Luke 4 in Kaqchikel

1 Tok ri Jesús banon chic bautizar, rija' nojnak ri Lok'olaj Espíritu pa ránima xuya' can ri rakan-ya' Jordán, y xuc'uax roma ri Espíritu pa chakijlaj tz'iran ulef.

2 Chiri' xc'uje-vi cuarenta k'ij, y chupan tak ri k'ij ri', man jun achique xutij. Y tok xek'ax ri k'ij ri', xpe ruvayijal, jac'a ri itzel nutij ruk'ij chirij richin nrojo' nutakchi'ij pa mac.

3 Romari' quire' xu'ij che ri Jesús: Si kitzij chi rat Ruc'ajol ri Dios, ta'ij che ri abaj re' chi toc pan.

4 Jac'a ri Jesús xu'ij che: Chupan ri tz'iban can quire' nu'ij: Ri vinak man xe ta pan nic'atzin che ri quic'aslen, ja jun ronojel ruch'abel ri Dios, xcha' che.

5 Jac'ari' tok ri itzel xuc'uaj ri Jesús chuvech jun juyu' naj jotol chicaj, y pa jun ch'uti rato xuc'ut ronojel ri nimalaj tak cuchuk'a' ri aj-roch'ulef tak gobierno chuvech.

6 Y xu'ij c'a che: Yin ninjach pan ak'a' ri nimalaj tak uchuk'a' re', y ri nimalaj tak quibeyomal richin na'an gobernar pa quivi', roma pa nuk'a' yin jachon-vi, y c'o nuk'a' chi ninya' che xa achok che na ri ninjo' ninya-vi.

7 Roma c'a ri', si rat yaxuque' chinuvech richin naya' nuk'ij, ronojel re' xtoc avichin, xcha' ri itzel.

8 Jac'a ri Jesús richin xutzolij rutzij, quire' xu'ij: Catel-e viq'uin rat Satanás, roma chupan ri tz'iban can quire' nu'ij: Ja chuvech ri Avajaf Dios caxuque-vi, y xaxe rija' taya' ruk'ij, xcha'.

9 Jac'ari' tok ri itzel xuc'uaj ri Jesús pa tinamit Jerusalem, xujotoba-e hasta ri más naj e pa ruvi' ri racho ri Dios, y xu'ij che: Si kitzij chi rat Ruc'ajol ri Dios, tatorij-ka-avi' vave',

10 roma chupan ri tz'iban can quire' nu'ij: Ri Dios xtu'ij chique ri ru-ángeles chi xcatquichajij;

11 y, Xcatquili'ej pa quik'a', Richin man (xtapak'ij, xtacopij) ta avakan chuvech abaj, xcha' che.

12 Jac'a ri Jesús richin xutzolij rutzij ri itzel, quire' xu'ij: Bin can roma ri Dios: Man tatij ak'ij chirij ri Avajaf Dios richin nu'on ri nanojij rat, xcha'.

13 Y tok ri itzel man xril ta chic achique nu'on richin nrojo' nutakchi'ij pa mac, xuya' can jun ca'i-oxi' k'ij.

14 Nojnak ruchuk'a' ri Lok'olaj Espíritu pa ránima, ri Jesús xtzolij pa departamento Galilea, y xbe rutzijol pa ronojel tak tinamit ri ec'o-pe nakaj.

15 Y pa tak qui-sinagogas yerutijoj-vi ri niquimol-qui' chiri', y ri ye'ac'axan, can niquiya' ruk'ij.

16 Ri Jesús xbe chic pa Nazaret, ri tinamit ri xq'uiy-vi, y can achel rubanon-pe, xoc-apu pa sinagoga chupan ri sábado ri k'ij richin uxlanen, y xpa'e' c'a richin nu'on leer ri ruch'abel ri Dios.

17 Xyo'ox c'a apu che ri boton vuj ri tz'iban-vi ri ruk'alajrisan can ri profeta Isaías, y tok xuric'-ka, quire' ri ch'abel xril-ka:

18 Ri Lok'olaj Espíritu richin ri Ajaf, c'o pa nuvi' yin, Roma yin rucha'on richin nintzijoj chique ri man jun oc quichajin, ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj. Xirutak-pe richin nin-en chique ri nik'axo cánima chi yec'achoj. Xirutak-pe richin nin-ij chique ri etz'apel chi vacami yecolotaj Y richin nin-ij chique ri man yetzu'un ta, chi xquetzu'un chic. Xirutak-pe richin yencol ri ec'o chuxe' ralal quitzij ch'aka' chic.

19 Y xirutak-pe richin nintzijoj chi ja tiempo re' tok ri Ajaf nuya' ri favor.

20 Jac'ari' tok ri Jesús xubot can ri vuj ri xu'on leer chiquivech, y xuya' can pa ruk'a' ri samajinel chiri', y xtz'uye' c'a ka. Conojel ri ec'o chiri', benak runak'-quivech chirij.

21 Jari' tok quire' rubixic xutz'uc-apu chique: Ja chivech rix vacami xbanataj-vi ri ru'in can ri Dios chupan re vuj re', xcha'.

22 Conojel ri quimolon-qui' chiri', utz rutzijol niqui'en ri Jesús. Can achique na xquina' tok xquic'axaj ri utzulaj tak ch'abel ri xeru'ij chique, y quire' niquibila' chiquivech: ¿Mana-ta re' ri ruc'ajol ri José c'a? yecha'.

23 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Yin veteman chi rix quire' nijo' ni'ij chuve: Rat aj-k'omanel, tavok'omaj-ka-avi' ayon, roma kac'axan chi q'uiy milagros ye'abanala' pa Capernaum. Quiri' mismo que'abanala' vave' pan atinamit. Quiri' ri c'o pan ivánima, xcha' chique.

24 Y c'a quire' na xu'ij chique: Nis-ta jun profeta ninimex coma ri aj pa rutinamit.

25 Rix iveteman ri xbanataj pa ru-tiempo ri profeta Elías, tok oxi' juna' riq'uin nic'aj man xu'on ta job, y romari' xpe nimalaj vayijal pa ruvi' ronojel ri roch'ulef. Kitzij nin-ij chive chi ri tiempo ri' vave' pan Israel ec'o q'uiy malcani' tak ixoki',

26 pero ri Dios man riq'uin ta jun malca'n-ixok vave' pa karoch'ulef Israel xutak-vi ri Elías, xa xutak riq'uin jun malca'n-ixok pa Sarepta, jun tinamit ri c'o chunakaj ri tinamit Sidón.

27 Quiri' mismo pa ru-tiempo ri profeta Eliseo, vave' pan Israel eq'uiy vinak yeyavej riq'uin ri yabil lepra. Pero man jun chique rije' xc'achojrises riq'uin ri yabil ri', xaxe ri Naamán, aj pa roch'ulef Siria.

28 Tok xquic'axaj ri xu'ij ri Jesús, ri quimolon-qui' chiri' pa sinagoga yekukut riq'uin coyoval.

29 Xecataj c'a, y xquelesaj-e chuchi' ri tinamit. Ri quitinamit chuvech juyu' c'o-vi, y ja ri más pa jotol-e xquic'uaj-vi-e richin niquichicmayij-ka pa sivan.

30 Jac'a ri Jesús choj xel-pe chiquicojol y xbe.

31 Xxule' c'a ka ri Jesús pa tinamit Capernaum ri c'o pa departamento Galilea, y pa tak sábado ri k'ij richin uxlanen, yerutijoj ri niquimol-qui' chiri'.

32 Ri ye'ac'axan richin, can achique na niquina' che ruchojmil ruch'abel ri Dios ri achok riq'uin yerutijoj-vi, roma nik'alajin chi ri yeru'ij ri Jesús riq'uin ri Dios petenak-vi.

33 Ri k'ij ri' chiri' pa sinagoga, c'o-apu jun achi ri ocunak itzel espíritu riq'uin, ri riq'uin ruchuk'a' xsiq'uin-pe,

34 y xu'ij: ¡Kojaya' can! ¿Achique roma no'aju-avi' chikacojol rat Jesús aj-Nazaret? ¿Xatuka richin nkojaq'uis? Yin veteman (rat achique, aratcu'x) rat. Veteman chi ja rat ri Lok'olaj ri rat petenak riq'uin ri Dios, xcha'.

35 Pero ri Jesús xuch'olij ri itzel espíritu, y quire' xu'ij che: ¡Man cach'o chic; catel-e riq'uin! xcha'. Ri itzel espíritu can chiquivech ri ec'o-apu chiri' xutorij pan ulef ri achok riq'uin ocunak-vi, xel c'a e pa ránima, y man jun chic ch'o'oj xu'on can che.

36 Conojel ri quimolon-qui', achique na xquina' tok xquitz'et ri xu'on ri Jesús, y niquibila' chiquivech: ¿Achique c'a chi ch'abel nucusaj ri achi re'? Roma can c'o ruk'a' chique ri itzel tak espíritu y c'o ruchuk'a' ri ruch'abel richin nu'ij chique chi que'el-e, yecha' chiquivech.

37 Ri yerubanala' ri Jesús xbe rutzijol pa ronojel tak lugar ri ec'o-pe chunakaj ri tinamit Capernaum.

38 Xcataj c'a pe ri Jesús, xel-pe pa sinagoga y choj xbe chiracho ri jun ru-discípulo rubinan Simón. Jac'a ri rujite' ri Simón nijino pa jun nimalaj c'atan, y ri ec'o chiri' xquic'utuj favor che ri Jesús pa ruvi' ri niyavej.

39 Xluque' c'a ka ri Jesús riq'uin ri niyavej y xu'ij chi tiq'uis-e ri c'atan chirij, y can quiri' vi xbanataj. Jac'ari' xcataj-pe cha'anin ri ixok y ja yan chic yerilij ri Jesús y ri ebenak riq'uin.

40 Tok xka yan ka ri k'ij chupan ri k'ij ri', conojel ri c'o yeyavej quiq'uin, xequic'uaj-apu chuvech ri Jesús. Ri yeyavej, jalajoj ruvech yabil ntoc chique, y ri Jesús xuya' ruk'a' pa quivi' chiquijununal richin chi xec'achoj.

41 Y ec'o itzel tak espíritu xe'el-e quiq'uin eq'uiy. Tok ye'el-e ri itzel tak espíritu, yesiq'uin riq'uin uchuk'a' y niqui'ij: ¡Ja rat ri Ruc'ajol ri Dios! yecha'. Jac'a ri Jesús xeruch'olij y man xuya' ta lugar chique richin xech'o más, roma ri itzel tak espíritu queteman chi ri Jesús, jari' ri Jun ri takon-pe roma ri Dios chucolic ri rutinamit.

42 Tok xsakar-pe chuca'n k'ij, ri Jesús xel-e pa tinamit, xbe pa jun lugar manak vinak. Pero ri vinak xequicanoj, y tok xquil, xquik'at richin man yeruya' can.

43 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Yin nic'atzin chi ja jun pa ch'aka' chic tinamit nentzijoj-vi ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil ye'oc ri vinak pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar, roma yin, richin ri' tok xitak-pe, xcha'.

44 Y pa tak sinagoga richin ri departamento Galilea nutzijola-vi ri ruch'abel ri Dios.