Luke 9 in Kaqchikel

1 Ri Jesús xeroyoj ri doce ru-discípulos, y xuya-e uchuk'a' pa quik'a' y xu'on-e chique chi c'o quik'a' chi yequelesaj conojel itzel tak espíritu y yabil.

2 Xerutak richin niquiya' rutzijol ri achique ruchojmil ye'oc ri vinak pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar, y richin niqui'en chique ri yeyavej chi yec'achoj.

3 Y xu'ij-e chique: Man jun achique tic'uaj richin ri ibey. Man tic'uaj ch'ami'y, ni morral, ni pan, ni méra, nis-ta jun chic solaj itziak.

4 Xa achique na jay yixoc-vi, chiri' quixc'uje-vi, c'a ja tok xquixel-pe chupan ri lugar ri'.

5 Ri ajani man xtiquic'ul ta ivech, tok yixel-pe chupan ri tinamit ri', (tiquiraj, titota') can ri pokolaj chi tak ivakan chiquivech, richin tiquina'ej chi can man utz ta ri xqui'en, xcha' ri Jesús.

6 Jac'ari' chi jujun chi jujun ri aldeas xebe-vi ri discípulos chutzijosic ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj ri vinak, y xa achique na lugar yek'ax-vi, yequic'achojrisaj can ri yeyavej.

7 Ri Herodes ri nibano gobernar ri rucaj parte richin ri roch'ulef ri c'o-vi, xrac'axaj ronojel ri yerubanala' ri Jesús. Pero man nril ta achique nunimaj, roma ec'o ye'in chi ri Jesús ja ri Juan ri Bautista ri xc'astaj chic pe chiquicojol ri anima'i'.

8 Ec'o ye'in chi ja ri Elías ri xuruc'utu-ri'. Ec'o ye'in chi jun chique ri profetas ri xec'uje' ojer can xc'astaj-pe.

9 Jac'a ri Herodes nu'ij: Mana-ta ri Juan ri Bautista, roma yin mismo xi'in chi xcumix-e (rujolon, ruvi'). Pero, ¿achique c'a chi achi ri yerubanala' ri achel ninvac'axaj? nicha'. Y nutij ruk'ij richin nrojo' nutz'et ruvech.

10 Tok xetzolij-pe ri apóstoles, xquitzijoj che ri Jesús ri ajani xequibana'. Y ri Jesús xeruc'uaj-e quiyon pa jun lugar manak vinak richin ri tinamit Betsaida.

11 Jac'a ri vinak tok xequina'ej, xebe richin xe'equila', y ri Jesús jabel xuc'ul quivech, xutzijoj chique ri achique ruchojmil ye'oc pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar; y xu'on chi xec'achoj ri nic'atzin quito'ic chuvech yabil.

12 Jac'a tok xk'ak'ij-ka, ri doce apóstoles xejel-apu riq'uin ri Jesús y xqui'ij che: Más utz que'ataka-e ri vinak pa tak aldeas y pa tak lugares ri ec'o-pe nakaj, richin nequicanoj achique niquitij y achique lugar ye'ever-vi. Roma vave' man jun vinak, xecha' che.

13 Jac'a ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Rix quixtzuku quichin, xcha'. Jac'a rije' xqui'ij: Xe oc vo'o' pan y ca'i' quer c'o kiq'uin. Xaxe si nku'e chulok'ic ri achique xtikaya' chique conojel richin yekatzuk, xecha'.

14 Quiri' xqui'ij roma ec'o cami vo'o' mil achi'a' chiri'. Jac'a ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Tibana' chique chi quetz'uye' chi nic'aj tak ciento, xcha'.

15 Y can quiri' vi xqui'en ri discípulos chique conojel.

16 Jari' tok ri Jesús xeruli'ej ri vo'o' pan y ri ca'i' quer, xtzu'un c'a e chicaj, xumatioxij che ri Dios, xeruper c'a ri pan y ri quer, y xuya-e chique ri ru-discípulos richin xquijach chiquivech ri etz'uyul chiri'.

17 Xeva' c'a conojel y jabel xnoj quipan. Xemol c'a ri ruchi' tak pan y ri quer ri man xq'uis ta, y c'a xu'on na doce chaquech.

18 C'o jun k'ij ri Jesús nu'on orar pa jun lugar manak vinak, y ec'o-apu ri ru-discípulos riq'uin. Rija' quire' c'a xuc'utuj chique: ¿(Yin achique, ayincu'x) yin niquinojij ri vinak? xcha'.

19 Rije' xqui'ij: Ec'o ye'in chi ja rat ri Juan ri Bautista. Ec'o ye'in chi ja rat ri profeta Elías. Y ec'o ye'in chi rat jun chique ri ojer tak profetas ri xac'astaj-pe chiquicojol ri anima'i', xecha' ri discípulos.

20 Jac'a chique rije' xuc'utuj: Jac'a chivech rix, ¿(yin achique, ayincu'x) yin? xcha'. Y ri Pedro xu'ij-apu: Ja rat ri Jun ri rat richin ri Dios ri rat takon-pe chucolic ri rutinamit, xcha'.

21 Jac'a ri Jesús cof-cof xerupaxa'aj ri ru-discípulos chi nis-ta jun achok che tiquitzijoj-vi.

22 Quire' xu'ij chique: Can nic'atzin na vi chi yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, yik'ax chupan q'uiy k'axomal. Itzel xquitz'et coma ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij, coma ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas, y coma ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés. Xquicamises, pero chi rox k'ij xquic'asos-pe, xcha' ri Jesús.

23 Jac'ari' quire' xu'ij chique conojel: Si c'o jun nrojo' yirutzekle'ej, tuya' can juc'an ri nurayij rija', k'ij-k'ij man tupokonaj nuk'asaj c'ayef voma yin, masque necamises, y quirutzekle'ej.

24 Roma xa achique na ri nupokonaj ruc'aslen choch'ulef, man xtril ta ri c'aslen ri richin jumul. Jac'a ri man nupokonaj ta ruc'aslen voma yin, can xtril-vi.

25 Roma, ¿achique utz nuq'uen-pe che jun vinak si nic'uje' ronojel beyomal richin ri roch'ulef riq'uin, y xa ruyon nusetz-ka-ri', o xa ruyon nuya-apu-ri' chupan ri camic ri richin jumul?

26 Roma ri xa xtiq'uix xtu'ij chi yin runiman yin y ri nuch'abel, yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol xquiq'uix xtin-ij chi ri jun ri' vichin yin chupan ri k'ij tok xquipe chic jun bey riq'uin nimalaj nuk'ij, riq'uin ruk'ij ri Nata' y riq'uin quik'ij ri lok'olaj ángeles.

27 Kitzij c'a nin-ij chive chi ec'o jujun chive ri rixc'o vave' vacami ri man jani (quecom, quequen) chiri', tok xtiquitz'et ri ru-gobierno ri Dios, xcha' ri Jesús.

28 Jun cami vakxaki' k'ij tik'ax chi ri Jesús xch'o chiquivech ri vinak, jari' tok rija' xeruc'uaj ri Pedro, ri Juan y ri Jacobo chuvech jun juyu' richin nerubana' orar.

29 Jac'a tok nu'on orar chiri', xjalataj ri (ruvech, rupalaj), ri rutziak sak-sak xu'on y nitz'intz'ot.

30 C'ate xquitz'et, yetzijon yan chic ca'i' achi'a' riq'uin, y ri' ja ri Moisés y ri Elías.

31 Pa jun lok'olaj sakil ec'o-vi ri ca'i' re', y yetzijon chirij ri camic ri xtuk'asaj ri Jesús pa Jerusalem.

32 Jac'a ri Pedro y ri ca'i' chic discípulos jani na ruchuk'a' quivaran, pero tok xetzu'un-pe utz-utz, xquitz'et ri nimalaj rusakil ri Jesús, y xequitz'et ri ca'i' achi'a' epa'el riq'uin.

33 Ja yebe ri ca'i' achi'a' chiri', ri Pedro xu'ij-apu che ri Jesús: Tijonel, utz ri rojc'o vave', tikabana' oxi' tak jay, jun avichin rat, jun richin ri Moisés y jun richin ri Elías, xcha'. Runojin man runojin quiri' xu'ij-apu.

34 C'a quiri' na nich'o-apu ri Pedro, tok jari' xerumuk jun sutz', y ri discípulos xquixi'ij-qui' tok xka ri sutz' pa quivi'.

35 C'o c'a Jun xch'o-pe chupan ri sutz' y xu'ij: Jare' ri Nuc'ajol, y yin can ninjo'. Tinimaj ri rutzij, xcha'.

36 Tok xtane' ri ch'abel ri', ri discípulos xquitz'et chi xa ruyon chic ri Jesús c'o. Y rije' xquiyec pa cánima ri xquitz'et; man jun achok che xquitzijoj-vi chupan tak ri k'ij ri'.

37 Chuca'n k'ij, tok ri Jesús y ri oxi' ru-discípulos xeka-pe ri pa juyu', man juba' ta oc vinak xec'ulu-apu richin,

38 y chiquicojol c'o jun achi nisiq'uin xu'ij-apu che ri Jesús: Tijonel, tabana' favor, te'atz'eta' juba' ri valc'ua'l, roma juney oc c'o viq'uin.

39 Rija' c'o jun itzel espíritu (nitz'amo, nichapon) richin, c'ate retal nu'on che chi nisiq'uin-pe, nuquiyica' riq'uin ruchuk'a', y nu'on chi nivokon pa ruchi'. Mulan chic ruk'a-rakan ri nuc'ajol, c'arunaj nuya' can.

40 Yin xinc'utuj quemelal chique la a-discípulos chi tiquelesaj ri itzel espíritu riq'uin, pero man xetiquer ta, xcha'.

41 Jac'ari' quire' xu'ij ri Jesús: ¡Oh rix vinak ri rixc'o vacami! Nis-ta jun chive ri can ta cukul ruc'u'x riq'uin ri Dios, xa chi'ivonojel rix satznak. ¿Rix ninojij chi yin jumul yic'uje' iviq'uin richin yixincoch'? Tac'ama-pe ri ac'ajol vave', xcha'.

42 Ja nijel-apu ri ala' riq'uin ri Jesús chiri', tok ri itzel espíritu xutorij pan ulef, xuquiyica' riq'uin ruchuk'a'. Jac'a ri Jesús xuch'olij ri itzel espíritu, xuc'achojrisaj ri ala', y xujach-e che ri rutata'.

43 Chiconojel can achique na xquina' tok xquitz'et ri nimalaj ruchuk'a' ri Dios. C'a quiri' na benak cánima conojel chirij ronojel ri yerubanala' ri Jesús, tok rija' xu'ij chique ri ru-discípulos:

44 Tibana' che ri ch'abel re' chi ntoc pan ixiquin roma xtibanataj chi yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, xquijach pa quik'a' vinak, xcha'.

45 Jac'a ri discípulos man (nik'ax, nino') ta chiquivech ri najin chubixic ri Jesús, roma ri nu'ij, achel evan can rij chiquivech, y xa niquixi'ij-qui' niquic'utuj-apu ruchojmil che.

46 Jac'ari' tok ri discípulos niquichok'omayila' chiquivech ri achique chique rije' ri más xtic'uje' ruk'ij.

47 Jac'a ri Jesús xa reteman ri achique niquibila' pa tak cánima, romari' xeruc'ama-pe jun ch'uti ac'ual, xupaba-apu riq'uin,

48 y xu'ij chique: Xa achique na ri pa nubi' yin nuc'ul ruvech jun ac'ual achel re', junan nu'ij chi ja yin ri nuc'ul nuvech. Y xa achique na ri yiruc'ul pa ránima, junan nu'ij chi ja ri takayon-pe vichin ri nuc'ul. Roma ri más manak oc ruk'ij nu'on chi'icojol rix, jari' ri más c'o ruk'ij, xcha' ri Jesús.

49 Ri Juan xu'ij c'a apu che ri Jesús: Tijonel, roj c'o jun katz'eton can chi pan abi' rat yerelesaj itzel tak espíritu. Pero roma man petenak ta chikacojol richin ta junan rat katzekle'en, xka'ij che chi man chic tu'on quiri', xcha'.

50 Jac'a ri Jesús xu'ij che ri Juan: Man tik'at chuvech, roma xa achique na ri man nicataj ta chikij, xa junan ránima kiq'uin.

51 Tok ja nril ruk'ijul chi ri Jesús nitzolij-e chicaj, rija' xa jun xu'on che ri ránima richin xbe pa tinamit Jerusalem.

52 Y ec'o achi'a' xerutak-e na'ey chuvech. Ri ebenak xe'oc pa jun aldea quichin ri aj pa departamento Samaria richin xequibana' rubanic ronojel ri xtic'atzin che ri Jesús.

53 Pero ri aj chiri' man xcajo' ta xquic'ul ruvech ri Jesús, roma rija' can k'alaj chi pa Jerusalem benak-vi.

54 Tok ri ca'i' discípulos Jacobo y Juan xquitz'et chi ri vinak man xcajo' ta xquic'ul ruvech ri Jesús, quire' xqui'ij: Ajaf, ¿najo' chi nika'an chi tika-pe k'ak' chicaj, achel xu'on ri profeta Elías ojer can, richin yeruq'uis ri vinak re'? xecha'.

55 Xtzu'un c'a can ri Jesús chirij, xeruch'olij, y xu'ij chique: Rix man iveteman ta achique Espíritu uc'uayon ivichin.

56 Roma yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, man yin petenak ta chiquicamisasic vinak, xa richin yencol chupan ri quimac, xcha'. Jac'ari' junan quiq'uin ri ru-discípulos xebe chic pa jun aldea.

57 Tok ebenak pa bey, c'o jun xquic'ul ri quire' xu'ij che ri Jesús: Ajaf, yin yatintzekle'ej xa achique na lugar yabe-vi.

58 Pero ri Jesús xu'ij che: Ri xivan c'o quijul yec'uje-vi, y ri chicop yeropop pa cak'ik' c'o quisoc. Jac'a yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, man jun lugar richin yinuxlan-vi juba', xcha'.

59 Jac'a che chic jun xu'ij: Quinatzekle'ej, xcha'. Pero ri jun ri' quire' xu'ij che ri Jesús: Ajaf, taya' na c'a lugar chuve chi ninmuk na can ri nata' na'ey, c'ajari' xcatintzekle'ej, xcha'.

60 Jac'a ri Jesús xu'ij che: Ri ecaminak chupan ri quimac, ja rije' quemuku ri qui'anima'i'. Jac'a rat, cabin, tatzijoj chi naj chi nakaj ri achique ruchojmil ye'oc ri vinak pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar.

61 (Chuka', ka) c'o chic jun ri quire' xu'ij: Yatintzekle'ej, Ajaf, pero na'ey taya' lugar chuve chi yinech'o na can chique ri ec'o viq'uin chivacho, xcha'.

62 Jac'a ri Jesús xu'ij che: Nis-ta jun ri nisamajin ri arado, y nitzu'un can chirij, choj ntel ri rusamaj. Quiri' mismo ri nrojo' nu'on samaj richin ru-gobierno ri Ajaf Dios, si c'a benak na ránima pa ruvi' ri roch'ulef, manak che'el nu'on ri samaj ri', xcha' ri Jesús.