Ri ch'abel ri' nu'ij tzij: Nu-Dios yin, nu-Dios yin, ¿achique roma xinaya' can nuyon?

47 Ec'o chique ri ec'o-apu chiri' tok xquic'axaj ri xu'ij, niquibila': Re' ja ri profeta Elías nroyoj, yecha'.

48 Jun chique rije' cha'anin xeruc'ama-pe jun esponja, xumuba' pa jun ch'amilaj vino, y xuya' chutza'n jun aj richin xutz'ub ri Jesús.

49 Pero ri ch'aka' chic niqui'ij: Jun taya-vi, tikoyo'ej na, k'alaj c'a ri' xtipe ri Elías chucolic, xecha'.

50 Pero tok riq'uin ronojel ruchuk'a' ch'ovinak chic pe jun bey ri Jesús, jari' xujach ránima pa ruk'a' ri Dios y (xcom, xquen).

51 Jari' tok ri pinilaj tziek ri achok che jachon-vi rupan ri racho ri Dios xel pa ca'i'. Tixilil xpe pa ruvi' c'a chuxe' ka. Ri roch'ulef xsilon y ri chovon tak abaj xepax.

52 Ri quijul ri anima'i' xejakataj, y eq'uiy lok'olaj tak ralc'ua'l ri Dios riq'uin qui-cuerpo xeyac-pe ri achique lugar emukun-vi,

53 xe'el-pe chiri' pa camposanto, xe'oc-apu pa lok'olaj tinamit Jerusalem tok c'astajnak chic pe ri Jesús chiquicojol ri anima'i', y xetz'etetaj coma eq'uiy vinak.

54 Ri capitán y ri ec'o riq'uin richin quichajin ri Jesús, tok xquitz'et ri xu'on ri cobrakan, y ri xebanataj, jani na xquixi'ij-qui' y xquibila': Can kitzij chi ri achi re' Ruc'ajol ri Dios, xecha'.

55 Chiri' eq'uiy ixoki' yetzu'un-apu chi naj. Rije' c'a pa Galilea quitzekle'en-vi-pe ri Jesús y can quilin-vi-pe.

56 Chiquicojol rije' c'o ri María Magdalena, c'o ri María ri quite' ri Jacobo y ri José, y c'o ri quite' ri eruc'ajol ri Zebedeo.

57 Tok ja nika-ka ri k'ij chiri', c'o jun tzekle'ey richin ri Jesús (xapon, xebos) chiri', jun achi beyon rubinan José, aj pa tinamit Arimatea.

58 Rija' xbe-apu riq'uin ri Pilato ri gobernador richin xuc'utuj ru-cuerpo ri Jesús, y ri Pilato xu'ij chi tiyo'ox-pe che.

59 Xbe c'a ri José, xubolkotij-e ri cuerpo pa jun ch'ajch'oj tziek.

60 Jac'ari' xberuya' chupan jun jul ri c'a juba' tic'ot-apu chuvech jun juyu' ruyon abaj, ri ruc'oton ri José richin ru-panteón rija' mismo. Jac'ari' xubolkotij-apu jun mama setesic abaj chuchi' ri jul richin xutz'apij can, y xbe.

61 Jac'a ri María Magdalena y ri jun chic ixok mismo rubinan María, chi ca'i' xetz'uye' can chuvech ri jul ri xyo'ox-vi can ri Jesús.

62 Ri chuca'n k'ij, tok xk'ax yan ri k'ij chi ri israelitas niquibanala' rubanic ronojel ri nic'atzin chique chupan ri nimak'ij, jari' tok ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri achi'a' fariseos xequimolo-qui' chuvech ri Pilato ri gobernador.

63 Rije' quire' xqui'ij che: Nimalaj gobernador, roj nuka pa kavi' ri ru'in can ri Jesús tok c'a q'ues na. Ri tz'ucuy tzij ri' xu'ij chi xtic'astaj-pe chi rox k'ij.

64 Romari' más utz ye'atak soldados richin nequichajij ri lugar ri xyo'ox-vi, hasta titz'akat na ri oxi' k'ij. Richin quiri' man quepe ri ru-discípulos chak'a' y niquelek'aj-e ri ru-cuerpo, y niqui'ij yan chic chique ri vinak chi ri Jesús can xc'astaj-vi-e. Roma si nisatz-e ri cuerpo, más jun nimalaj tz'ucun tzij xtibanataj, que chuvech ri na'ey, xecha'.

65 Y ri Pilato xu'ij c'a chique ri achi'a' ri': Quixbin c'a y que'ic'uaj-e la soldados la'. Rix iveteman achel ni'en can che, xcha-e chique.

66 Jac'ari' xebe ri achique lugar yo'on-vi can ru-cuerpo ri Jesús, xquiya' jun retal chirij ri abaj ri tz'apiyon ruchi' ri jul. Utz-utz xqui'en can rubanic y xequiya' can ri soldados chiri'.