Mark 14 in Kaqchikel

1 Ri israelitas c'o ca'i' nimak'ij rutzekle'en-ri' niqui'en; jun ja ri pascua, y ri jun chic, ja tok niquitij ri pan manak levadura riq'uin. Xa ca'i' chic k'ij nrojo' chi nuka ruk'ijul chiri' tok ri nima'k tak quik'ij sacerdotes y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés niquicanola' achique ta niqui'en chi che'elek'el nika ri Jesús pa quik'a' richin niquicamisaj.

2 Pero niqui'ij chiquivech chi mana-ta chupan ri nimak'ij richin man quecataj-pe ri tinamit.

3 Pan aldea Betania c'o-vi ri Jesús chiracho jun achi rubinan Simón, ri ni'ix leproso che roma xec'uje' itzel tak ch'a'c chirij. Jac'a tok tz'uyul-apu ri Jesús chuchi' mesa chiri', xoc-apu jun ixok ruc'amon-apu jun yacabel banon che jun abaj rubinan alabastro ri nojnak riq'uin jun jubulaj ak'on rubinan nardo ri jani na rajil. Ri ixok xuk'up-e rukul ri yacabel, y (xuk'ej, xuk'ij) ri ak'on pa (rujolon, ruvi') ri Jesús.

4 Tok xquitz'et ri x-an che ri ak'on, ec'o jujun xcataj coyoval y xquibila': ¿Achique roma xaxe quiri' xtix-e la jubulaj ak'on la'?

5 Roma c'o ta che'el xc'ayix y xyo'ox ta más que chuvech nuch'ec jun samajinel jun juna', y ri méra xjach ta chiquivech ri man jun oc quichajin, yecha'. Can yejasloj-apu chirij ri ixok.

6 Pero ri Jesús xu'ij chique: Jun tiya-vi, ¿achique roma ninak? Rija' xa jun utzulaj favor ri xu'on chuve.

7 Roma ri man jun oc quichajin, xa jumul ec'o chi'icojol, y xa achique na k'ij c'o che'el ni'en jun favor chique. Jac'a yin man jumul ta xquic'uje' iviq'uin.

8 Ri ixok re' xu'on ri achique xtiquer xu'on. Roma rija' richin yan rumukic ri nu-cuerpo xu'on tok xuya' ri ak'on chirij.

9 Yin kitzij nin-ij chive, chi xa achique na lugar pa ruvi' ri roch'ulef xtitzijos-vi re utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj ri vinak, chiri' xtitzijos-vi ri favor ri xu'on ri ixok re', richin c'uxle'el richin rija', xcha' ri Jesús.

10 Jac'ari' tok ri Judas Iscariote, jun chique ri doce ru-discípulos ri Jesús, xbe quiq'uin ri nima'k tak quik'ij sacerdotes richin xu'ij chique chi nujach ri Jesús pa quik'a'.

11 Tok rije' xquic'axaj quiri', xequicot y xquiya' quitzij chi niquiya' méra che. Jac'a ri Judas nucanoj achique ta nu'on richin nujach ri Jesús.

12 Tok xuka ri na'ey k'ij richin ri nimak'ij tok nitij ri pan manak levadura riq'uin, ri k'ij tok yecamises ri ovejas richin ri pascua, ri discípulos jari' xquic'utuj che ri Jesús: ¿Achique lugar najo' na'an-vi ri va'in chupan ri pascua re', richin nekabana' rubanic ronojel ri nic'atzin? xecha'.

13 Jac'ari' xerutak-e ca'i' chique ri ru-discípulos, y xu'ij-e chique: Quixbin pa tinamit Jerusalem; chiri' xtic'ul-ivi' riq'uin jun ri ruc'amon-pe jun (cucu', k'e'l) ya'. Rix titzekle'ej-e.

14 Ri jay ri xtoc-vi-apu, rix quixoc-apu chirij, y quire' ti'ij che ri rajaf-jay: Ri Tijonel quire' ru'in-pe: ¿Achique lugar c'o-vi ri cuarto vave' chi'avacho ri utz chi nin-en-vi ri va'in richin ri pascua quiq'uin ri nu-discípulos? quixcha' che.

15 Jari' tok ri rajaf-jay xtuc'ut jun mama cuarto chivech pa ruca'n piso che ri racho ri nuc'un chic rupan. Ja chiri' tibana-vi rubanic ronojel ri xtic'atzin chike, xcha-e chique.

16 Xebe c'a ri ca'i' discípulos, xe'oc-apu pa tinamit Jerusalem, y can xquil-vi ri achel ru'in-e ri Jesús chique. Chiri' xqui'en rubanic ronojel ri xtic'atzin chique chupan ri va'in richin ri pascua.

17 Jac'a tok xk'ok'a-ka, (xapon, xebos) ri Jesús junan quiq'uin ri doce ru-discípulos chiri' pa jay.

18 Tok etz'uyul chuchi' ri mesa y ja yeva' chiri', ri Jesús xu'ij chique: Kitzij nin-ij chive, chi jun chive rix ri yixva' vave' viq'uin xquijacho-e pa quik'a' ri vinak, xcha'.

19 Xpe c'a bis pa cánima tok xquic'axaj quiri', y chiquijununal quire' niquic'utuj-apu che: ¿La yin cami ri'? nicha' jun. ¿La yin cami ri'? nicha' chic jun.

20 Quire' c'a xu'ij ri Jesús chique: Xa jun mismo chive rix ri rix doce, y ri' ja ri numuba-pe ri pan viq'uin chupan re lak.

21 Can kitzij na vi chi yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol xquicamises, roma can quiri' vi tz'iban can chupan ri ruch'abel ri Dios. Pero, ¡tok'ex ruvech ri xtijacho-e vichin! Xa más utz che rija' man ta xalex, xcha' ri Jesús.

22 Y tok yeva' chiri', ri Jesús xuq'uen-apu ri pan richin ri pascua, xumatioxij che ri Dios, xuper c'a, xuya' chique, y xu'ij: (Titz'ama', tichapa') y titija' ri pan re', roma jare' ri nu-cuerpo.

23 Jac'ari' xuq'uen-apu ri vaso richin ri pascua, y tok rumatioxin chic che ri Dios, xuya' chique, y conojel xquikum juba' ri c'o chupan.

24 Jac'ari' ri Jesús xu'ij chique: Ri c'o chupan ri vaso re', c'uxle'el richin ri nuquiq'uel ri xtibin richin nic'achoj ri c'ac'ac' ruvujil c'aslen ri nusuj ri Dios. Can xtibin-vi ri nuquiq'uel coma eq'uiy.

25 Kitzij nin-ij chive chi man chic xtinkum ta ruya'al-uva, c'a terila' na ri k'ij tok junan iviq'uin xtikakum jun chic ruya'al-uva chupan ru-gobierno ri Dios, xcha' ri Jesús chique.

26 Tok xquibixaj yan ri bix richin ri pascua, ri Jesús y ri ru-discípulos xe'el-e chiri' pa jay richin xebe ri pa juyu' Olivos.

27 Tok ebenak pa bey, quire' xu'ij chique: Chi'ivonojel rix caca' ic'u'x xquinixutuj can chupan ri ak'a' re'. Roma ri tz'iban can nu'ij: Tok yin xtinya' lugar chi xticamises ri Yuk'unel, ri ovejas xa xtiquiquiraj-e-qui'. Quiri' ri tz'iban can.

28 Pero tok yin c'astajnak chic pe chiquicojol ri anima'i', xquinabeyaj-e chivech chila' pa Galilea, xcha' ri Jesús.

29 Jac'a ri Pedro xu'ij: Masque conojel caca' quic'u'x xcatquixutuj can, pero yin man quiri' ta xtin-en, xcha'.

30 Pero ri Jesús xu'ij che: Yin kitzij nin-ij chave, chi rat chupan ri ak'a' re', na'ey chi nitzirikin-pe (camul, capaj) quimama' ri ec', rat (oxmul, oxpaj) yan ta'ij chi xa man aveteman ta nuvech, xcha'.

31 Jac'a ri Pedro más nutij ruk'ij nu'ij-apu che ri Jesús: Si hasta nic'atzin chi yin junan yicamises aviq'uin, can quiri' vi c'a ri', pero man xtin-ij ta chi man veteman ta avech. Y quiri' mismo xqui'ij conojel.

32 Ri Jesús y ri ru-discípulos (xe'apon, xe'ebos) pa jun lugar rubinan Getsemaní. Y rija' xu'ij chique: Chupan chi yin nenbana' orar, quixtz'uye' na can juba' vave'.

33 Rija' xaxe ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan xeruc'uaj riq'uin. Jac'ari' tok xtiquer-pe bis y k'axomal pa ránima.

34 Y xu'ij c'a chique ri oxi' ru-discípulos: Jani na nibison ri vánima, nuya-ka camic chuve ninna'. Quixc'uje' can vave', y quixc'ase', xcha' chique.

35 Rija' xbin chic apu juba' más y chiri' xjupe-vi-ka pan ulef nu'on orar. Nuc'utuj si c'o ta che'el chi naj nik'ax-vi ri k'axomal richin ri hora ri' che.

36 Quire' nu'ij chupan ri ru-oración: Papá, rat ri rat Nata', yin veteman chi ronojel yatiquer na'an. Tabana' chi naj nik'ax-vi chuve ri jun k'axomal re'. Pero man ta'an ri ninrayij yin, xa ja ri najo' rat ri tibanataj, xcha'.

37 Y tok xtzolij-pe quiq'uin ri oxi' ru-discípulos, xa yever xu'urila', y xu'ij che ri Pedro: Simón, ¿xa xaver-ka? ¿Man xatiquer ta xac'ase' jun ch'uti hora?

38 Quixc'ase' y tibana' orar, richin quiri' man yixtzak pa mac. Yin veteman chi ri ivánima nurayij chi q'ues viq'uin re hora re'. Jac'a ri i-cuerpo xa nuk'oraj, xcha' chique.

39 Jac'ari' xbe chic apu jun bey richin nerubana' orar, y xucamuluj chic rubixic ri ru-oración.

40 Tok xtzolij chic pe jun bey quiq'uin ri oxi' ru-discípulos, xa yever chic jun bey xu'urila', roma rije' al-al ri runak' tak quivech riq'uin ri varan. Man niquil ta chic achique niqui'ij-apu che.

41 Tok xtzolij-pe chi rox (mul, paj) quiq'uin ri oxi' ru-discípulos, quire' xu'ij chique: Vacami quixver, titz'akatisaj ri ivaran. Pero manak chic che'el, roma yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol ja xril hora richin yijach-e pa quik'a' aj-mac tak vinak.

42 ¡Co quixcataj! Jo'. Titz'eta', ja petenak la xtijacho-e vichin, xcha' ri Jesús chique.

43 C'a quiri' na nich'o ri Jesús chique ri ru-discípulos, tok xuka ri Judas, jun chique ri doce ru-discípulos, eruc'amon-pe q'uiy vinak ri quic'ualo'n che' y espada. Re' etakon-pe coma ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas, coma ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés y coma ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij.

44 Ri Judas ri xtijacho-e ri Jesús, ru'in chic pe chique ri achique retal xtu'on richin nuc'ut ri Jesús chiquivech. Rija' quire' ru'in-pe: Ja ri (xtintz'ubaj, xtintz'ub) chivech, jari' ri Jesús. Rix (titz'ama', tichapa'), y man tiya' lugar chi ni'e. Quiri' ru'in-pe chique.

45 Romari' tok (xapon, xebos), ja xchojmin-apu riq'uin ri Jesús, y xu'ij che: Nutijonel, Nutijonel, xcha', y jari' (xutz'ubaj, xutz'ub).

46 Jari' tok ri vinak (xquitz'om, xquichop) ri Jesús.

47 Pero jun chique ri ec'o riq'uin ri Jesús chiri' xrelesaj espada y xusoc rusamajinel ri nimalaj sacerdote israelita; jun ruxiquin xutzaq'uij-e.

48 Jac'a ri Jesús xu'ij chique ri vinak: Yin mana-ta yin elek'on chi rix ic'amalo'n-pe che' y espada richin yinu'ic'ama'.

49 Yin k'ij-k'ij xic'uje' iviq'uin pa racho ri Dios richin xixintijoj riq'uin ri ruch'abel, y man (xinitz'om, xinichop) ta. Pero can quiri' na vi, richin quiri' nibanataj ri tz'iban can chupan ruch'abel ri Dios, xcha'.

50 Jari' tok conojel ri discípulos xe'enimaj y xquiya' can ruyon.

51 Pero c'o c'a jun ala' benak chirij ri Jesús ri xaxe jun mama tziek rusalcamun-e chirij, pero xa (xtz'am, xchap) coma ri vinak ec'amayon-e ri Jesús.

52 Jac'a rija' xa xujolij-e-ri' chupan ri tziek y quiri' ch'anel xenimaj chiquivech.

53 Jac'ari' xuc'uax ri Jesús chiracho ri nimalaj sacerdote israelita. Xquimol c'a qui' ri nima'k tak quik'ij sacerdotes, ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés.

54 Jac'a ri Pedro xutzekle'ej-e ri Jesús c'a chojay che racho ri nimalaj sacerdote israelita, pero c'a naj c'o-vi can. Y ri chojay rija' xtz'uye-apu quiq'uin ri chajinel, numak'-apu-ri' chuchi' k'ak'.

55 Pero juc'an chic, ri nima'k tak quik'ij sacerdotes y conojel ri achi'a' junan niqui'en gobernar niquicanola' jun tz'ucun tzij chirij ri Jesús, richin niquitak pa camic, pero man jun tzij xquil chirij.

56 Roma eq'uiy vinak ri jalajoj tak tz'ucun tzij yequibila-apu chirij, pero man juba' junan ri yequibila-apu, roma xa jun vi nu'ij la jun, y jun vi chic nu'ij la jun.

57 Jac'ari' xepa'e-apu ch'aka' chic ri xqui'ij-apu jujun tz'ucun tak tzij chirij ri Jesús. Rije' quire' xqui'ij:

58 Roj kac'axan tok rija' quire' ru'in: Ri racho ri Dios ri banon coma achi'a', yin (ninvulaj, ninvulij), y chi oxi' k'ij ninpaba' chic jun ri man achi'a' ta xquepaban. Quiri' ru'in, xecha-apu.

59 Pero nis-ta ri eca'i' ri', man junan ta ri xqui'ij-apu.

60 Xpa'e' c'a ri Caifás ri nimalaj sacerdote israelita pa quinic'ajal y xuc'utuj che ri Jesús: ¿Man jun achique na'ij riq'uin ronojel ri niqui'ij re' chavij? xcha' che.

61 Jac'a ri Jesús man jun tzij xu'ij; man jun rutzolic ch'abel xu'on. Romari' ri nimalaj sacerdote xuc'utuj chic apu jun bey che, y xu'ij: ¿Ja rat ri Jun ri nitak-pe chucolic rutinamit ri Dios? ¿Ja rat ri Ruc'ajol ri Dios ri can utz vi chi niyo'ox ruk'ij? xcha' che.

62 Y ri Jesús xu'ij: Ja', ja yin. Y can xquinitz'et yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, chi yin tz'uyul-apu pa ru-derecha ri Dios, ri achique lugar c'o-vi ri nimalaj ruchuk'a'. Y xquinitz'et chi yin petenak pa sutz' ri chicaj, xcha'.

63 Jac'ari' tok ri nimalaj sacerdote israelita xurak'ach'ij-ka ri rutziak chirij, y xu'ij: ¿Achique chic más sujunel koyo'en chirij re achi re'?

64 Rix mismo xivac'axaj ri itzel xu'on chuvech ri Dios riq'uin ri xeru'ij. ¿Achique ni'ij rix pa ruvi'? xcha'. Conojel xqui'ij chi can utz vi chi nika camic pa ruvi'.

65 Jac'ari' ec'o (xquitz'om, xquichop) chi niquichubaj ri Jesús y chi niquitz'apij ruvech riq'uin jun tziek. Niquiyala' c'olon tak k'a' che, y niquibila': Tavila' achique yech'eyon avichin, yecha'. Ja jun ri yechajin racho ri Dios, xquipak'ila' che k'a'.

66 Jac'a ri chojay ka, xeka jun raj-ic' ri nimalaj sacerdote riq'uin ri Pedro,

67 y xutz'et chi ri Pedro rumak'on-apu-ri' chi k'ak', y quire' c'a xu'ij che: Ja jun rat ratc'o riq'uin ri Jesús ri aj-Nazaret, xcha' che.

68 Pero ri Pedro xa quire' xu'ij: Yin man veteman ta ruvech ri Jesús, nis-ta veteman ri achique yatajin chubixic, xcha' che ri aj-ic'. Xel c'a e ri Pedro chuchi' bey, y jari' tok xtzirikin-pe quimama' ri ec'.

69 Jac'a tok ri aj-ic' xutz'et chic apu jun bey ri Pedro, xu'ij chique ri ec'o chiri': La achi la' jun chique ri ec'o riq'uin ri Jesús, xcha'.

70 Pero ri Pedro xa xu'ij chic jun bey chi man quiri' ta. Mier juba' chiri', ri ec'o chiri' xqui'ij chic jun bey che: Can kitzij vi chi rat, rat jun chique ri ec'o riq'uin ri Jesús. Roma rat pa Galilea yape-vi, y ri achel na'an yach'o, ja achel yech'o rije', xecha' che.

71 Jac'ari' tok ri Pedro xu'ij: Yin chuvech Dios nin-ij chive chi man veteman ta ruvech ri achi ri nic'uxlaj-pe chuve. Y si man kitzij ta ri nin-ij, tika castigo pa nuvi', xcha'.

72 Jari' tok xtzirikin chic pe quimama' ri ec' jun bey, y ri Pedro xuc'uxlaj c'a pe chi ri Jesús quire' ru'in can che: Na'ey chi nitzirikin-pe (camul, capaj) quimama' ri ec', rat (oxmul, oxpaj) yan ta'ij chique ri yec'utun chave chi man aveteman ta nuvech. Jari' nunojij rij ri Pedro, xujik' ok'ej.