Luke 8 in Kaqchikel

1 Tok k'axnak chic ca'i-oxi' k'ij tibanataj re', ri Jesús xbe pa ronojel tak tinamit y aldeas chutzijosic ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil ye'oc ri vinak pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar, y ri doce ru-discípulos ebenak riq'uin.

2 (Chuka', ka) ebenak jujun ixoki' ri eruc'achojrisan y relesan itzel tak espíritu quiq'uin. Jun chique ri ixoki' ri', ja ri María ri ni'ix Magdalena che, ri achok riq'uin elesan-vi vuku' itzel tak espíritu roma ri Jesús.

3 Jun chic ja ri Juana, rixayil jun achi rubinan Chuza, ri nisamaj riq'uin ri rey Herodes; jun chic rubinan Susana, y más chic ixoki'. Conojel ri ixoki' re' yequilij ri Jesús y ri ru-discípulos riq'uin ri quichajin.

4 C'o jun k'ij q'uiy vinak xquimol-apu-qui' riq'uin ri Jesús; jalajoj tak tinamit ye'el-vi-pe richin yebin-apu riq'uin. Jari' tok rija' xutzijoj ri ejemplo re':

5 C'o jun ticonel xbe chuquiraxic semilla. Y tok ja nuquiraj chiri', c'o che ri semilla xeka pa bey, xepatzalo's can, y xepe ri chicop c'o quixic', xquitij-e ri semilla.

6 Ch'aka' che ri semilla xeka chiquicojol tak abaj, y tok xe'el-pe, xa xechakij-ka, roma manak ruraxal ri ulef.

7 Ch'aka' che ri semilla xeka achique lugar ye'el-vi-pe q'uix, y ri q'uix ri junan xe'el-pe quiq'uin ri tico'n, xqui'en chi xek'aner-ka.

8 Y ch'aka' che ri semilla xeka pa ruch'acul ri ulef, xe'el-pe, y xquiya' a cien quivech. Tok ri Jesús xuq'uis rubixic ri ejemplo re', riq'uin ruchuk'a' xu'ij: Ri (nik'ax, nino') chuvech ri yitajin chubixic, trelesaj no'oj chirij, xcha'.

9 Jac'a ri discípulos quire' xquic'utuj che ri Jesús: ¿Achique nu'ij tzij ri ejemplo re'? xecha'.

10 Ri Jesús xu'ij chique: Chive rix yo'on lugar chi nivetemaj ri man can ta ojer ri' k'alajrisan can chirij ru-gobierno ri Dios. Jac'a chique ri vinak, xa riq'uin ejemplos yich'o-vi, richin quiri' masque niquitz'et ri najin chiquivech, pero xa achel man yetzu'un ta, y masque niquic'axaj ri ni'ix chique, pero xa man (nik'ax, nino') ta chiquivech.

11 Y ja nin-ij-apu ruchojmil ri ejemplo chive: Ri semilla ja ri ruch'abel ri Dios.

12 Ri semilla ri xeka pa bey, jari' nu'ij tzij chi ec'o vinak tok quic'axan chic ruch'abel ri Dios, ja nipe ri itzel y nrelesaj-e ri ch'abel ri' pa cánima, richin man tiquinimaj ri Dios, y man quecolotaj.

13 Ri semilla ri xeka chiquicojol tak abaj, nich'o pa quivi' ri ye'ac'axan ruch'abel ri Dios; can yequicot niquic'ul, pero man nuq'uen ta ka ruvech pa cánima. Romari' xa juba' oc k'ij niquiya' cánima riq'uin ri Dios, y tok yepe c'ayef pa quic'aslen, xa niquiya' can ri Dios.

14 Y ri semilla ri xeka chiquicojol tak q'uix, jari' nu'ij tzij chi ec'o ye'ac'axan ruch'abel ri Dios, pero riq'uin benak ri tiempo, xa (nik'ayisan, nik'osmer) pe ri quic'aslen, roma ni'e cánima pa ruvi' ri achique nic'atzin chique choch'ulef, pa ruvi' beyomal, y pa ruvi' ri niquina' rije' chi nu'on chique chi yequicot. Rije' e'achel jun tico'n ri man jun ruvech nuya'.

15 Jac'a ri semilla ri xeka pa ruch'acul ri ulef, jari' nu'ij tzij chi ec'o ye'ac'axan ruch'abel ri Dios, y riq'uin jun utzulaj y chojmilaj cánima niquic'axaj y niqui'en ri nu'ij. Y riq'uin ri jumul ec'o chupan rubey ri Dios, nu'on chi c'o utz nik'alajin pa quic'aslen, achel jun tico'n ri can c'o nuya'.

16 Man jun vinak nutzij jun candil y nujuba' jun bojo'y pa ruvi', o nuya-apu chuxe' ch'at, xa nuya' pa (ruc'ojle'el, ru-lugar) richin quiri' sak niquitz'et ri ye'oc-apu pa jay.

17 Quiri' nin-ij chive roma man jun ri evan ri man ta xtek'alajin-pe, ni man jun ri banon che'elek'el ri man ta xtetemex y xtel-pe chosakil.

18 Roma c'a ri', tiya' ixiquin y tiyaca-ka pa tak ivánima ri nin-ij chive. Roma xa achique na ri c'o ruch'abel ri Dios ruyacon pa ránima, xtiyo'ox más che. Jac'a ri man jun ruch'abel ri Dios pa ránima, ronojel ri nunojij chi c'o chic pa ránima, xa neleses-e che, xcha' ri Jesús.

19 Jac'ari' xe'eka ri rute' y ri eruchak' ri Jesús ri achique lugar c'o-vi rija'. Pero man xetiquer ta xe'oc-apu riq'uin, roma eq'uiy vinak quimolon-qui' riq'uin.

20 Quire' c'a xbix-apu che ri Jesús: Ri ate' y ri e'achak' ec'o chojay y nicajo' yatquitz'et.

21 Jac'a rija' xu'ij chique ri xeyo'on-apu rutzijol che: Ri nte' y ri enchak', ja ri ye'ac'axan y ri yebano ri nu'ij ri ruch'abel ri Dios, xcha' ri Jesús.

22 Xbanataj jun k'ij chi ri Jesús y ri ru-discípulos xe'oc-e pa jun canoa, y rija' xu'ij chique: Jo-apu ri juc'an ruchi' ri lago, xcha' chique. Y can xebe na vi.

23 Tok ebenak pa ruvi' ri ya', ri Jesús xver-ka. Jac'ari' xtiquer-pe jun nimalaj cak'ik', y romari' ri canoa ri ebenak-vi ninoj-pe riq'uin ya', y juba' ma ni'e-ka chuxe' ya'.

24 Xejel c'a apu ri discípulos riq'uin ri Jesús, xquic'asoj y xqui'ij che: ¡Tijonel, tijonel! ¡Kojato' vacami nkujik'! xecha' che. Xcataj c'a pe ri Jesús, cof xch'o che ri cak'ik' y ri ya' nibolko't, jac'ari' xetane-ka y li'an xu'on-ka ruvi' ri ya'.

25 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: ¿Can man juba' cukul ic'u'x viq'uin? Pero rije' xa quixi'in-qui', can achique na xquina', y niquic'utula' chiquivech: ¿Achique chi achi re' chi hasta chique ri cak'ik' y ri ya' nich'o-vi y can niquinimaj rutzij? yecha'.

26 Juc'an apu ruchi' ri lago pa jun lugar quichin ri aj-Gadara, ri c'o-apu chuvech ri Galilea, xe'el-vi ri Jesús y ri ru-discípulos.

27 Jac'a tok ri Jesús xka-ka pan ulef, c'o jun achi aj pa tinamit ri xuc'ulu richin. Ri achi re' c'o chic chi tiempo quec'uje' itzel tak espíritu pa ránima. Manak rutziak nucusaj, ni man nic'uje' ta chiracho, xa pa camposanto nic'uje-vi.

28 Xe xutz'et ri Jesús, nisiq'uin xxuque-ka chuvech y riq'uin ruchuk'a' xu'ij-apu che: Rat Jesús, ri Ruc'ajol ri nimalaj Dios pa ruvi' ronojel, ¿achique najo' chuve? Ninc'utuj quemelal chave chi man quinaya' pa k'axomal, nicha'.

29 Quiri' nu'ij-pe, roma ri Jesús xu'ij che ri itzel espíritu chi tel-e riq'uin ri achi. Roma ri itzel espíritu, q'uiy (mul, paj) nuya-pe ruchuk'a' chupan ru-cuerpo ri achi, y masque nixim ruk'a-rakan riq'uin cadenas richin nichajix, yeruc'ojpij, y ri itzel espíritu nu'on che chi ni'e pa tak lugares manak vinak.

30 Y ri Jesús xuc'utuj che: ¿Achique abi'? Legión, xcha'. Quiri' xu'ij ri achi roma q'uiy itzel tak espíritu ocunak riq'uin.

31 Y re' niquic'utula' quemelal che ri Jesús chi man querutak chupan ri nimalaj jul ri ruyon k'eku'n benak-ka rupan.

32 Ec'o c'a q'uiy ak yeva' pa ruvi' jun juyu' chiri' nakaj, y ri itzel tak espíritu niquic'utula' che ri Jesús chi tuya' lugar chi ye'oc quiq'uin ri ak. Y ri Jesús xu'ij chique chi utz.

33 Tok e'elenak chic e ri itzel tak espíritu riq'uin ri achi, xe'oc quiq'uin ri ak, y conojel ri ak niquitelela-qui' xebe chuvech jun rak'aric juyu' c'a pa ya', y chiri' xejik'-vi.

34 Ri yeyuk'un quichin ri ak, tok xquitz'et ri xbanataj, xe'enimaj y xbequiya' rutzijol pa tinamit y ri pa tak juyu'.

35 Xepe c'a ri vinak chutz'etic ri xbanataj, y tok xe'uka ri c'o-vi ri Jesús, xquitz'et chi ri achi achok riq'uin xe'el-vi-e ri itzel tak espíritu, tz'uyul chirakan ri Jesús. Rucusan rutziak, y man nich'ujyej ta chic achel ri rubanon-pe, y romari' xa xquixi'ij-qui'.

36 Ri xetz'eto ri achique xbanataj richin xcolotaj ri achi pa quik'a' ri itzel tak espíritu, xquitzijoj ronojel chique ri xequimolo-qui' chiri'.

37 Jac'ari' conojel ri vinak erichin ri lugar Gadara, xquic'utuj favor che ri Jesús chi tel-e chiri', roma quixi'in-qui'. Jari' xoc chic e ri Jesús pa canoa y xtzolij.

38 Jac'a ri achi ri xe'el-e itzel tak espíritu riq'uin, nuc'utula' quemelal che ri Jesús chi tuya' lugar che chi ni'e chirij. Pero ri Jesús quire' xu'ij can che:

39 Catzolij chi'avacho, tatzijoj ri nimalaj favor ri xu'on ri Dios aviq'uin, xcha'. Xtzolij c'a ri achi, y chi jun tinamit xutzijoj-vi ronojel ri nimalaj favor ri xu'on ri Jesús riq'uin.

40 Tok ri Jesús y ri ru-discípulos xetzolij chic jun bey ri juc'an apu ruchi' ri lago, jani na q'uiy vinak yequicot xquic'ul ruvech, roma conojel ja rija' coyo'en.

41 Jac'ari' tok xjel-apu riq'uin ri Jesús jun achi c'o ruk'ij pa sinagoga rubinan Jairo. Ri achi re' xxuque-ka chuvech ri Jesús y riq'uin quemelal nuc'utuj che chi ti'e chirij chiracho,

42 roma (nicom yan, mayaj chic) ri juney rumi'al, jun xten ri c'o cami doce rujuna'. Jac'a tok ri Jesús benak chiracho ri Jairo, ri vinak niquipitz'ila' ebenak.

43 Y c'o c'a jun ixok ri ja doce juna' nibin ruquiq'uel roma jun yabil. Rija' ronojel ri ruchajin ruq'uison chiquivech aj-k'omanela', pero nis-ta jun aj-k'omanel xtiquer xbano che chi xc'achoj riq'uin ri ruyabil.

44 Ri ixok re' xjel-apu chirij ri Jesús, (xutz'om, xuchop) apu ruchi' ri rutziak, y jari' xtane' chi nibin ri ruquiq'uel.

45 Jac'ari' xuc'utuj ri Jesús: ¿(Achique, acu'x) c'a ri xuya-pe ruk'a' chuvij? Conojel niqui'ij chi mana-ta rije', romari' ri Pedro y ri ec'o-apu riq'uin xqui'ij che ri Jesús: Tijonel, la vinak yatquipitz'ila-yatquinimila' epetenak, ¿y rat najo' navetemaj (achique, acu'x) ri xuya-apu ruk'a' chavij? xcha'.

46 Jac'a ri Jesús xu'ij: C'o jun xuya-pe ruk'a' chuvij, roma yin xinna' chi c'o uchuk'a' xel-e viq'uin, xcha'.

47 Tok ri ixok xutz'et chi xna'ex ri xu'on, nibarbot xbexuque' chuvech ri Jesús, y chiquivech conojel xu'ij-vi che ri Jesús ri achique roma (xutz'om, xuchop) apu ruchi' ri rutziak, y chi can jari' xc'achoj xuna' rija'.

48 Ri Jesús xu'ij che: Numi'al, roma ronojel avánima xape viq'uin, romari' xacolotaj chuvech ri ayabil. Vacami catzolij, ri avánima xril uxlanen.

49 C'a nich'o na ri Jesús riq'uin ri ixok, tok (xapon, xebos) jun ri elenak-pe chiracho ri achi c'o ruk'ij pa sinagoga, y quire' xu'ij che ri Jairo: Ri ami'al ja (xcom, xquen) ka. Man chic tanak ri Tijonel, xcha' che.

50 Tok ri Jesús xrac'axaj ri xbix che ri Jairo, rija' xu'ij che: Man taxi'ij-avi', xaxe tanimaj pan avánima, y ri ami'al can xtic'achoj-vi, xcha'.

51 Tok ja ntoc-apu chiracho ri Jairo, ri Jesús man jun achok che xuya' lugar chi xoc-apu ri pa jay; xaxe ri Pedro, ri Jacobo, ri Juan y ri rute-rutata' ri xten ri xe'oc-apu.

52 Conojel nicok'ej y niquibisoj ri xten. Pero ri Jesús xu'ij chique: Man chic quixok', rija' man caminak ta, xa niver, xcha'.

53 Pero rije' xa xetze'en chirij ri Jesús, roma queteman chi ri xten kitzij chi caminak chic.

54 Jac'a ri Jesús (xutz'om, xuchop) apu ruk'a' ri ámna, y xu'ij che: Nóya, cacataj.

55 Jac'ari' xtzolij-pe ránima ri xten, y xcataj-pe. Y ri Jesús xu'ij chi titzuk.

56 Ri te'ej-tata'aj xa satznak quic'u'x, jac'a ri Jesús xu'ij chique chi man tiquitzijoj ri xbanataj chiri'.