Matthew 21 in Kaqchikel

1 Tok ri Jesús, ri ru-discípulos y ri ajani ebenak quiq'uin nakaj chic ec'o-vi-apu che ri tinamit Jerusalem, ri achique lugar c'o-vi ri aldea Betfagé ri c'o-apu chunakaj ri juyu' Olivos, ri Jesús xerutak-apu ca'i' ru-discípulos,

2 y xu'ij c'a e chique: Quixbin-apu chupan la aldea la c'o-apu la'; xe xquixoc-apu, jari' nivil jun burra yukul, y jun alaj burro riq'uin. Tisolo-pe y que'ic'ama-pe chuve.

3 Si c'o jun ri c'o achique xtu'ij-pe chive, rix ti'ij che: Yec'atzin che ri Ajaf, pero xa cha'anin xquerutzolij-pe, quixcha' can. Quiri' xu'ij-e ri Jesús chique.

4 Ronojel re' xbanataj, richin quiri' nibanataj ri tz'iban can roma ri jun profeta ojer can. Ri ruch'abel ri Dios ri rutz'iban can ri profeta quire' nu'ij:

5 Tiya' c'a rutzijol chique ri ec'o pa tinamit Sion, y quire' ti'ij: Titz'eta', ja petenak ri i-Rey iviq'uin, (Ch'uch'uj, me'l oc) ránima petenak, (ch'ocol, tz'uyul) pe chirij jun alaj burro, Ral jun burra richin eka'n. Quiri' ri tz'iban can.

6 Xebe c'a ri ca'i' discípulos, xequibana' ri achel bin-e chique roma ri Jesús.

7 Xquiq'uen-pe ri burra y ri ral y xquiya-e jujun quitziak chiquij ri avaj, y (xch'oque', xtz'uye') c'a e ri Jesús pa ruvi' ri tziek.

8 Y man juba' ta oc vinak ebenak chirij, y eq'uiy chique niquiriq'uila' jujun quitziak pa rubey richin niquiya' ruk'ij. Ch'aka' xequichoyola' ruk'a' tak che' y yequiyala-ka pa rubey ebenak.

9 Ri ebenak chuvech y ri ebenak chirij, riq'uin cuchuk'a' quire' niqui'ij: ¡Matiox chi petenak re riy-rumam can ri rey David! ¡Nimalaj favor c'o pa ruvi' re petenak pa rubi' ri Ajaf! ¡Matiox che ri Dios chicaj! yecha'.

10 Tok ri Jesús xoc-apu pa tinamit Jerusalem, conojel ri vinak xepe chutz'etic y niquibila' chiquivech: ¿Achique cami achi re'? yecha'.

11 Re' jare' ri Jesús, ri profeta ri nitzijon ri ch'abel ri ni'ix che roma ri Dios. Rija' aj pa tinamit Nazaret, ri tinamit ri c'o pa Galilea, yecha'.

12 Chiri' pa tinamit Jerusalem, ri Jesús xoc pa racho ri Dios y xerokotaj-pe conojel ri yec'ayin y ri yelok'on chiri'. Xuticmayila' can qui-mesas ri eq'uexoy ruvech méra, y ri quich'acat ri yec'ayin palomas,

13 y quire' xu'ij chique: Chupan ri tz'iban can, ri Dios nu'ij: Ri vacho, jay richin oración. Jac'a rix xa quijul elek'oma' ibanon che, xcha' chique.

14 Chiri' pa racho ri Dios, ec'o man yetzu'un ta y ec'o man utz ta cakan ri xejel-apu riq'uin ri Jesús, y rija' xu'on chique chi xec'achoj.

15 Jac'a ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley, xa xcataj coyoval tok xquitz'et ri nimalaj tak milagros ri yerubanala', y chi ri ch'utik alabo chiri' chuvech racho ri Dios riq'uin cuchuk'a' quire' niquibila': ¡Matiox chi xuka ri ka-Rey, ri riy-rumam can ri David! yecha'.

16 Roma c'a ri', quire' xqui'ij che ri Jesús: ¿Navac'axaj ri yetajin chubixic ri ac'ola'? xecha'. Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Ja', ninvac'axaj. ¿Man itz'eton ta c'a ri tz'iban can chupan ruch'abel ri Dios c'a? Chiri' nu'ij: Rat Dios, ja pa quichi' ri ch'utik ac'ola' y ri c'a yetz'uman na, Chiri' ayo'on-vi chi rat tz'akat ak'ij nac'ul. Quiri' ri tz'iban can, xcha' ri Jesús.

17 Y tok eruyo'on chic can ri achi'a' ri', xel-e ri pa Jerusalem, xec'uje' jun ak'a' pan aldea Betania.

18 Cumaj yan chuca'n k'ij, ri Jesús nivayijan xtzolij-pe pa tinamit Jerusalem.

19 C'o c'a jun mata higo xutz'et-apu chuchi' bey, y xjote-apu chuxe'. Pero man jun ch'uti ruvech xril, xa ruyon ruxak. Roma c'a ri', ri Jesús quire' xu'ij che ri che': Man jun bey chic xtaya' avech, xcha' che. Y ri che' cha'anin xchakij-ka.

20 Tok ri discípulos xquitz'et chi can xchakij-vi-ka ri mata higo, xquibila' chiquivech: ¿Achel chi can cha'anin xchakij-ka ri mata higo? xecha'.

21 Quire' c'a rutzolic quitzij xu'on: Can kitzij nin-ij chive: Si rix cukul ic'u'x, y man caca' ta ni'en-ka che ri ivánima, man xe ta che jun mata higo xti'en chi nichakij-ka, ja jun re jun juyu' re', si xti'ij che chi tel-e vave' y tik'ax chupan ri mar, can quiri' vi xtibanataj.

22 Ronojel ri nic'utuj rix tok ni'en orar, si cukul ic'u'x nic'utuj, can xtiyo'ox-vi-pe chive, xcha' ri Jesús.

23 Tok ri Jesús ja yerutijoj ri vinak chiri' pa racho ri Dios, ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij chiquicojol ri vinak, xejel-apu riq'uin y xquic'utuj che: ¿Achique ak'a' rat chi ye'abanala' ronojel re yatajin riq'uin? ¿Y (achique, acu'x) x-in chave chi quire' que'abanala'? xecha' che.

24 Ri Jesús xu'ij chique ri achi'a' ri': Quiri' mismo yin c'o jun ninjo' ninc'utuj chive, y si xti'ij-pe chuve ri achique xtinc'utuj chive, yin xtin-ij chive ri achok riq'uin petenak-vi chi c'o nuk'a' richin yenbanala' quire'.

25 Jac'ari' xuc'utuj chique: Tok ri Juan xeru'on bautizar ri vinak, ¿Dios cami biyon-pe che, o xa vinak? xcha'. Jac'a rije' quire' niquic'utula-ka chiquivech: Si xtika'ij chi ri Juan ja ri Dios takayon-pe, ri Jesús xtu'ij chike chi achique roma man xkanimaj ta.

26 Y si xtika'ij chi xa vinak xe'in che ri Juan, roj nikaxi'ij-ki' chi ri tinamit yecataj-pe chikij, roma chiquivech conojel, ri Juan can profeta vi, yecha'.

27 Jac'ari' xqui'ij-apu che ri Jesús: Roj man keteman ta, xecha'. Y ri Jesús xu'ij chique: Quiri' mismo xtin-en yin; man xtin-ij ta chive ri achok riq'uin petenak-vi chi c'o nuk'a' chi yenbanala' quire', xcha'.

28 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij: Vacami c'a, rix ti'ij-pe ri achique ninojij pa ruvi' ri xtin-ij chive: C'o jun achi ec'o ca'i' ruc'ajol. Rija' xbe-apu riq'uin ri na'ey ruc'ajol y quire' xu'ij che: Nuc'ajol, vacami cabin, catesamaj ri pa juyu' ri katicon-vi uva, xcha' che.

29 Jac'a ri ala' xu'ij che ri rutata': Manak samaj ninjo' nin-en yin, xcha'. Pero c'a juba' tu'ij quiri', xunojij-ka chi man utz ta ri xu'ij, y xa xbe ri pa samaj.

30 Xbe c'a apu ri tata'aj riq'uin ri jun chic ruc'ajol, y achel xu'ij che ri na'ey ruc'ajol, quiri' mismo xu'ij che ri ruca'n. Ri ala' ri' xu'ij che ri rutata': Utz c'a, ja yi'e, xcha'. Pero xa man xerubana' ta ri samaj.

31 ¿Achique chique ri ca'i' alabo re' ri xbano ri nrojo' ri tata'aj, ninojij rix? xcha' ri Jesús. Y ri achi'a' ri' xqui'ij: Ja ri na'ey ala', xecha'. Ri Jesús xu'ij chique: Yin kitzij nin-ij chive chi xa ja ri c'uluy tak impuestos y ri ixoki' man utz ta quic'aslen, jari' ri xque'oc na'ey chivech rix chiquicojol ri erichin ri ru-gobierno ri Ajaf Dios.

32 Roma tok xpe ri Juan ri Bautista, xuc'ut jun chojmilaj bey chivech, y rix man xinimaj ta. Xaxe ri c'uluy tak impuestos y ri ixoki' man utz ta quic'aslen ri xeniman. Jac'a rix, masque xitz'et chi rije' xquinimaj, pero rix man xijal ta ino'oj richin ta xinimaj.

33 Tivac'axaj na pe jun chic ejemplo: C'o jun tata'aj xutic uva chuvech jun rujuyu' y xuc'ojoj rij. Xu'on can jun achel pila ri pa rujuyu' richin niyitz'-vi ri uva, xu'on jun garita quichin ri chajinel y xuya' can ri rujuyu' pa (k'uch, cuchubal) chique ca'i-oxi' achi'a' ri xquesamajin ruvech, c'ajari' xbe naj.

34 Tok xril k'ij chi nich'up ruvech ri uva, ri tata'aj re' xerutak-e jujun rusamajela' quiq'uin ri yesamajin ruvech ri juyu' richin nequic'ama' ri parte che ri tico'n ri can richin vi rija'.

35 Pero ri yesamajin ruvech ri juyu', xa chi oyoval xequic'ul-vi ri samajela'. Jun xquich'ey-pe, jun xquic'ak-pe che abaj y jun xquicamisaj.

36 Ri rajaf ri juyu' xerutak chic e ch'aka' samajela', más eq'uiy que chuvech ri xerutak na'ey. Jac'a ri yesamajin ruvech ri juyu', mismo chi oyoval xequic'ul-vi, achel xqui'en-pe chique ri xetak na'ey.

37 Pa ruq'uisbel, ri rajaf ri juyu' xutak-e ri ruc'ajol quiq'uin roma quire' nunojij: Si ja ri nuc'ajol ri xteka quiq'uin, can xqueniman-vi chuvech, xcha-ka pa ránima.

38 Pero ri yesamajin ruvech ri juyu', tok xquitz'et chi ja ruc'ajol rajaf ri juyu' ri tzalan-apu quiq'uin, quire' niquibila' chiquivech: Jare' ntoc can rajaf ri juyu' re'. Quire' quixampe, tikacamisaj, y tikabana-ka kichin che ri juyu' ri xtiyo'ox che ri c'ajol re', xecha'.

39 (Xquitz'om, xquichop) ruc'ajol rajaf ri juyu', xquelesaj-pe ri pa juyu' y xquicamisaj.

40 Tok xtipe rajaf ri juyu' ri ticon uva chuvech, ¿achique cami xtu'on chique ri yesamajin ruvech ri rujuyu'? xcha' ri Jesús.

41 Rije' xqui'ij: Ri rajaf ri juyu' man jun chic quipokonaxic xtu'on ri itzel tak achi'a' ri', xa xquerucamisaj; y ri rujuyu' xtuya' chic pa (k'uch, cuchubal) chique ch'aka' chic samajela' ri can c'o che ri tico'n xtiquiya' che ri rajaf tok nril k'ij richin ri ch'upuj, xecha'.

42 Y ri Jesús xu'ij c'a chique: ¿Man jun bey ibanon leer ri nu'ij chupan ri ruch'abel ri Dios? Ri tz'iban can quire' nu'ij: Ri abaj ri man juba' xcajo' xquicusaj ri banoy tak jay, Xa jari' xc'atzin richin ruchuk'a' ruxiquini'l ri jay. Ja ri Ajaf xbano quiri' che, Y roj ntel-e runak'-kavech nikatz'et. Quiri' nu'ij ruch'abel ri Dios.

43 Xa roma c'a ri' nin-ij chive chi rix man chic xtiyo'ox ta lugar chive chi xquixc'uje' chiquicojol ri erichin ri ru-gobierno ri Ajaf Dios. Xa ch'aka' chic ri xquec'uje' can pan iq'uexel, ri can queteman xtiquisamajij ri ruyo'on can ri Dios chique richin c'o utz nuq'uen-pe che ri gobierno ri'.

44 Ri xtitzak pa ruvi' ri abaj re', xtimulumu' chuvech, y ri xtika ri abaj re' chirij, nichiquicho' chuxe', xcha' ri Jesús.

45 Tok ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri achi'a' fariseos xquic'axaj ri ejemplo ri xerutzijoj ri Jesús, (xk'ax, xno') chiquivech chi xa chiquij rije' xch'o-vi-ka.

46 Pero masque niquitij quik'ij chi nicajo' (niquitz'om, niquichop), xa niquixi'ij-qui' chiquivech ri tinamit; roma chiquivech ri vinak, ri Jesús can profeta vi.