Matthew 22 in Kaqchikel

1 Ri Jesús xch'o chic jun bey chique ri quimolon-apu-qui', y riq'uin ejemplos quire' xu'ij chique:

2 Chupan ri aj chicaj gobierno, ri Dios vacami nu'on junan riq'uin ri xu'on jun rey pa runimak'ij ruc'ulubic ri ruc'ajol.

3 Ri rey xerutak rusamajela' richin xecoyoj ri yo'on rutzijol chique chi yepe chupan ri c'ulubic. Jac'a ri xe'oyox man xcajo' ta xepe.

4 Xerutak chic ch'aka' samajela' y xu'ij-e chique: Te'ibij chique ri nuyo'on rutzijol chique, chi quepe chupan re nimak'ij, roma nubanon chic rubanic ronojel richin ri va'in. Ri achij tak nuváquix y ri ch'aka' chic chicop ri xentiojirisaj richin yec'atzin chupan ri k'ij re', xin-en yan quibanic y ronojel c'o chic, quixcha' chique.

5 Pero ri xe'oyox, xa achel mana-ta chique xe'an-vi tzij. Ec'o xa xe'esamaj pa tak juyu', ec'o xe'ec'ayin, ec'o xe'elok'on.

6 Pero ch'aka' chique rije' (xequitz'om, xequichop) rusamajela' ri rey, juye' quivech xqui'en y xequicamisaj.

7 Tok ri rey xrac'axaj ri achique xbanataj quiq'uin ri rusamajela', xcataj royoval. Xerutak c'a e ru-soldados richin xe'equicamisaj ri xebano ri camic y richin xquiporoj can ri quitinamit.

8 Jac'ari' tok ri rey quire' chic xu'ij chique ri rusamajela': Ronojel ri nic'atzin chupan ruc'ulubic ri nuc'ajol banon chic rubanic, pero roma xa man xepe ta ri xyo'ox rutzijol chique, chiri' xk'alajin-vi chi rije' can man nuc'ul ta vi chi yepe chupan ri nimak'ij re'.

9 Vacami c'a, quixbin pa tak rucrusil tak bey, que'ivoyoj-pe conojel ri ye'ivil-pe richin yepe chupan ri c'ulubic, xcha'.

10 Xebe c'a ri samajela' pa tak rucrusil tak bey, xequimol-pe conojel ri xequil, utz man utz quic'aslen, y xnoj ri jay ri x-an-vi ri c'ulubic.

11 Tok ri rey xoc-apu richin yerutz'et conojel ri xeroyoj, xutz'et chi c'o jun man rucusan ta ri tziek ri niyo'ox chique ri ye'oyox pa jun c'ulubic.

12 Y ri rey xuc'utuj che: Amigo, ¿achel xatiquer xatoc-pe vave' tok man acusan ta ri tziek ri nic'atzin chupan ri c'ulubic? xcha' che. Jac'a ri achok che xch'o-vi ri rey, man jun ch'abel xtiquer xu'ij.

13 Jac'ari' tok ri rey xu'ij chique ri rusamajela': Tixima-e ruk'a-rakan ri jun re', y chupan ri más roch' che ri k'eku'n te'ic'aka-vi can. Chiri' c'a xtoc-vi ok'ej y jach'ach'en eyaj.

14 Roma masque eq'uiy ri ye'oyox, pero xa juba' oc ri xquecha'ox can. Quiri' ri ejemplo ri xutzijoj ri Jesús.

15 Ri achi'a' fariseos xequimolo-qui' juc'an chic, richin niqui'ij chiquivech achique ta niqui'en richin nika ri Jesús pa quik'a' riq'uin ri achique yerutzijoj.

16 Xequitak-e jujun tzekle'ey quichin rije' y ca'i-oxi' ruvinak ri rey Herodes riq'uin ri Jesús richin xqui'ij che: Tijonel, roj keteman chi rat ja ri kitzij nika chavech, chi pa ruchojmil nac'ut rubey ri Dios, y keteman chi utz man utz jun vinak chavech, rat man najal ta ruchojmil ri kitzij.

17 Vacami c'a, ta'ij chike: ¿Nuya' cami lugar ru-ley ri Dios chi nitoj impuesto che ri rey César, o xa manak? xecha'.

18 Pero ri Jesús reteman ri itzel ri niquinojij pa cánima. Romari' xu'ij chique: ¿Achique roma nitij ik'ij richin nijo' yika pan ik'a'? Rix xa ca'i' rupalaj ri yixtajin riq'uin.

19 Tic'utu-pe ri méra ri nicuses richin nitoj ri impuesto, xcha' chique. Y rije' xquiya-apu jun denario che.

20 Jac'ari' ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Achok ruvech y achok rubi' re c'o chuvech? xcha'.

21 Richin ri rey César, xecha'. Y ri Jesús xu'ij c'a chique: Tiya' che ri César ri can richin vi ri César, y tiya' che ri Dios ri can richin vi ri Dios, xcha'.

22 Tok xquic'axaj ri xu'ij ri Jesús, can achique na xquina'. Xa xquiya' can, y xebe.

23 Chupan ri k'ij ri', ec'o achi'a' saduceos xe'ech'o riq'uin ri Jesús. Ri saduceos man niquinimaj ta chi ri anima'i' xquec'astaj chic, y romari' quire' xquic'utuj che:

24 Tijonel, ri Moisés quire' rutz'iban can: Tok c'o jun achi c'o rixayil, pero man jun ralc'ua'l chiri' tok (nicom, niquen) e, nic'atzin chi jun ruchak' o runimal ri ámna nic'ule' riq'uin ri ixok, richin nic'uje' ral ri xa pa rubi' ri na'ey rachijil xtiyo'ox-vi-ka.

25 Chikacojol roj c'o jun bey quire' xbanataj: Ec'o vuku' achi'a' quichak'-quinimal qui'. Ri na'ey xc'ule', pero (xcom, xquen) e y man jun ralc'ua'l xc'uje'. Ri rixayil xoc can rixayil ri ruchak'.

26 Quiri' mismo xbanataj riq'uin ri ruca'n achi, (xcom, xquen) e chuvech ri ixok, y man jun ralc'ua'l xc'uje'. Ri rox achel xqui'en-e ri ca'i' na'ey tak achi'a', quiri' mismo xu'on-e, y ri ixok c'a xc'uje' na can. Chi vuku' achi'a' quiri' xqui'en-e;

27 y c'a pa ruq'uisbel (xcom, xquen) e ri ixok.

28 Rat na'ij chi c'o na jun k'ij xquec'astaj-pe ri anima'i'. Tok xtuka ri k'ij ri', ¿achique chique ri vuku' achi'a' re' xtoc rachijil ri ixok, tok chi vuku' achi'a' xe'oc rachijil? xecha' ri saduceos.

29 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Rix xa rix satznak riq'uin ri ni'ij, xa man iveteman ta ri nu'ij ruch'abel ri Dios, ni man iveteman ta achique nitiquer nu'on ruchuk'a' ri Dios.

30 Roma tok xtuka ri k'ij chi ri anima'i' xquec'astaj-e, man xquec'ule' ta chic, ni manak chic xtiquiya' quitzij richin c'ulubic, xa xque'oc achel ru-ángeles ri Dios chicaj.

31 Pero chi ri anima'i' yec'astaj, can yec'astaj-vi. ¿Man ibanon ta c'a leer ri ru'in can ri Dios chive? Rija' nu'ij:

32 Ja yin ru-Dios ri Abraham, ru-Dios ri Isaac y ru-Dios ri Jacob. Roma ri Dios man qui-Dios ta ri manak quic'aslen; rija' qui-Dios ri c'o quic'aslen, xcha' ri Jesús.

33 Can achique na xquina' ri ajani quimolon-qui' tok xquic'axaj ruchojmil ruch'abel ri Dios ri achok riq'uin yerutijoj-vi.

34 Ri achi'a' fariseos cha'anin xquimol-qui' richin niquinojij achique xtiqui'en, tok xquic'axaj chi ri Jesús xutz'apij quichi' ri achi'a' saduceos riq'uin ri xu'ij.

35 Y jun chique ri fariseos ri q'uiy reteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, xaxe richin can ta nika ri Jesús pa ruk'a', quire' xuc'utuj-apu che:

36 Tijonel, ¿achique chique ri mandamientos ri xuya' ri Dios pa ruk'a' ri Moisés ri más c'o rakale'n?

37 Ri Jesús xu'ij che: Ja ri tajo' ri Avajaf Dios riq'uin ronojel avánima, riq'uin ronojel ac'aslen, y riq'uin ronojel ano'oj.

38 Jari' ri na'ey y ri más c'o rakale'n chique ri mandamientos.

39 Y ri ruca'n juba' ma junan y quire' nu'ij: Achel najo-ka-avi' rat, quiri' mismo que'ajo' conojel.

40 Ja ca'i' mandamientos re' ri ocunak ruc'u'x ronojel ri nu'ij chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, y ruc'u'x ronojel ri qui'in can ri profetas ojer can, xcha' ri Jesús.

41 C'a quiri' na quimolon-qui' ri achi'a' fariseos chuvech, tok ri Jesús quire' xuc'utuj chique:

42 ¿Achique ninojij rix chirij ri Jun ri nitak-pe chucolic rutinamit ri Dios y achok ralc'ua'l? Rije' xqui'ij: Ralc'ua'l ri rey David, xecha'.

43 Y ri Jesús xu'ij chique: Si xaxe choj jun ralc'ua'l ri rey David, ¿achique roma ri David xu'ij Vajaf che? Roma ri David tok uc'uan roma ri Lok'olaj Espíritu, xu'ij:

44 Ri Ajaf Dios quire' xu'ij che ri Vajaf: Catz'uye-pe pa nu-derecha C'a ja tok xquenya' chuxe' avakan ri itzel yatquitz'et. Quiri' xu'ij.

45 Si ri rey David nu'ij Vajaf che, ¿achique roma ni'ix chi xa choj jun riy-rumam can ri rey David? xcha' ri Jesús.

46 Y man jun xtiquer xtzolin-apu ruvech rutzij riq'uin ri xuc'utuj chique. Ja k'ij ri' xtiquer-e chi nis-ta jun chic xucovij-ri' richin c'o más xuc'utuj-apu che ri Jesús.