Mark 10 in Kaqchikel

1 Xel c'a e ri Jesús chiri', xbe pa departamento Judea, pa tak lugares ri ec'o-apu juc'an che ri rakan-ya' Jordán. Xequimolo' chic c'a qui' ri vinak riq'uin, y rija' xerutijoj chic jun bey achel rubanon-pe.

2 Xejel c'a apu jujun achi'a' fariseos riq'uin, roma nicajo' chi can ta nika pa quik'a', y xquic'utuj che si ru-ley ri Dios nuya' lugar chi jun achi nuya' can ri rixayil.

3 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: ¿Achique ru'in can ri Moisés chive chi ni'en pa ruvi' ri nic'utuj? xcha'.

4 Rije' xqui'ij: Ri Moisés xuya' lugar chi ri achi c'o che'el nujach jun vuj che ri rixayil ri achok chupan nu'ij-vi chi nuya' can, y quiri' nujach can jumul, xecha'.

5 Y ri Jesús xu'ij chique: Roma rucovil ri ivánima rix vinak tok ri Moisés xutz'ibaj ri jun mandamiento ri'.

6 Pero pa na'ey, ri Dios tok xeru'on ri vinak pa ruvi' ri roch'ulef, xe jun achi y jun ixok xu'on.

7 Romari' ri ala' man xtic'uje' ta chic quiq'uin ri rute-rutata', xa xtiquic'uaj-qui' riq'uin ri rixayil,

8 y xe jun xtiqui'en ri eca'i'. Romari', man eca'i' ta chic, xaxe jun quibanon.

9 Roma c'a ri', ri xa jun rubanon ri Dios chique, man jun vinak tijacho quivech, xcha' ri Jesús.

10 Jac'a tok ri Jesús y ri ru-discípulos ec'o chic pa jay, ri discípulos xquic'utuj che ri achique ruchojmil ri c'a ja oc xu'ij-ka.

11 Ri Jesús xu'ij c'a chique: Xa achique na achi ri nuya' can ri rixayil y nuq'uen chic jun ixok, mac nu'on chuvech ri rixayil.

12 Quiri' mismo ri ixok ri nuya' can ri rachijil y ni'e chic riq'uin jun achi, ri ixok ri' mac ri nu'on. Quiri' xu'ij chique.

13 Y ec'o c'a ac'ola' xe'eyo'ox chuvech ri Jesús, richin nuya' ruk'a' pa quivi'. Pero ri ru-discípulos xa xequich'olij ri yeyo'on-apu ri ac'ola' chuvech.

14 Jac'a ri Jesús tok xutz'et ri yetajin ri ru-discípulos, man xka ta chuvech, y romari' xu'ij chique: Tiya' lugar chique ri ac'ola' chi yepe viq'uin, y man que'ik'at. Roma ri ye'oc pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar, ja ri yebano che ri cánima achel cánima re ac'ola'.

15 Can kitzij nin-ij chive, ri man nu'on ta achel ránima jun ac'ual richin nuc'ul pa ránima ru-gobierno ri Dios, man ntoc ta chiquicojol ri ye'an gobernar roma rija', xcha'.

16 Y chiquijununal xeruch'elej ri ac'ola', nuyala' ruk'a' pa quivi' y nuc'utuj ru-favor ri Dios pa quivi'.

17 Tok ri Jesús xel-e chiri' richin (xutz'om, xuchop) chic e rubey, jari' tok junanin xuka jun achi riq'uin, y ja xxuque-ka chuvech, y xu'ij che: Utzulaj Tijonel, ¿achique nic'atzin nin-en yin richin quiri' c'o nuk'a' che ri c'aslen ri richin jumul? xcha'.

18 Ri Jesús xu'ij che: ¿Achique roma rat na'ij chi yin utz? Man jun vinak utz, xaxe Jun utz, y ri' ja ri Dios.

19 Rat aveteman ruchojmil ri mandamientos ri xuya' ri Dios che ri Moisés ojer can. Chiri' nu'ij: Man tac'amala-ka-avi' riq'uin jun ri mana-ta achok riq'uin rat c'ulan-vi; man cacamisan; man catelak'; man tatz'uc tzij; man tasetz runo'oj jun vinak roma c'o najo' navelek'aj-e che; taya' quik'ij ri ate-atata'. Quiri' xu'ij ri Jesús che.

20 Tijonel, ronojel ri na'ij, yin c'a yin ac'ual na chiri' nubanon-pe, y c'a quiri' na vacami, xcha' ri achi.

21 Y ri Jesús xutz'et ruvech ri achi, y pa ránima xel-vi-pe chi xrojo', y xu'ij che: C'a c'o chic jun man abanon ta. Cabin, tac'ayij ronojel ri achajin, y ri rajil tajacha' chiquivech ri man jun oc quichajin, y xtic'uje' abeyomal chila' chicaj. C'ajari' catzolij y quinatzekle'ej; man tapokonaj nak'asaj c'ayef voma yin, masque yacamises, xcha'.

22 Ri achi tok xrac'axaj ri xu'ij ri Jesús, achel xubolkotij-ri' ri ránima xuna', y nibison xtzolij-e, roma can q'uiy beyomal c'o riq'uin.

23 Jac'ari' tok ri Jesús xtzu'un xe tak ruxiquin, y quire' c'a xu'ij chique ri ru-discípulos: Ri c'o quibeyomal, c'ayef chi ye'oc pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar, xcha' chique.

24 Ri ru-discípulos can achique na xquina' tok xquic'axaj ri xu'ij ri Jesús. Jac'a rija' quire' chic xu'ij chique jun bey: Valc'ua'l, nin-ij c'a chive chi ri benak cánima pa ruvi' beyomal, c'ayef chi ye'oc pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar.

25 Xa más man c'ayef ta chi nik'ax jun camello pa ch'uti rujulil jun bak richin t'iso'n, que chuvech ntoc jun beyon chiquicojol ri ye'an gobernar roma ri Dios, xcha' ri Jesús.

26 Jac'a ri discípulos más jun vi xuna' ri cánima tok xquic'axaj ri xu'ij ri Jesús, y xquibila' chiquivech: Si kitzij achel ri nu'ij, man jun xticolotaj, xecha'.

27 Y ri Jesús xerutz'et c'a apu ri ru-discípulos y xu'ij chique: Chivech rix aj-roch'ulef manak che'el nibanataj ri achel xin-ij, pero chuvech ri Dios xa ronojel c'o che'el nibanataj, xcha' chique.

28 Jari' tok ri Pedro xu'ij-apu che: Tatz'eta' c'a, roj kayo'on can ronojel richin rat katzekle'en, xcha'.

29 Y ri Jesús quire' xu'ij: Kitzij nin-ij chive chi xa achique na ri ruyo'on can racho, rute-rutata', rixayil, ralc'ua'l, ruchak', runimal, rana' o rujuyu' voma yin, y roma ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj ri vinak,

30 ri nibano quiri', xtuc'ul jujun ciento más ruvi' che ri ruyo'on can chupan ri tiempo ri rojc'o-vi vacami. Roma can xtiyo'ox racho, ruchak', runimal, rana', rute', ralc'ua'l, y rujuyu', junan riq'uin k'axomal roma yin rutzekle'en; y chupan ri jun chic tiempo ri petenak chikavech apu, xtiyo'ox che ri c'aslen ri richin jumul.

31 Pero q'uiy chique ri ec'o na'ey vacami, xa xquecanaj can ruq'uisbel. Y q'uiy chique ri ec'o can ruq'uisbel, xa xqueyo'ox yan chic chi na'ey, xcha' ri Jesús.

32 Ri Jesús y ri etzekle'ey richin ejotol-e pa tinamit Jerusalem, y ja rija' k'axnak-e chiquivech, pero rije' man niquil ta achique niquinojij chirij y xa quixi'in-qui' ebenak. Jac'ari' tok rija' xeroyoj chic e jun bey juc'an ri doce ru-discípulos richin xutz'uc-e rubixic chique ri achique xteruk'asaj.

33 Rija' quire' xu'ij chique: Rix iveteman chi pa tinamit Jerusalem roj jotol-vi-e. Chiri' yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, xquijach pa quik'a' ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y pa quik'a' ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés. Rije' xtiqui'ij chi quicamises, y xquinquijach pa quik'a' ri man israelitas ta.

34 Ri vinak ri' xquinquitze'ej, xquinquich'ey, xquinquichubaj, y xquinquicamisaj. Pero chi rox k'ij xquic'astaj-pe, xcha'.

35 Jac'ari' tok ri Jacobo y ri Juan, ri eruc'ajol ri Zebedeo, xejel c'a apu riq'uin ri Jesús y xqui'ij che: Tijonel, roj nikajo' chi na'an ri achique xtikac'utuj chave, xecha'.

36 Y, ¿achique c'a ri nijo'? xcha' chique.

37 Rije' xqui'ij: Tok rat c'o chic ak'ij chiri', nikajo' chi naya' lugar chike chi jun nitz'uye-apu pan a-derecha y jun pan a-izquierda, xecha'.

38 Pero ri Jesús xu'ij chique: Rix man iveteman ta ri achique nic'utuj. ¿Nicoch' cami rix ri achel xti'an chuve yin? Roma yin can achel xqui'an bautizar chupan jun nimalaj k'axomal, xcha' ri Jesús.

39 Nikacoch', xecha' rije'. Y ri Jesús xu'ij chique: Can kitzij vi chi rix xtik'asaj ri achel xti'an chuve yin, y xquix-an bautizar chupan k'axomal achel ri xtink'asaj yin,

40 jac'a ri nijo' rix chi jun nitz'uye' pa nu-derecha y jun pa nu-izquierda, man pa nuk'a' ta yin c'o-vi richin ninya'. Roma ri lugar ri' ja chique ri achok coma banon rubanic xtiyo'ox-vi, xcha' ri Jesús.

41 Ri lajuj chic discípulos xpe coyoval chique ri Jacobo y ri Juan tok xquic'axaj ri achique niquic'utuj.

42 Pero ri Jesús xeroyoj ri ru-discípulos y xu'ij chique: Rix iveteman chi ri ni'ix chi e-gobernantes choch'ulef, can ecajaf ri vinak niquina-qui'. Can nima'k quik'ij niquina-qui', y can ja rije' ye'in ri achique nic'atzin chi ni'an.

43 Jac'a chi'icojol rix man quiri' ta. Roma ri nrojo' nic'uje' ruk'ij chive, nic'atzin chi rija' achel jun isamajinel.

44 Y si jun chive nrojo' chi ja rija' na'ey, tubana' achel jun lok'on samajinel chi'icojol.

45 Roma yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, man xipe ta richin yito'ox; yin xipe richin yito'on y richin ninya' nuc'aslen coma eq'uiy richin yecolotaj, xcha' ri Jesús.

46 Jac'ari' tok ri Jesús y ri ru-discípulos (xe'apon, xe'ebos) pa tinamit Jericó. Jac'a tok ye'el-pe chiri' junan quiq'uin eq'uiy vinak, chuchi' bey c'o jun achi tz'uyul man nitzu'un ta nu'on limosna rubinan Bartimeo, ruc'ajol jun achi rubinan Timeo.

47 Tok rija' xrac'axaj chi ja ri Jesús aj-Nazaret ri nik'ax chiri', riq'uin ruchuk'a' xch'o y xu'ij: ¡Jesús, rat ri rat riy-rumam can ri rey David, tapokonaj nuvech! xcha'.

48 Pero eq'uiy xech'olin richin, chi titane-ka. Jac'a rija' xa más cof xch'o-pe y nu'ij: ¡Rat ri rat riy-rumam can ri rey David, tapokonaj nuvech! nicha'.

49 Xpa'e' c'a ka ri Jesús y xu'ij chi toyox-pe. Ja c'a xcoyoj-pe ri man nitzu'un ta, y xqui'ij che: Tiquicot ri avánima, cacataj; ri Jesús yaroyoj, xecha' che.

50 Ri achi xe xrac'axaj quiri', ja xuc'ak can ri ruk'u', xpa'e' c'a, y xbe-apu riq'uin ri Jesús.

51 ¿Achique ri najo' chi nin-en chave? xcha' ri Jesús. Tijonel, yin ninjo' yitzu'un chic jun bey, xcha'.

52 Y ri Jesús xu'ij che: Catzolij, vacami xacolotaj roma nanimaj chi yin yitiquer nin-en chave chi yatzu'un. Jac'ari' xtzu'un chic, y xutzekle'ej c'a e ri Jesús.