Luke 24 in Kaqchikel

1 Cumaj-cumaj yan sakar chupan ri na'ey k'ij richin ri semana, ri ixoki' xebe c'a chuchi' ri jul ri yo'on-vi can ri Jesús. Rije' quic'amalo'n-e ri jubulaj tak ak'on ri quibanon-e rubanic, y ec'o ch'aka' chic ixoki' ri ebenak chiquij.

2 Tok (xe'apon, xe'ebos), xquitz'et chi ri abaj ri achok che tz'apin-vi can ruchi' ri jul, xa elesan-e.

3 Rije' xe'oc-apu chupan ri jul, pero ri ru-cuerpo ri Ajaf Jesús xa man jun chic.

4 Romari' man niquil ta achique niquinojij, y c'a quiri' na yetajin chunojixic, jari' tok xe'epapo' quiq'uin ca'i' achel achi'a' nitz'intz'ot quitziak.

5 Ri ixoki' xeluque-ka pan ulef roma quixi'in-qui', y ri achel achi'a' xqui'ij chique: ¿Achique roma chiquicojol anima'i' nicanoj-vi ri q'ues?

6 Ri ru-cuerpo man c'o ta chic vave'. Rija' xc'astaj-e. Tuka chi'ic'u'x ri xu'ij chive tok c'a c'o na chila' pa Galilea.

7 Rija' quire' ru'in: Yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, can xquijach na vi pa quik'a' aj-mac. Xquicamises chuvech cruz, y chi rox k'ij xquic'astaj-pe. Quiri' ru'in ri Jesús, xecha' ri achel achi'a'.

8 C'ajari' xuka chiquic'u'x ri ixoki' ri ch'abel ri ru'in can ri Jesús.

9 Jac'ari' xe'el-pe chuchi' ri jul, xquitzijoj ronojel ri xquitz'et chique ri once apóstoles y chique ri quimolon-qui' quiq'uin.

10 Ri xe'eyo'on rutzijol chique ri apóstoles, ja ri María Magdalena, ri Juana, ri María rute' ri Jacobo, y ch'aka' chic ixoki'.

11 Pero pa quivech ri apóstoles, xa nojin tak tzij ri yequibila' ri ixoki', y man xequinimaj ta.

12 Xcataj c'a e ri Pedro, junanin xbe chuchi' ri jul. Tok xtzu'un-apu chupan, xe chic ri tziek xutz'et chiri'. Jac'ari' ruyon xtzolij-e, pero jani na nunojila' rij ri xbanataj.

13 Chupan c'a ri k'ij ri', c'o ca'i' tzekle'ey richin ri Jesús ebenak chupan ri bey ri ni'e pan aldea Emaús, ri c'o cami once kilómetros quicojol riq'uin ri tinamit Jerusalem.

14 Rije' niquitzijola' chiquivech ri xbanataj pa Jerusalem ebenak.

15 Y c'a quiri' na yetzijon y niquic'utula' chiquivech ri xbanataj chiri', jari' tok xjel-apu ri Jesús y junan xbe quiq'uin.

16 Pero ri ca'i' achi'a' ri' c'o banayon chique chi man niquetemaj ta ruvech ri Jesús.

17 Jac'ari' xuc'utuj ri Jesús chique: ¿Achique c'a ri nitzijoj chivech ri rix petenak? Y, ¿achique roma yixbison?

18 Jun chique rije' rubinan Cleofas, quire' xu'ij-apu che ri Jesús: Man jun la'k vinak ri c'o chiri' pa tinamit Jerusalem ri man ta reteman ri achique xbanataj chupan ri ca'i-oxi' k'ij can. ¿Achel chi rat man aveteman ta? xcha'.

19 Y ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Achique ri xbanataj c'a? Rije' xqui'ij: Ri x-an che ri Jesús aj-Nazaret, jun profeta ri xk'alajin chiquivech ri vinak y chuvech ri Dios chi can c'o ruchuk'a' roma ri milagros ri xerubanala' y roma ri ch'abel ri xutzijoj.

20 Pero ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas, y ri achi'a' junan niqui'en gobernar ri katinamit, xquic'utuj rucamic y xqui'ij chi tibajix chuvech cruz.

21 Jac'a roj can cukul kac'u'x riq'uin chi ja rija' xkojelesan pa quik'a' ri ec'o pa kavi' roj israelitas. Y vacami man keteman ta achique xtika'an, roma ja yan chic oxi' k'ij riq'uin re' ticamises.

22 Pero ec'o ixoki' chikacojol ri cumaj yan xebe chuchi' ri jul, y xojequixibij.

23 Roma xqui'ij chike chi ri ru-cuerpo ri Jesús man c'o ta chic chiri' pa jul, y chi c'o ángeles xquic'ut-qui' chiquivech, y chi ri ángeles xqui'ij chi ri Jesús xc'astaj-e.

24 Romari' ec'o chike roj ri xebe chuchi' ri jul, y can achel ri xqui'ij ri ixoki', can quiri' vi xquil, pero ri Jesús man xquitz'et ta ruvech.

25 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij chique: ¡Ah! Rix achel xan rubanon ri ivánima. Hasta ri vacami man jani tinimaj ri qui'in can ri profetas ojer.

26 Rije' qui'in can chi ri Jun ri nutak-pe ri Dios chucolic ri rutinamit can nuk'asaj na vi k'axomal, y c'ajari' nic'uje' chic ruk'ij chila' chicaj, xcha' chique.

27 Jac'ari' xutzijoj-apu chique ri nu'ij ri ruch'abel ri Dios pa ruvi' rija'. Xutz'uc-e riq'uin ri erutz'iban can ri Moisés, c'ajari' xch'o pa ruvi' ri quitz'iban can ri ch'aka' chic profetas ojer.

28 Y tok nakaj chic ec'o-vi che ri aldea Emaús, ri Jesús xu'on chi choj nik'ax.

29 Pero rije' xqui'ij che chi tic'uje-ka ri lugar ri yec'uje-vi-ka rije', y romari' xqui'ij: Cac'uje-ka vave', roma ri k'ij xka yan ka, y nik'uk'umer yan pe, xecha'. Jac'ari' xoc-apu ri pa jay richin nic'uje-ka chiri'.

30 Jac'a tok xtz'uye-apu chuchi' ri mesa quiq'uin ri ca'i' achi'a' ri', ri Jesús xuq'uen-apu jun pan, xumatioxij c'a che ri Dios, xuper c'a y xuya' chique.

31 C'ajari' achel xjakataj quivech, y xquetemaj ruvech chi ja ri Jesús ri c'o quiq'uin. Pero tok xquitz'et, man jun chic quiq'uin.

32 Rije' niquibila' chiquivech: Can nuna-vi ri kánima tok nitzijon chike roj petenak, riq'uin ri nuk'alajrisaj chikavech ruchojmil ri ruch'abel ri Dios, yecha'.

33 Xecataj c'a e chuchi' ri mesa, xetzolij pa tinamit Jerusalem, y quimolon-qui' ri once discípulos xequil junan quiq'uin ri más chic tzekle'ey richin ri Jesús.

34 Jac'a ri quimolon-qui' xqui'ij chique: Ri Ajaf Jesús can kitzij chi xc'astaj yan e, y xuc'ut yan ri' chuvech ri Simón.

35 Jari' tok ri ca'i' achi'a' xquitzijoj-apu ri achique xbanataj quiq'uin tok ebenak chupan ri bey ri ni'e pan Emaús, chi rije' xquetemaj ruvech ri Jesús tok xuper ri pan chiquivech.

36 C'a yetzijon na ri quimolon-qui' pa ruvi' ri xebanataj, tok xbepapo' ri Jesús pa quinic'ajal, y xu'ij chique: Ri uxlanen ri petenak riq'uin ri Dios tic'uje' c'a pa tak ivánima chi'ivonojel, xcha'.

37 Jac'a rije' xa xquixi'ij-qui', roma niquinojij chi xa jun ámna ri niquitz'et.

38 Pero ri Jesús xu'ij chique: ¿Achique roma ixi'in-ivi' y jalajoj ninojij-ka pa tak ivánima chuvij?

39 Que'itz'eta' ri nuk'a-vakan, can ja vi yin. Quinitz'eta', (quinitz'ama', quinichapa'), roma jun espíritu manak ruch'acul, manak rubakil achel ri yinitz'et-pe, xcha' ri Jesús chique.

40 Tok xu'ij quiri' chique, xeruc'ut ri ruk'a-rakan chiquivech.

41 Jac'a rije' roma yequicot man niquinimaj ta chi ja ri Jesús ri c'o-apu quiq'uin, ni man niquil ta achique niquinojij. Romari' ri Jesús xuc'utuj si chiri' manak juba' achique richin nitij.

42 Jari' tok xquiya' juba' sa'on quer che, y cab c'o pa cera.

43 (Xutz'om, xuchop) c'a apu rija' y chiquivech xutij-vi.

44 Jac'ari' xu'ij chique: Ri xebanataj chupan ri ca'i-oxi' k'ij re', jare' ri nuyo'on-pe rutzijol chive na'ey chuvech ri nucamic, y vacami nincamuluj chic rubixic chive, chi can xc'atzin na vi chi xebanataj ri tz'iban can pa ruvi' ri nuc'aslen yin, achel nilitaj chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, chupan ri quitz'iban can ri profetas ojer y chupan ri Salmos.

45 C'ajari' xu'on chique chi (xk'ax, xno') chiquivech ri tz'iban can chupan ruch'abel ri Dios.

46 Y xu'ij c'a chique: Can tz'iban-vi can y romari' xc'atzin chi ri Jun ri xutak-pe ri Dios chucolic ri rutinamit, chuvi' k'axomal xcamises-vi, y chi rox k'ij xc'astaj-pe chiquicojol ri anima'i',

47 y chi pa rubi' rija' titzijos-vi chique conojel quivech vinak chi nic'atzin niquijal quino'oj y niquiya' can ri quimac, y quiri' ri Dios yeru'on perdonar. Y bin can chi vave' pa Jerusalem nitiquer-vi-e rutzijosic.

48 Rix ri xitz'et ronojel re', titzijoj ri xitz'et.

49 Jac'a yin, can xtintak-vi-pe ri rusujun ri Nata' Dios chi nuya-pe chive. Pero quixc'uje' pa Jerusalem, c'a ja tok xtiyo'ox chive ri ruchuk'a' ri Lok'olaj Espíritu ri xtika-pe chicaj, xcha' ri Jesús chique.

50 C'o c'a jun k'ij ri Jesús xerelesaj-e ri ru-discípulos ri pa Jerusalem, y xeruc'uaj pan aldea Betania. Chiri' xeruyec ri ruk'a' chicaj y xuc'utuj ru-favor ri Dios pa quivi'.

51 Y tok ja nuc'utuj ru-favor ri Dios pa quivi' chiri', xujach-e-ri' quiq'uin, y ja nijoto'ex-e chicaj benak.

52 Jac'a ri discípulos ejupul pan ulef xquiya' ruk'ij ri Jesús, y jani na yequicot xetzolij pa tinamit Jerusalem.

53 K'ij-k'ij ec'o pa racho ri Dios, niquiya' ruk'ij y niquinimirisaj rubi'. Amén.