Luke 7 in Kaqchikel

1 Tok ri Jesús xtane' chi nich'o chiquivech ri ye'ac'axan richin, rija' xbe pa tinamit Capernaum.

2 C'o c'a jun uc'uay quichin soldados c'o jun rusamajinel ri (nicom yan, mayaj chic) pa ruk'a' yabil, y rija' can rupokonan ri rusamajinel.

3 Tok rija' xrac'axaj rutzijol ri Jesús, xerutak-e ca'i-oxi' nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas richin nequic'utuj favor che ri Jesús chi tipe juba' richin nurubana' chi nic'achoj ri samajinel.

4 Tok (xe'apon, xe'ebos) ri etakon-e, riq'uin quemelal niquic'utuj favor che ri Jesús, y niqui'ij: Ri achi uc'uay quichin soldados can nuc'ul-vi chi rat na'an ri favor che,

5 roma rija' utz runo'oj kiq'uin roj israelitas, y rubanon jun sinagoga richin nikamol-vi-ki', xecha'.

6 Xbe c'a ri Jesús chiquij ri achi'a' etakon-pe, y tok nakaj chic ec'o-vi-apu che ri jay, ri uc'uay quichin soldados xerutak-pe jujun ru-amigos richin xuquic'ulu' ri Jesús, y quire' xuqui'ij che: Ri roj takayon-pe quire' nrojo' nu'ij chave: Ajaf, man taya-ka más samaj chavij, roma rat c'o ak'ij, y romari' chuve yin man nuc'ul ta chi yatoc pa vacho.

7 Romari' ri vánima nuna' chi nis-ta nuc'ul chi yin yinech'o aviq'uin. Pero xaxe ta'ij chi nic'achoj ri nusamajinel, y yin veteman chi can xtic'achoj-vi.

8 Quiri' nin-ij chave, roma ja jun yin yinc'o chuxe' rutzij jun chic, y jari' ri ni'in chuve ri achique nic'atzin chi nin-en. Y ec'o soldados eyo'on pa nuk'a'. Tok nin-ij che jun chi ti'e, can ni'e-vi; y si nin-ij che jun chic chi tipe, can nipe-vi. Tok nin-ij che ri nusamajinel chi tubana' jun samaj, can nu'on-vi. Quiri' ru'in-pe ri achi roj takayon-pe, xecha' ri achi'a' che ri Jesús.

9 Can achique na xuna' ri Jesús chirij ri uc'uay quichin soldados roma ri ch'abel ri rutakon-e rubixic. Xtzu'un c'a can chirij, y quire' xu'ij chique ri ebenak chirij: Yin nin-ij chive chi nis-ta chiquicojol ri nuvinak israelitas man vilon ta jun ri can nunimaj chi nibanataj ri nin-ij che, achel nunimaj ri jun achi re', xcha'.

10 Jac'a tok xetzolij ri achi'a' ri xetak-e, xquitz'et chi ri samajinel man niyavej ta chic.

11 Pa jun chic k'ij, ri Jesús xbe pa jun tinamit rubinan Naín, ebenak q'uiy ru-discípulos y man juba' ta oc vinak chirij.

12 Tok c'o chic apu nakaj che ruchi' ri tinamit, jari' epetenak q'uiy vinak chumukic jun ala', juney oc ral jun ixok malca'n.

13 Tok ri Ajaf Jesús xutz'et ri ixok, xupokonaj ruvech, y xu'ij che: Man chic catok'.

14 Xjel-apu ri Jesús riq'uin ri ámna, xuya-apu ruk'a' chirij ri caja, y ri eteleyon-e xepa'e-ka. Xch'o c'a che ri ámna y xu'ij: Rat ala', chave nin-ij-vi chi cacataj.

15 Jac'ari' xtz'uye' ri ámna y xch'o-pe; y ri Jesús xujach-e che ri rute'.

16 Xquixi'ij-qui' conojel roma ri xbanataj, y richin niquiya' ruk'ij ri Dios, quire' niquibila': Jun nimalaj profeta xk'alajin-pe chikacojol. Ri Dios xutak-pe jun ri niyo'on favor chikacojol ri roj rutinamit, yecha'.

17 Chi naj chi nakaj chiri' pa departamento Judea y pa tak tinamit ri ec'o-pe chunakaj ri Judea xbe-vi rutzijol ri Jesús.

18 Ronojel c'a re xbanataj xyo'ox rutzijol che ri Juan ri Bautista coma ri ru-discípulos. Rija' xeroyoj eca'i' chique,

19 y xerutak-e riq'uin ri Jesús, richin chi quire' nequic'utuj che: ¿Ja rat ri Jun ri sujun-pe roma ri Dios chi nipe? ¿O c'a nikoyo'ej chic jun?

20 Ri erutakon-e quire' xqui'ij che ri Jesús: Ri Juan ri Bautista roj rutakon-pe aviq'uin richin nukac'utuj quire' chave: ¿Ja rat ri Jun ri sujun-pe roma ri Dios chi nipe? ¿O c'a nikoyo'ej chic jun? xecha'.

21 Ja hora ri' ri Jesús xu'on chi xec'achoj eq'uiy yeyavej y eq'uiy ri c'o jalajoj tak k'axomal quiq'uin; eq'uiy xerelesaj itzel tak espíritu quiq'uin, y eq'uiy ri man yetzu'un ta xu'on chique chi xetzu'un.

22 Jac'ari' xu'ij-pe chique ri eca'i' etakon-e riq'uin: Vacami quixtzolij y titzijoj che ri Juan ri xitz'et can y ri xivac'axaj-e vave'; chi ri man yetzu'un ta, vacami yetzu'un chic; ri man utz ta cakan, vacami utz yebin; ri c'o yabil lepra chiquij, yec'achoj; ri man ye'ac'axan ta, vacami ye'ac'axan chic; ri anima'i' yec'astaj; y chique ri man jun oc quichajin, nitzijos ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj.

23 Ti'ij che ri Juan chi utzulaj tzij banon che ri man nril ta jun roma chi nuxutuj can ri Dios riq'uin ri yitajin yin, xcha-e ri Jesús chique.

24 Tok xetzolij-e ru-discípulos ri Juan, ri Jesús (xutz'om, xuchop) nich'o pa ruvi' ruc'aslen ri Juan, y quire' nu'ij chique ri ec'o-apu riq'uin: ¿Achique ri xe'itz'eta' rix ri pa chakijlaj tz'iran ulef? ¿Xitz'et cami jun achi chiri', ri man cof ta pa'el riq'uin ri achique nutzijoj, achel jun aj pa ruk'a' cak'ik'? Man quiri' ta.

25 Nis-ta man xitz'et ta can jun achi ri ruyon nima'k tak cajil tziek yerucusaj. Tuka pan ivi', ri yecusan utzulaj tak tziek y xa ronojel c'o quik'a' che, pa qui-palacio reyes yec'uje-vi.

26 Y, ¿achique ri xe'itz'eta' c'a? Rix kitzij chi xitz'et can jun profeta, pero man xe ta ri samaj richin profeta yo'on pa ruk'a'.

27 Roma ri tz'iban can, ja ri Juan ri nuc'uxlaj tok nu'ij: Xtintak jun yo'ol utzulaj atzijol na'ey chavech, Richin nuchojmirisaj-apu ri abey. Quiri' nu'ij ri tz'iban can.

28 Jac'a yin nin-ij chi chiquicojol conojel ri ek'axnak-e choch'ulef, man jun chic jun profeta más c'o ruk'ij que chuvech ri Juan ri Bautista. Pero ri más manak oc ruk'ij chiquicojol ri erichin ri ru-gobierno ri Ajaf Dios, más c'o ruk'ij que chuvech ri Juan.

29 Tok conojel ri vinak y ri c'uluy tak impuestos ri ebanon bautizar roma ri Juan xquic'axaj ri ch'abel ri xu'ij ri Jesús, xqui'ij chi ri Dios can choj pa ruvi' ronojel.

30 Jac'a ri achi'a' fariseos y ri q'uiy queteman chirij ri ley, man xcajo' ta xe'an bautizar roma ri Juan. Quiyon xquixutuj ri runojin ránima ri Dios pa quivi'.

31 Jari' tok ri Jesús quire' xu'ij: ¿Achok riq'uin cami yenjunumaj-vi ri vinak ri ec'o vacami? ¿Y achok riq'uin cami ejunan vi?

32 Ejunan quiq'uin ri ac'ola' ye'etz'an pa tak c'ayibel y riq'uin cuchuk'a' yesiq'uin chiquivech, y niqui'ij: Xkak'ojomaj xul chivech y man xixxojo ta. Xkabixaj bix richin bis chivech y man xixok' ta. Quiri' ri vinak re'.

33 Roma tok xuka ri Juan ri Bautista, man nutij ta pan y man nukum ta vino. Y rix ni'ij chi c'o itzel espíritu riq'uin.

34 Y tok xinuka yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, xa ronojel nintij y ninkum y rix ni'ij chi xe va'in nin-en y yin kumuy vino, yin (cachbil, cach'il) ri c'uluy impuestos y ri vinak aj-mac yixcha' chique.

35 Pero ri no'oj ri petenak riq'uin ri Dios nik'alajin pa tak quic'aslen conojel ri yebano ri rusamaj, xcha' ri Jesús.

36 Jun chique ri achi'a' fariseos xuc'utuj favor che ri Jesús richin teva' chiracho. Y chiri' chiracho ri fariseo, ri Jesús xtz'uye-apu chuchi' mesa.

37 Y c'o c'a jun ixok man utz ta ruc'aslen aj chiri' pa tinamit. Rija' tok xrac'axaj chi ri Jesús niva' chuchi' mesa chiracho ri fariseo, xbe-apu chiri', ruc'amon-apu jun yacabel banon riq'uin jun abaj rubinan alabastro ri nojnak riq'uin jun jubulaj ak'on.

38 Ri ixok ntok' xjel-apu chirij ri Jesús, y ri rok'ej yeka chirij rakan ri Jesús. Ri ixok yerusula' riq'uin ri rusumal tak ruvi', yerutz'ubula' y (xuk'ej, xuk'ij) ri jubulaj ak'on chiquij.

39 Jac'a tok ri fariseo ri xoyon richin ri Jesús nutz'et ri achique nu'on ri ixok, quire' nunojij: Xa ta kitzij chi ri achi re' jun profeta, can ta nuna'ej achique la (nitz'amo, nichapo) apu richin, y achique chi ixok, roma la' xa itzel ruc'aslen, xcha-ka pa ránima.

40 Jac'a ri Jesús xu'ij che ri fariseo: Simón, yin c'o jun ninjo' nin-ij chave, xcha'. Ta'ij c'a, Tijonel, xcha' ri Simón.

41 Ri Jesús xu'ij che: C'o eca'i' xc'uje' quic'as riq'uin jun ri niyo'on méra pa kajic. Jun c'o ruc'as achel rajil jun samajinel jun juna' riq'uin nic'aj, y ri jun chic, achel rajil jun samajinel ca'i' ic'.

42 Pero ri ca'i' re' roma man yetiquer ta niquitzolij ri quic'as, romari' ri niyo'on méra pa kajic, xu'ij chique chi tiq'uis quiri' ri quic'as. Jac'ari' xuc'utuj ri Jesús che ri fariseo: Pan avech rat, ¿achique chique ri ca'i' re' más xtrojo' ri xbano perdonar ri quic'as?

43 Ri Simón xu'ij: Yin nin-ij chi ja ri más q'uiy ruc'as x-an perdonar, xcha'. Ja', quiri', xcha' ri Jesús.

44 Jac'ari' xtzu'un-ka riq'uin ri ixok y xu'ij che ri Simón: ¿Natz'et ri ixok re'? Tok yin xinoc-pe pan avacho, man xaya' ta nuya' richin xinch'aj vakan. Jac'a rija' xeruch'aj vakan riq'uin ri ruya'al tak ruvech, y xeruchakirisaj riq'uin ri rusumal tak ruvi'.

45 Tok xinoc-pe pan avacho man (xinatz'ubaj, xinatz'ub) ta richin xac'ul nuvech. Jac'a rija', xe tok xinoc-pe, jari' yerutz'ubula' ri vakan.

46 Rat man (xak'ej, xak'ij) ta aceite pa (nujolon, nuvi') tok xinoc-pe. Jac'a rija', (xuk'ej, xuk'ij) jubulaj ak'on chirij ri vakan.

47 Romari' nin-ij chave, chi ri ixok re' xuc'ut chi can yirojo', y chiri' nik'alajin-vi chi can q'uiy rumac xe'an perdonar. Jac'a ri man q'uiy ta rumac erubanalo'n, y x-an perdonar, man can ta nrojo' ri achique xbano perdonar richin, xcha' che ri Simón.

48 Jac'ari' xu'ij ri Jesús che ri ixok: Ri amac xe'an yan perdonar, xcha'.

49 Jac'a ri junan etz'uyul-apu riq'uin ri Jesús chuchi' ri mesa, quire' niquibila' chiquivech: ¿Achique chi achi re' chi can nu'on perdonar mac? yecha'.

50 Y ri Jesús xu'ij che ri ixok: Roma ronojel avánima xape viq'uin, romari' xacolotaj. Vacami catzolij; ri avánima xril uxlanen, xcha' che.